Ar fi mai mai simplu și mai bine așa, nu s-ar pierde din timpul prețios pe care USL-ul îl are la dispoziție pentru a demola instituțiile și a elimina opozanții. Trebuie alertat Interpolul, FBI-ul, Scotland Yard-ul, FSB-ul și orice altă instituție cu atribuții legale care ar putea ajuta la prinderea lui Vladimir Tismăneanu, acest individ periculos pentru demascarea căruia a fost nevoie de acțiunea concertată a tuturor structurilor Secretariatului General al Guvernului României.

De ce ar fi nevoie de bun simț și de respectarea legii când însăși legea este la cheremul unei majorități parlamentare a urii și infracționalității co-autoare a asaltului asupra statului de drept? E clar, e limpede ca lumina zilei că raportul Corpului de Control al primului-ministru plagiator este fără de prihană, că șeful comisiei Gogu Antenistu’ e mai tare decât Consiliul Științific al IICMER și că el a produs un rechizitoriu de care s-ar fi îndrăgostit unul ca Tiberiu Nițu, un posibil dar improbabil șef al Procuraturii Generale propus de Mona Pivniceru dar căzut la examenul de specialitate pe care l-a dat în fața CSM. Planul Copylotului nu avea fisuri, îi trebuia un raport, îl are, îi trebuia o crimă sau o fărădelege, s-a găsit în telefon, îi trebuia un procuror, l-a produs Mona, îi trebuia liniște, o are pentru că intelectualii lui Felix, cei îndrăgostiți de plagiat, impostură și găunoșenie tac sau sunt complici la un act cu care rezonează politic și sufletește.

Pentru USL, Vladimir Tismăneanu este hiper-dușmanul de clasă pentru că a coordonat lucrarea care a condamnat comunismul al cărui urmaș este, el este periculos pentru vitalitatea cu care apără valorile democrației, el este toxic pentru că scrie și vorbește contra unei puteri care reia drumul pe care l-a refuzat din tinerețe, o putere incapabilă să se dezică de răul interior și de metodele unui trecut impardonabil.

Pentru USL, Vladimir Tismăneanu este întruchiparea forței unei personalități care nu se predă și nu acceptă subordonări și relații suspecte sau înjositoare. Având și lăudabilă calitate de a putea purta un dialog constructiv și amical cu numeroși intelectuali de stânga, puterea USL se teme că profesorul Tismăneanu ar putea să-i disloce pe aceștia din tabloul sublim al susținerii majoritare.

În sfârșit, USL-ului îi plac demonstrațiile de forță, tam-tam-uri pe stadioane, ocuparea orașelor, a piețelor, a satelor, a străzilor, intimidarea prin pseudo-procese televizive, demantelarea instituțiilor și a oamenilor în care nu are încredere sau doar pe care-i suspectează. Toate aceste motive la care se adaugă foarte umană invidie a unui pseudo-doctor față de realizările de excepție ale profesorului Vladimir Tismăneanu au condus la un exces politic și administrativ concretizat în raportul Comisiei de Control a primului-ministru – CC al PM.

În fața abuzului guvernamental de tip stalinist și a calomniei bolșevice tăcerea este complicitate și proiecție a unui viitor lugubru. Demnitatea începe acolo unde se refuză mizeria morală a unei puteri care se justifică prin foșgăială lingușitoare a tovarăsilor săi de drum înregimentați în falanga interesată a câtorva funcționari de stat. Ei au produs ce li s-a cerut. Luptând împotriva celor care mențin trează memoria apărării libertății, USL-ul luptă de fapt împotriva libertății în general, dar și a libertății individuale guvernate de lege.

Presupun că primul-ministru Victor Ponta i-a acordat o primă de Porc lui Gogu Antenistu’ pentru valoroasa sa contribuție la lupta USL-ului contra dușmanului de clasă. Mai presupun că slugărnicia funcționărească în fața mega-partidului USL va merge și mai departe, numitul CC al PM fiind doar un vârf de lance în urma căruia tropăie alți grăjdani, cu tot atâtea capete pătrate. Chiar dacă Gogu Antenistu’ nu are competențele profesionale ca să judece activitatea IICMER, el totuși o face pentru că este parte a acelei Românii puternice, uslașe, entitatea care se sborșește la Europa, la Merkel, la SUA și la ambasadorul ei. Orice Gogu își poate face mendrele în România lui Ponta și Antonescu în așteptarea primelor de Porc și a medaliilor aferente conferite în timpul intonării imnului național până la jumătatea strofei a doua, că atâta îi duce capul.

Până la urmă, de ce să mai luptăm cu implacabilul dorit de curentul ideologic totalitar la care USL-ul este afiliat? Arestați-l odată pe Vladimir Tismăneanu și băgați-l în celula din care va fi eliberat în februarie Adrian Năstase, că așa a promis primul plagiator al României puternice. În orice caz, nu trebuie să uitați să scoateți din celulă laptopul fostului prim-ministru infractor, de care acesta se folosește ilegal sub privirile îngăduitoare ale ministrului Justiției care are în subordine Administrația Penitenciarelor.

După ce ne-am convins de utilitatea măsurii extreme împotriva profesorului Tismăneanu, trebuie să analizăm fugar această măsură drastică și din prisma viitorului relațiilor noastre internaționale pe care voința României puternice o face din ce în ce mai vizibilă. E clar că procesul profesorului Vladimir Tismăneanu va avea un ecou puternic și va bucura destulă lume cu capacitate de decizie din răsăritul moscovit. Și orice binecuvântare de acolo va fi pe urma unui lacăt mai greu pus la o ușă care să ne lipsească de memoria și exercițiul libertății. Așa cum orice plescăit de satisfacție al Varanului înseamnă că ne-am înfundat și mai adânc în plasa pescuitorilor în ape tulburi.

Dar nu va fi așa.

Grăjdanii și Gogii vin, produc la cerere, dar sunt măturați și luați la întrebări mai devreme sau mai târziu. Ce nu s-a înțeles pe deplin din decizia Curții Supreme de Justiție în cazul lui Adrian Năstase este că slujbașul infractor este pedepsit mai aspru decât omul politic care a stat în fruntea bucatelor și a dat ordine. Funcționarul public nu este o unealtă oarecare, el este om și are capacitatea să discearnă. Și nimeni nu poate să spună că este inocent sau că nu a știut la ce ia parte atunci când acuză nefondat și calomniază politic conducerea unei instituții cum este IICMER. Subscriu la cele afirmate de profesorul Tismăneanu:

„În opinia mea, Guvernul face abuz în serviciu instrumentind politic chestiuni administrative și pune statul român într-o poziție jenantă în raport cu comunitatea științifică internațională, amestecând specialiști cu greutate din lumea academică occidentală în scandaluri cu miză meschină. Cred că publicarea în scop de campanie electorală a unui document intern al guvernului, înainte de a fi prezentat celor direct interesați, inclusiv subsemnatul, fără a aștepta decizia organelor abilitate ale statului de drept, spune totul despre mizeria morală la care s-a ajuns în România lui Ponta și Antonescu.”

Gogu Antenistu’ a constatat că nu au fost raporturi de muncă și nici de serviciu între Vladimir Tismăneanu și IICMER deoarece nu există un contract de muncă între instituție și profesor și pe cale de consecință oamenii lui Ponta au sesizat organele de urmărire penală. Încearcă să vorbești unui asin sau bou despre o activitate pro bono și vei vedea că respectivele dobitoace se califică pentru angajarea cu contract de muncă la guvern în Corpul de control al Primului Ministru.