Vă mai aduceți aminte de anomalia voturilor UDMR de la alegerile europarlamentare din acest an? Mai multe detalii găsiți aici. Informații se găsesc și în presa de limbă maghiară. Cine vrea să vadă o comparație pe localități între voturile obținute de UDMR la parlamentarele din 2016 și europarlamentarele din 2019 poate consulta harta făcută de Cătălin Teniță de la Geeks for Democracy. Și analiza efectuată de Ionuț Apahideanu și Dan Șelaru ridică multe semne de întrebare rămase deocamdată fără răspuns cu privire la alegerile din 26 mai 2019.

În cauză este vorba de aproximativ 40.000 voturi obținute de UDMR în zone în care există puțini etnici maghiari conform statisticilor oficiale. Fără cele 40.000 voturi UDMR s-ar fi situat la 4,8% din totalul voturilor exprimate, adică sub pragul de 5%.

În lipsa unor explicații plauzibile, care nu au fost furnizate nici de către instituțiile publice implicate în actul electoral, nici de către UDMR, dar nici de către specialiști independenți, vom analiza logic posibilele explicații ale anomaliei electorale din 26 mai 2019.

În mare, sunt două variante posibile: fie totul a fost perfect curat, iar fenomenul are niște explicații care țin de anumite evoluții din rândul electoratului, fie a avut loc o viciere a procesului electoral. Oricare variantă se va dovedi adevărată, dacă se va dovedi vreodată, este esențial să înțelegem ce s-a întâmplat:

  • Dacă a avut loc o mutație în corpul electoral pe care nimeni nu a anticipat-o și care a condus la acest rezultat surprinzător, e bine să îi înțelegem resorturile. Asta va ajuta la risipirea suspiciunilor și la creșterea încrederii în procesul electoral din România. Nu în ultimul rând, este important și pentru UDMR să înțeleagă de unde îi vin voturile și cum trebuie să-și calibreze mesajul și campaniile electorale. 
  • Dacă a avut loc o viciere a votului este la fel de important să înțelegem cum s-a produs, cine și prin intermediul căror mecanisme. Responsabilii de coruperea procesului electoral ar trebui să răspundă în fața legii sau, măcar, a opiniei publice. Finalitatea demersului este tot creșterea încrederii în procesul electoral.

Voi analiza ambele situații posibile și voi formula mai multe ipoteze, pe baza informațiilor la care am avut acces. 

  • A fost un proces electoral corect.

În acest caz, voturile acordate UDMR în județe ca Teleorman sau Botoșani au fost date în cunoștință de cauză, de către alegători care au fost convinși de programul sau lista de candidați ai Uniunii. Dar cine ar putea fi acești alegători? Și la această întrebare nu putem formula decât două variante: fie sunt etnici maghiari, fie non-maghiari, probabil români, dar nu exclusiv.

Dacă sunt etnici maghiari, înseamnă că populația de etnici maghiari din județele respective este mai mare decât cea din statistici. Este posibil acest lucru? Poate că maghiari din Transilvania locuiesc temporar sau chiar definitiv în aceste județe. În acest caz, avem mai multe probleme. O masă importantă de cetățeni scapă statisticilor oficiale, recensămintelor, listelor electorale și evidenței populației din cadrul MAI. Oare chiar nimeni nu a sesizat acest fenomen de migrație internă? Ce îi face oare pe maghiarii din Transilvania să se mute în Muntenia și Moldova? Demografii și sociologii ar putea să ne ofere anumite răspunsuri în acest sens. Să-i lăsăm să lucreze, poate ne vor oferi niște explicații.

Dacă nu sunt etnici maghiari, atunci înseamnă că UDMR a început să atragă electorat din afara bazinului său tradițional. Oare ce i-a motivat pe români să voteze cu UDMR? Dacă ar fi așa, acest lucru ar trebui să devină și el un subiect de studiu pentru politologi, sociologi și psihologi. A avut UDMR o ofertă greu de refuzat pe lista sa de potențiali europarlamentari? Din câte știu, lista a fost alcătuită exclusiv din etnici maghiari. Așadar, nu a conținut vreun român cu o notorietate și o încredere la public care să atragă voturi pentru Uniune. Atunci, poate că diferența a fost făcută de programul politic, de discursul promovat în ultimii ani. A observat cineva o schimbare de discurs sau de program politic care să facă din UDMR o formațiune atractivă și pentru non-maghiari? Mistere învăluite în alte mistere.

