Ieri seară, 19 ian. 2011, organizaţia teroristă Hizbala din Liban, într-un act de disperare isterică, încă mai plănuia să pună stăpânire pe toate punctele de activitate ale ONU din Liban, însumând circa 1000 de lucrători ai organizaţiei internaţionale, în încercarea de a bloca publicarea de către Tribunalul Special a actelor de acuzare în cazul asasinării fostului prim ministru Hariri, tatăl actualului prim ministru libanez.
Obiectivul principal ce urma să fie paralizat la Beirut este Comisia Economică şi Socială pentru Asia de Vest. Unităţile Hizbala urmau să încercuiască clădirea instituţiei şi să împiedice atât accesul, cât şi ieşirea lucrătorilor de acolo. Alte puncte din Beirut ce urmau să fie blocate în cursul nopţii sunt biroul trimisului special ONU Michael Williams, agenţia pentru refugiati precum şi birouri ale UNIFIL (forţele ONU din Liban). În paralel, în sudul Libanului, unităţile Hizbala aflate deja în stare de alertă urmau să neutralizeze patrulele ONU aflate pe teren şi să le împiedice să primească întăriri. De asemenea, urmau să fie blocate poziţiile de observaţie izolate ale UNIFIL.
Scopul era să puna ONU şi secretarul său general Ban ki-Moon în faţa faptului împlinit că adevaratul stăpân în Liban e Hizbala, pentru a sili organizaţia mondială să se târguiască cu banda de terorişti Hizbala asupra continuării activitaţii Tribunalului Special.
La ora 18,00 însuşi Nasrallah a contramandat pentru moment actiunea, dar nu a anulat-o. Cauzele contramandării nu au fost explicate, după cum nici existenţa detaliilor planului nu au „răsuflat” mai înainte.
Probabil că Nasrallah a făcut pasul înapoi temându-se de faptul că secretarul general al ONU s-ar fi putut adresa Consiliului de Securitate pentru eliberarea lucrătorilor săi, apel la care SUA, Franta si Germania, având vase militare şi trupe de desant în Marea Mediterana, ar fi răspuns fără întârziere. Şi atunci treburile ar fi luat o cu totul altă turnură, pe care căpetenia teroristă deocamdată nu vrea s-o rişte.
Dar la alte acțiuni disperate, sau poate chiar la reluarea acesei idei, ne putem aştepta în orice moment din partea satrapului iranian care stăpâneşte de fapt Libanul şi are la dispoziţie 50 de mii de rachete, mai mult decât 90% din ţările lumii.
Fitilul libanez arde în continuare şi se apropie vertiginos de detonator.
P. S. Denumirea organizatiei Hizbala, ca si alte denumiri, le scriu in transcriere fonetica romaneasca, deoarece transcrierea engleza nu face decat sa deruteze cititorul, originalul numelor neprovenind oricum din engleza, asa ca nu suntem obligati s-o urmam.
Vezi şi Hizballah’s eleventh-hour pullback from siege of UN sites and troops,
1 Comment
Corneliu
20 January 2011Update.
Tensiunea din Liban atinge culmi noi si in randul populatiei coplesite de zvonuri.
Merita de citit si aici.
Important este ca Hizbala, in dorinta de a abate atentia de la dezvaluirea crimei politice de care e suspectata, sa nu faca imprudenta de a actiona dincolo de limitele acestei tari.
Si cum formuleaza altii, „stirile se actualizeaza”.