FUNDATIA IOAN BARBUS

CELE MAI CITITE

În pas grăbit, spre deificarea lui Obama

obamavotive.jpgDin Topeka, Kansas, Capital Journal:

Planning under way for Obama holiday
The Capital-Journal
Published Sunday, November 09, 2008

Plans are being made to promote a national holiday for Barack Obama, who will become the nation’s 44th president when he takes the oath of office Jan. 20.

„Yes We Can” planning rallies will be at 7 a.m. and 7 p.m. every Tuesday at the downtown McDonald’s restaurant, 1100 Kansas Ave., until Jan. 13. The goals are to secure a national holiday in Obama’s honor, to organize celebrations around his inauguration and to celebrate the 200th birthday of President Abraham Lincoln, who was born on Feb. 12 1809.

At 7:30 a.m. on Inauguration Day, Obama Cake will be served at the downtown McDonald’s, and a celebration is scheduled for 8 p.m. to midnight Jan. 20 at the Ramada Hotel and Convention Center, 420 S.E. 6th.

For more information, contact Sonny Scroggins, (785) 232-3761, 845-6148 or at biasbustersofkansas@yahoo.com; Lamont Lassiter, McDonald’s general manager, 608-2739; Ava Chander-Beard, (785) 234-9138, ava.beard@sbcglobal.net; or Rhoda Carr, (785) 220-5883.

As fi zis ca e o gluma proasta, un „prank”, daca nu erau nume si numere de telefon la sfirsit.

Andrei Craciun, in Evenimentul Zilei:

„ANDREI CRĂCIUN: Obama, visul
Duminică, 09 Noiembrie 2008

Americanii au ales corect politic şi istoric. Barack Hussein Obama Junior are mai multe calităţi decât veteranul de război John McCain.

Are şi tot ce i-ar fi trebuit lui George W. Bush ca să nu aducă SUA în pragul unui faliment financiar şi moral. Acest absolvent de drept la Harvard, fiu al unui tată kenyan şi al unei mame „native american“, care a copilărit în Indonezia pentru a se rătăci adolescentin în SUA pe aleea drogurilor şi a alcoolului, un învingător al propriilor demoni, un longilin cu alură de jucător la Chicago Bulls, o inteligenţă strălucitoare, un orator electrizant şi civilizat, o apariţie charismatică şi imposibil de ignorat, Obama a fost răsfăţatul presei americane din alt motiv. Pentru că e „de culoare“.

Putea fi un magnet electoral şi mediatic şi altfel. În fond, e de partea progresistă a baricadei, care seduce intelectualii pacifişti şi săracii. Cu toate acestea, tot ce s-a spus despre el a început cu faptul că e „afroamerican“.

Barack Obama e un egalitarist, care nu-şi putea rata cariera în noul spaţiu public occidental în care agenda este dictată de minorităţi şi stângiştii care luptă pentru ele. De cei care au vise ca Martin Luther King sau John Lennon: o lume emancipată şi „eco“, în care între noi toţi, de toate rasele, genurile, religiile şi orientările sexuale, să existe armonie.

Între 1915, de la primul blockbuster din istoria cinematografiei, „Naşterea unei naţiuni“, şi o zi de toamnă din 2008 când a plouat peste cozile de alegători care l-au distribuit pe Obama în rolul noului Superman, se comprimă o poveste care a rulat în alb şi negru şi a sfârşit într-un curcubeu sub care scrie „schimbare“. O poveste care ascunde o bucurie imediată şi un pericol pe termen mediu.

E momentul ca numele lui David Llewelyn Wark Griffith să fie spus, chiar dacă la el rezonează azi doar iubitorii de filme de epocă, lungi şi mute. Născut într-un ianuarie geros din 1875, în La Grange, Kentucky, în ferma unui colonel erou al Războiului Civil, Griffith a crescut în epoca în care albii şi negrii alergau doar pe diagonalele lor, ca nebunii unei partide de şah care exclude toleranţa.

În 1915 a lansat filmul „Naşterea unei naţiuni“. Pelicula lui despre războiul de secesiune arată felul grotesc în care gândesc sudiştii că va arăta ţara condusă de negrii dezrobiţi. Şi pentru că se temeau atât de tare, şi-au tras cearceafuri albe pe cap, un nume fioros (Ku Klux Klan) şi au început să-i ucidă. De atunci au curs mulţi ani şi mult sânge nevinovat, croitoreasa Rosa Parks nu s-a ridicat în picioare ca să stea jos un alb, pastorul Martin Luther King a fost asasinat şi Barack Hussein Obama Junior a ajuns preşedinte.

Deja mitizat, Obama va avea zilele grele ale oricărui erou viu. E un chip pe tricourile de concert ale Madonnei şi o icoană la care se închină pe ascuns negrii din cartierele sărace, urâte şi periculoase ca Leith-ul din cărţile britanicului Irvine Welsh. Visul s-a terminat. Urmează ciocnirea periculoasă dintre utopie şi realitate. Eu ţin cu prima.

Isterie in masa, hipnoza colectiva?