Nu am întâlnit nici un articol de specialitate sau vreun articol de presă care să ofere argumente sau explicații plauzibile în favoarea acestei ipoteze. Totuși, o putem verifica cu ocazia alegerilor prezidențiale din acest an. Dacă în primul tur candidatul UDMR la președinția României va obține un număr de voturi asemănător cu cel pe care l-a strâns Uniunea la europarlamentare în județele din afara arcului carpatic, înseamnă că avem de-a face cu una din posibilitățile de mai sus: un exod al etnicilor maghiari din Transilvania sau cucerirea, chiar consolidarea unui segment de electorat format din non-maghiari. Mai rămâne doar să ne explice cineva care din cele două variante este adevărată.

Dacă cititorii mai identifică și alte explicații posibile în cadrul scenariului procesului electoral corect sau alte argumente în favoarea acestuia, îi rog să mi le semnaleze.

  • A fost un proces electoral viciat.

Este greu de crezut că în cadrul unei țări membre a UE, în anul de grație 2019, după 30 de ani de evoluție democratică am mai putea lua în serios ideea unui proces electorat viciat, însă de dragul analizei voi diseca și această variantă. Așadar, cine, de ce și cum ar fi putut interveni în procesul electoral în favoarea UDMR? Care sunt eventualele consecințe? 

Să o luăm de la simplu spre complex, ținând cont și de frânturile de explicații sau zvonurile vânturate prin presă după alegerile europarlamentare.

  1. UDMR a cumpărat voturi. În acest caz, se presupune că Uniunea știa că electoratul său tradițional nu va ieși în număr suficient la vot, motiv pentru care a suplimentat cu voturi cumpărate. Dar cum poți fi atât de sigur, cu ceva timp înainte de ziua alegerilor că nu ai voturile necesare pentru a demara o operațiune logistică de achiziționare de voturi care să compenseze pierderile din propriul electorat? Apoi, de ce nu a cumpărat din bazinul său electoral? De ce să dea bani românilor, romilor sau altor cetățeni? De ce să se expună riscului de a contrazice statistica? Nu prea are sens.
  1. UDMR a fost ajutat de un alt partid, care și-a instruit o parte din simpatizanți să voteze Uniunea. În această ipoteză, UDMR a făcut un troc politic cu o formațiune suficient de puternică pentru a se dispensa de câteva mii sau zeci de mii de voturi în schimbul unor avantaje politice pe care Uniunea le-ar fi putut furniza. Care ar putea fi acel partid? Înclin să cred că doar PSD, PNL sau Alianța 2020 sunt suficient de puternice pentru a se dispensa de niște voturi. Pro România, ALDE sau PMP s-au luptat pentru depășirea pragului, așadar exclud ca vreunul din aceste partide să fi sifonat voturi către UDMR. 
    1. Din cele trei partide mai mari, excludem Alianța 2020 (USR-PLUS) pentru că membrii ei sunt super-corecți, adepți ai meritocrației și luptă împotriva corupției. Mai rămâne PNL și PSD. 
    2. Ce motiv ar fi avut PNL să ajute UDMR, când trăgea cu dinții pentru a lua fața PSD în acele alegeri? Ce lucru merita asumarea acestui risc? Dacă voturile direcționate către UDMR ar fi făcut ca PNL să iasă pe locul doi sau trei? Mai ales că, o contra-performanță de acest tip s-ar fi transferat și asupra președintelui Johannis. Și ce ar fi putut oferi UDMR la schimb? Votul la o moțiune împotriva guvernului Dăncilă? Deși teoretic este posibil, mi se pare o variantă improbabilă.
    3. Ajungem la PSD. În condițiile unei presiuni constante din partea societății și a adversarilor politici, aflat în corzi pe plan intern și internațional, PSD decide să ajute UDMR în schimbul a ce? Susține parlamentară pentru guvernul Dăncilă? Cam fragilă susținerea, dacă UDMR a votat împotrivă și la moțiunea din vara acestui an și la cea din 10 octombrie. Poate că maghiarii, odată văzuți cu sacii în căruță nu și-au mai respectat cuvântul. Mi-e greu să cred că reprezentanții unei națiuni atât de nobile și de civilizate să nu-și fi ținut cuvântul dat. Așadar, și această ipoteză aș elimina-o.
    4. De ce nu cred că un alt partid a ajutat UDMR? Pentru că logistic este foarte dificil de realizat. Asta presupune ca mai întâi UDMR să fie sigur că nu va avea voturile necesare, cu ceva timp înainte de ziua alegerilor, motiv pentru care abordează un alt partid și îi propune un târg. Mai presupune ca un partid să accepte târgul, adică să considere că merită efortul. Apoi, se transmit niște ordine în teritoriu, sunt implicați sute sau mii de oameni din peste 20 de județe. Ceva ar fi transpirat. Din precedentul EBA, știm că este posibil ca un partid să renunțe la o parte din voturi pentru a le direcționa către altcineva. Dar atunci era în interesul PDL să facă asta. EBA a făcut ulterior parte din grupul PPE. În plus, Traian Băsescu era președinte și nu se cade să te pui rău cu șeful. Aflat în relații proaste cu propria familie politică europeană, de ce ar fi ajutat PSD să trimită europarlamentari de la UDMR în grupul PPE? Din răzbunare? Pentru că puteau? Pentru o susținere parlamentară care nu s-a materializat? Mi se pare o variantă șubredă.
  1. UDMR a fost ajutat de altcineva. Este scenariul cel mai nebulos, dar care nu poate fi exclus din analiză. Ce organizație implicată în procesul electoral, alta decât un partid, ar fi putut „produce” voturi pentru UDMR? Autoritatea Electorală Permanentă? Nu văd ce motiv ar avea și cred că nici nu au capacitatea tehnică de a face asta. MAI? Să fi dat ordin Carmen Dan, adică PSD, polițiștilor și jandarmilor să voteze cu UDMR? Mă îndoiesc. Cine ar mai putea fi? 

