Votul senatului este în dezacord cu Trump în privința retragerii militare din Siria și Afganistan

4

Într-o mustrare bipartizană adresată președintelui Donald Trump, senatul a votat joi pentru a propune un amendament care se opune retragerii trupelor americane din Siria și Afganistan.

Amendamentul propus de Mitch McConnell, liderul majorității din senat, vine după ce Trump a cerut retragerea trupelor din ambele țări. Măsura adoptată în senat afirmă că militanții Statului Islamic și al-Qaida continuă să reprezinte o amenințare gravă pentru Statele Unite și avertizează că „o retragere bruscă” a forțelor americane din aceste țări ar putea „permite terorismului să se regrupeze, să destabilizeze o regiune de mare importanță și să creeze un vid ce ar putea fi umplut de Iran sau Rusia”.

Trump a anunțat retragerea din Siria printr-un tweet din decembrie anul trecut, susținând că statul islamic a fost învins, în pofida faptului că șefii serviciilor de informații au declarat că grupul rămâne o amenințare. De asemenea, Trump a ordonat armatei să elaboreze planuri de reducere cu până la 50% a contingentului militar american din Afganistan, care în prezent se ridică la 14.000.

McConnell nu a prezentat măsura ca un reproș la adresa președintelui, dar a spus, înainte de vot: „Am fost clar care sunt opiniile mele cu privire la aceste subiecte”. El a declarat că, în opinia sa, amenințările la adresa SUA persistă.

„ISIS și al-Qaida nu au fost încă înfrânte”, a spus McConnell. „Și interesele securității naționale americane necesită un angajament continuu față de misiunile noastre de acolo”.

Acest vot este ultimul indiciu al aprofundării fisurilor dintre senatul Republican și Trump în materie de politică externă. Fisuri similare există și în interiorul administrației Trump, devenite vizibile săptămâna aceasta, când șefii principalelor agenții de informații americane au depus mărturie în fața senatului și l-au contrazis pe Trump în legătură cu reziliența statului islamic și cu alte chestiuni de politică externă. Între timp, anunțul lui Trump asupra Siriei a determinat demisia lui James Mattis, ministrul apărării.

Amendamentul lui McConnell, care nu este obligatoriu, ar încuraja cooperarea dintre Casa Albă și Congres, în scopul dezvoltării de strategii pe termen lung pentru ambele națiuni (SUA și Afganistan), „inclusiv o contabilizare minuțioasă a riscurilor unei retrageri pripite”.

Senatorul Marco Rubio, Republican din Florida, a susținut amendamentul cu ocazia unei luări de cuvânt în cadrul senatului, afirmând că anunțul făcut de Trump a subminat deja credibilitatea SUA în regiune.

„Acest anunț este folosit împotriva noastră chiar acum”, a spus Rubio. „S-a creat o situație foarte periculoasă, de aceea a fost o idee foarte nocivă”.

Deși mulți Democrați au susținut că SUA ar trebui în cele din urmă să se retragă din conflictele din Siria și Afganistan, aproximativ jumătate dintre ei au sprijinit rezoluția lui McConnell.

Dianne Feinstein, senator Democrat din California, a declarat după vot că „s-a împlinit demult timpul când SUA ar fi trebuit să negocieze o încheiere corespunzătoare” a conflictului din Afganistan. Dar ea a fost de acord și cu McConnell, în sensul că „retragerea precipitată” din aceste țări, fără rezoluții politice, ar pune în pericol ceea ce trupele au obținut deja până acum. Ea a votat în favoarea măsurii lui McConnell.

Mulți dintre cei mai liberali membri ai senatului – incluzând mai mulți Democrați care au în vizor prezidențialele din 2020 – au votat împotriva amendamentului.

Senatorul independent Bernie Sanders din Vermont a declarat că, în opina sa, Trump a anunțat retragerile prea brusc, dar că SUA se află în Afganistan și Siria de prea mult timp. „Ce propune McConnell este să menținem status quo-ul”, a spus el.

