Contraofensiva suporterilor lui Mubarak

0

Scene de violenţa în oraşul Alexandria şi piaţa Tahrir din Cairo. Mii de suporteri ai preşedintelui Hosni Mubarak au ieşit astăzi în stradă. Piaţa Tahrir, ocupată anterior de masele de protestanţi antiguvernamentali, s-a transformat în câmp de bătaie. Sunt raportaţi cel puţin un mort şi sute de răniţi. Muzeul Egiptului este în pericol de incendiu, datorită exploziilor de cocktailuri Molotov aruncate de suporteri pro şi anti-Mubarak.

Jurnalista Maryam Ishani a fost în piaţa Tahrir şi relatează evenimentele de peste zi:

Starea de spirit s-a schimbat semnificativ pe parcursul zilei, imediat după prânz. Am fost dimineaţa în piaţă ca să văd ce se mai întâmpla şi era destul de linişte. Era o atmosferă foarte paşnică…

În timp ce mă plimbăm am dat de Ben Wedeman de la CNN. Prin mulţime se aflau numeroşi corespondenţi de presă. La acea oră era uşor pentru ei să se plimbe nestingheriţi prin piaţă. Ne-am îndreptat către periferie după ce am auzit că se crease o situaţie cu demonstraţii pro-Mubarak, care se îndreptau spre piaţă. Am mers către ei. Aceştia au o cu totul altă atitudine faţă de presă. Vor să ştie unde se află jurnaliştii şi îi întreabă pe oameni unde pot găsi personalul Al Jazeera sau Reuters.

Cam atunci m-am pierdut de Ben. Pe mine m-au lăsat să trec prin cordonul lor [al manifestanţilor pro-Mubarak, n.m] deoarece arăt ca un egiptean, dar nu permit accesul presei albe…

Am fost prinsă între cele două cordoane pe care le-au stabilit în jurul pieţei Tahrir. Primul cuprinde demonstranţi pro-Mubarak a căror sarcină este să nu permită nimănui să între în piaţă. Inclusiv ambulanţe sau oricine care nu este de partea lor. Te întreabă dacă eşti pentru sau împotriva lui Mubarak. Caută să detecteze americani sau străini… Sunt foarte ostili. M-au lovit cu bâte. Am vrut să îi filmez când aruncau cu pietre şi m-au burduşit din plin. Nu aceasta era starea de spirit a manifestanţilor din interiorul pieţei.

Al doilea cordon este de asemenea format din demonstranţi pro-Mubarak. Aceştia îi bat pe demonstranţii antiguvernamentali din piaţă. Au săbii – nu exagerez – au arme care arată ca nişte macete cu lame lungi de 30 de centimentri sau mai lungi, bâte, ţevi, arme automate. Acesta e motivul datorită căruia oamenii cred că aceştia sunt de fapt poliţişti. Sunt foarte mulţi, în general bărbaţi între 20 şi 30 de ani.

Printre ei sunt tipi care arată ca nişte brute… Arată, literal, ca nişte bătăuşi de meserie. Îşi forţează înaintarea în piaţă centimetru cu centimetru, cu cordonul din spate nepermiţând acces din afară, în special al presei. Confiscă aparate de fotografiat. Aruncă pietre.

Armata este pasivă, nu intervine de partea nimănui. Sunt o mulţime de răniţi. Văd ambulanţe tratând patru sau cinci persoane cu răni la cap şi tăieturi pe corp, probabil de cuţit.

Se trage mult cu muniţie de război. Este greu de spus din ce direcţie vine focul, dar aud atât foc de pistol cât şi de arme automate.

Deci armata pur şi simplu priveşte?

Absolut. Chiar acum trec pe lângă un tanc pe care se află 11 soldaţi. Nu intervin deloc. De fapt îi văd indepartandu-se de protestanţi. La un moment dat am văzut demonstranţi anti-Mubarak aruncând cocktailuri Molotov în direcţia demonstranţilor pro-Mubarak, care se adăposteau după panouri de lemn sau aluminiu sau orice găseau. Tancul dintre ei s-a dat pur şi simplu la o parte, deoarece începuse să fie lovit de cocktailurile Molotov.

Anterior au fost rapoarte care menţionau atacuri călăre. Ai văzut aşa ceva?

Da, am văzut. Oameni călare înarmaţi cu săbii. Alţii au încercat să îi captureze unul câte unul şi să-i predea armatei… Dar atacatorii călare au dispărut acum. Erau prea greoi şi a fost uşor pentru oameni să îi dea jos de pe cai.

Armata se pare că le dă drumul. Nu am impresia că îi reţine. Am văzut unul în custodie, iar o jumătate de oră mai târziu l-am văzut liber în altă parte a pieţii. Nu permit intrarea ambulanţelor în piaţă.

Ce poţi să spui despre rapoartele că muzeul egiptean a fost incendiat?

Da, au aruncat cu cocktailuri Molotov pe spaţiul verde de la intrare. Dar nu a fost suficient pentru a incendia muzeul. Nori de fum se ridică de pe iarba din faţa muzeului.

Ce crezi că se va întâmpla mai departe?

Ceea ce aud în general de la cei care vin din piaţă este că are loc o baie de sânge, o luptă de stradă. Acesta este un punct de cotitură. Mai multe persoane mi-au descris situaţia drept război civil.

Aş vrea să adaug că – şi nu îmi place să exagerez – am auzit sloganuri islamice strigate de demonstranţii pro-Mubarak. Pe parcursul zilei am auzit că ziua de vineri va fi ceea ce mulţi numesc „o zi de jihad”, iar ambele tabere se pregătesc în avans. De o parte şi de alta se fac pregătiri pentru luptele de stradă de vineri. Fără discuţie, atmosfera s-a schimbat.

SURSA   Passport

Print Friendly, PDF & Email
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentBerkeley: operaţie de schimbare de sex finanţată de primărie
Articolul următorExpansiunea creştinismului
Emil Borcean
În 1985 am absolvit facultatea de geologie din București. După trei ani de stagiatură la mina de cărbune din Anina, în Banat, am renunțat la geologie și am învățat să fiu programator software. Am plecat din România în 1990, toamna. Am trăit patru ani în Anglia, 19 ani în Canada și aproape doi ani în Germania. M-am întors nu demult în țară. În 2007 am creat blogul Patrupedbun.net, care în 2010 a fuzionat cu blogul Dreapta.net. Din această fuziune s-a născut ILD.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here