Să analizăm puțin contextul electoral. Vă mai amintiți ura, aș zice chiar isteria anti-Dragnea care exista în societate? Ea a fost bine întreținută pentru că emoția bate rațiunea. Rațiunea te îndeamnă să stai acasă sau să-ți vezi de ale tale într-un scrutin cu cea mai mică miză posibilă din toate alegerile care se țin în România. Dar când indignarea gâlgâie în tine pentru că „țărișoara”, „ticăloșii”, „Justiția”, „Vai, Leano, simt că leșin!”, atunci emoția te împinge să ieși din casă și să dai cu ștampila într-o foaie de hârtie ca să pui lucrurile la punct.

Să nu creadă cineva că iau apărarea PSD. Ce a făcut Liviu Dragnea și PSD în acești ani nu poate fi și nu merită apărat. Dar în același timp, îmi repugnă istericalele. 

Așadar, valul de emoție a făcut ca prezența la urne să fie mai mare decât la europarlamentarele anterioare. Avantaj PNL și Alianța 2020, căci isteria a mobilizat o parte din electoratul anti-PSD. Bravo lor! Dar indignarea și prezența la urne stârnită de ea nu cred că au fost uniforme. Dacă etnicii maghiari au fost mai puțini interesați să iasă la vot pentru a da o lecție lui Liviu Dragnea? Așadar ei, mai puțin indignați fiind, posibil să fi ieșit la vot în nota obișnuită. Asta a făcut ca ponderea lor în ansamblul votanților să scadă, comparativ cu alegerile anterioare. Dacă lucrurile ar fi rămas așa, UDMR nu ar fi trecut pragul. 

Vă dați seama ce ar fi fost? Cum, tocmai noi, care ne considerăm un model de respectare a minorităților să o dăm chiar așa în bară? Ce ar fi zis Europa? Mai ales că în campania electorală s-a întâmplat și episodul cu cimitirul de la Valea Uzului. Un eșec electoral al UDMR ar fi condus poate la radicalizarea comunității maghiare. Mai bine să ne hârjonim cu ei prin sălile Parlamentului decât prin păduri, se poate să gândească cineva grijuliu.