O mână de republicani s-au opus, de asemenea, amendamentului. Senatorul Republican Rand Paul, din Kentucky, a ratat votul, dar a declarat că el ar fi fost împotriva.

„Este timpul să aducem trupele noastre acasă din Afganistan și Siria”, a comunicat Paul într-un tweet, spunând că el îl sprijină pe Trump. „Este absurd să descrii, după 17 ani, retragerea ca fiind grăbită.

Un vot privind adoptarea finală a amendamentului ar putea avea loc la începutul săptămânii viitoare. Dacă va fi adoptat, declarațiile din amendament vor fi adăugate la un proiect de lege privind politica externă pe scară largă, care este în pregătire la senat de câteva săptămâni. Legislația va include măsuri care sprijină Israelul și Iordania și impune sancțiuni asupra sirienilor implicați în crime de război.

Acest proiect de lege a creat o diviziune, de asemenea, între Democrații centriști și liberali cu privire la o dispoziție a lui Marco Rubio, care intenționează să contracareze mișcarea mondială de boicot și sancțiuni (BDS) împotriva Israelului. BDS acuză statul Israel pentru tratamentul la care ar fi supuși palestinienii și așezările lor. Israelul vede o amenințare din ce în ce mai mare din partea mișcării BDS, care a produs o amplificare a boicotului statului evreu, în sprijinul palestinienilor.

Această evoluție a dus la coagularea unui „boicot al boicotului”, pe măsură ce Israelul luptă împotriva celor aliniați la BDS.

Măsurile lui Rubio în sprijinul Israelului susțin autoritatea legală a administrațiilor americane locale și regionale de a îngrădi acordurile anti-Israel și de a lua măsuri împotriva celor „angajați în facilitarea BDS”. Mai multe state americane se confruntă cu procese, care le-au fost intentate după ce au luat măsuri împotriva lucrătorilor care sprijină boicoturile BDS împotriva Israelului.

Oponenții lui Rubio afirmă că măsura sa încalcă libertatea de exprimare.

SURSA   Military Times

Print Friendly, PDF & Email
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentInteresele Rusiei în Venezuela
Articolul următorFOTO: „În cătușele Siberiei”, copii basarabeni deportaţi de Stalin în perioada 1940-1941, 1944-1953
Emil Borcean
În 1985 am absolvit facultatea de geologie din București. După trei ani de stagiatură la mina de cărbune din Anina, în Banat, am renunțat la geologie și am învățat să fiu programator software. Am plecat din România în 1990, toamna. Am trăit patru ani în Anglia, 19 ani în Canada și aproape doi ani în Germania. M-am întors nu demult în țară. În 2007 am creat blogul Patrupedbun.net, care în 2010 a fuzionat cu blogul Dreapta.net. Din această fuziune s-a născut ILD.

4 COMENTARII

  1. pai mai bine sa lupte cu maimutele islamice din USA, ca sint destule, basca cele din congres, tlaibi si basmalita cealalta, al carei nume l-am uitat, plus multi demokkati care sustin palestinienii, iranul si restul cancerului.

  2. Numai și din acest articol, foarte sintetic, se vede că astăzi, pe arena politică-militară internațională există o profuziune de probleme, un ghem tot mai încâlcit… În acest context, tribulațiile actorilor din conducerea SUA sunt absolut normale !
    Nu trebuie să ne agităm privind cu microscopul niște lucruri, poziții, voturi – care, privite de la distanță, ne apar firești pentru curgerea turbionară a scenei mondiale.

    Ce mi se pare important, în această fază de reașezări geo-strategice, este considerarea tuturor participanților la spectacol ca având statut de personaj principal ! În epoca războaielor hibride unele grupe militante anti-evreiești, celule adormite în inima democrațiilor avansate, grupe de hackeri bine ascunse sau imigrația galbenă sub formă de muncitori-constructori sunt la fel de importante ca și Mossadul, tratatele comerciale revizuite sau asociațiile „progresist-regresiste” din marile universități americane !

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here