Dar cine are capacitatea de a cunoaște în timp real ce se întâmplă în timpul desfășurării procesului electoral și să sesizeze „pericolul” ca UDMR să pice sub prag? Și, mai ales, cine are capacitatea de a interveni pentru a „corecta” în timp util situația? Au existat suspiciuni că STS a făcut mai mult decât să numere voturile. Da, această instituție a fost prima care a văzut în mod real care sunt rezultatele de la acel scrutin. Dar ce pârghii avea pentru a interveni? Procesele verbale din secții consemnează acele voturi pentru UDMR și sunt disponibile pe site-ul BEC. Modificarea ulterioară a acestora se face după un protocol și în situații bine reglementate de lege. Așadar, nu văd cum ar fi putut interveni STS sau altă instituție, în timpul derulării numărătorii și centralizării voturilor. Din informațiile mele, voturile despre care vorbim s-au regăsit în urne, nu au fost scoase din joben după încheierea scrutinului.

Nu există suficiente dovezi pentru a formula o explicație credibilă, nici de a acuza convingător pe nimeni. Totuși, prea multe întrebări au rămas fără răspuns.

Obține UDMR zeci de mii de voturi de la etnici români? Dacă da, de ce? A fost oare un proces electoral viciat? Dacă cineva a intervenit pentru UDMR, de ce nu ar fi intervenit și pentru alte partide, în favoarea sau împotriva acestora? Dacă un sigur partid obține un scor electoral prin mijloace îndoielnice, întregul proces electoral este pus sub semnul întrebării. Poate ar fi fost o altă ierarhie. Altfel s-ar fi distribuit mandatele de europarlamentar. Cine altcineva decât electoratul decide ce formațiune trece sau nu pragul electoral într-un stat care se pretinde democratic? S-a mai întâmplat și altă dată? 

Fie că a fost un proces electoral corect, fie că a fost unul viciat, consider că este foarte important să avem o explicație pentru cazul curios al voturilor obținute de UDMR în județele din vechiul regat. Au trecut câteva luni de la alegerile europarlamentare, dar nu am observat să fie formulată o explicație aprofundată și bine fundamentată cu privire la acest subiect. 

Fără această explicație, cine ne garantează că alegerile prezidențiale vor fi corecte? Dar alegerile de anul viitor?

Print Friendly, PDF & Email

2 COMENTARII

  1. Este evident ce se intampla aici de 25 de ani – papusarii au nevoie de partide-balama ! unde mai puneti ca udmr nici nu este partid, dupa toate regulile…
    Era un banc inainte de ‘90: cine l-a omorat pe M Viteazul ?
    Pai erau niste secui cu securi !
    Ah, securistii !!!

  2. Găsesc interesant articolul,dar… Ei, aici e aici ! Ipotezele avansate mă lasă , pe mine ca cititor ,să dau,totuși , un răspuns. Și… iată că – l dau. Am , ca să zic așa, privilegiul de a cunoaște destul de bine, noua generație. DIN TRANSILVANIA . Este rezultată si FORMATĂ din /în multe căsătorii mixte. Această generație mai si migrează . Nu populează doar spatiul transilvănean . Poți întâlni maghiari în Oltenia, in Tulcea, in Bucovina , Dobrogea etc si români in secuime ( surprinzător de mulți !) Ba chiar si germani ( sași sau șvabi ) Cei mai mulți dintre ei sunt bilingvi perfecți . Si nu e vorba doar de intelectuali. In cei vreo 40 de ani de profesorat mi-a fost dat să cunosc mii de persoane aflate în această situație,în unele cazuri cu familii cu tot. Unii sunt catolici sau au devenit, alții ortodocși sau au devenit ,alții de alte religii. Până și prenumele s-au amestecat. Ca apartenență etnică se declară tot…mixt. Din această categorie de persoane există si multe cetățenii duble, cu tot ce decurge de aici, cu avantaje sau cu …dezavantaje . În fine, USR/PLUS cuprinde multi , foarte mulți reprezentanți de acest fel. In orașul în care trăiesc în prezent cred că sunt supramajoritari .

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here