Irationalul dezlantuit, asa cum s-a petrecut de multe ori in istorie? Id-ul si fortele libidinale eliberate de sub supravegherea tiranica a ego-ului (aviz lui Woland)??

Nu stiu. Ce mi se pare clar e ca, exact din cauza ca Obama e imagine pura, si zero substanta (Woland ne e dator cu explicatia „mesajului” lui Obama, in care zice ca crede) lumea proiecteaza in el ce vrea. Tipul e un „blank slate”, o foaie alba. Mesajul sau e el insusi: culoarea pielii, zimbetul, alura, vorba usoara.

Scria israelianca pe un alt sir de entuziasmul pro-Obama din mediile israeliene. Eu ascult la slujba posturi de radio italiene, de pe vremea crizei cu rromii si din nostalgie pentru muzica usoara italiana. Ce jale si acolo. Ma duc sa-i aud pe Mina, pe Celentano, pe Battisti, si, intre cintece, DJ-ii isi proclama devotiunea fata de Obama.

Chiar daca ar vrea sa se opuna mitului creat in jurul sau (daca ar fi crestin in adevaratul inteles al cuvintului, si nu un crestin de oportunitate, probabil ateu sau agnostic care s-a alaturat unei biserici „crestine” din pure motive politice, pentru ca politicienii fara religie n-au nici o sansa aici, toata idolatria ar trebui sa i se para profund ne-crestina, blasfemica), Obama nu mai are cum. E prizonierul propriei legende. Daca ar tine o conferinta de presa in care ar spune ca e un simplu om, ca nu e Mesia, ar fi linsat de adoratori.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Cristina R.

Cristina R.

13 Comments

  1. Francesco
    10 November 2008

    Cand Cristian Tudor Popescu – etalonul anti-sentiment si anti-sentimentalism – se lasa cucerit, fermecat, cu imaginatia inflacarata si intr-o stare de beatitudine pe care n-a avut-o niciodata fata de NIMENi si de NIMIC pe lumea asta, cand acest etalon al mizantropiei rosteste discursuri admirative despre Hussein Barack Obama, sa fim siguri ca intram intr-o era noua.

    Obama l-a cucerit pe CTP, asa ca nu ma mai mir de pleiada, de fapt de hoardele de zelosi ce i se pun la picioare, fiecare vazand in idol cu totul si cu totul altceva decat vecinul sau de delir mistic.

    O sa avem ce vedea la McDonald’s, se pot deschide si Carti de Onoare in care sa se inghesuie semnaturile si urarile de bine ale poporului Obama.

    Am vazut cafea Obama, tricouri Obama, costume Obama; Michelle Obama a lansat o moda cu rochiile sale fastuoase si fabulos de scumpe…Au trecut vremurile sobrietatii Laurei Bush, a trecut vremea valorilor traditionale la Washington, a ranch-ului din Texas sau a conacului din Virginia, acum traim o era la care au visat Ayers si pastorul Wright. Ei si-au facut datoria, masura victoriei lor morale sta in sloganul lui Hussein Barack Obama: Yes, we can!

  2. ws
    10 November 2008

    tocmai am citit in Cotidianul un alt articol cu aceeasi tema. se pare ca Obama e un mic geniu literar:

    http://www.cotidianul.ro/obama…..63969.html

    regards,
    ws

  3. Imperialistu'
    10 November 2008

    Salutare, WS. Bine ai venit! Si aia au pus umarul la cultul lui Obama. ????

    Guess who showed up dupa alegeri.

  4. dr. jones
    10 November 2008

    „Daca ar tine o conferinta de presa in care ar spune ca e un simplu om, ca nu e Mesia, ar fi linsat de adoratori.
    ” … cred ca mai potrivit era adulatori.
    una peste alta, eu nu cred ca obama este implicat cumva, inca, in aceasta adulare colectiva a viitorilor poeti de curte.

  5. Imperialistu'
    10 November 2008

    Pai, nici nu e vreo conspiratie. Astia il adora sincer. Atata pot ???? .

  6. Panseluta
    10 November 2008

    Candele votive cu Obama in California:

  7. Panseluta
    10 November 2008

    Oops. N-ai iesit poza.

    http://corner.nationalreview.c…..U1MTYyZWY=

    Am incercat sa postez imaginea direct, dar n-am reusit.

    Circula citeva imagini de icoane cu Obamamessiah. Candelele astea mi s-au parut cele mai autentice.

  8. Francesco
    10 November 2008

    Sorry Panseluta, am pus „poza” de care vorbeai. Sper ca nu te supara schimbarea, asa isi doreste si Hussein B. Obama, e musai sa fim alaturi de fanii sai!

  9. Imperialistu'
    10 November 2008

    Nu cred ca Panseluta are de ce sa supere, doar o pusesem eu ???? . Lasati-o pe asta cu Icoana Obama, sunt sigur ca vor mai fi ocazii pentru inca o poza cu Mesia. ????

  10. Panseluta
    10 November 2008

    Francesco:

    Evident, nici o suparare. E cea mai buna ilustrare cultului lui Obama, un fel de „tutti frutii” de religii sincretice afro-crestine din Caraibe/West Indies, gen Santeria, ignoranta a fundamentelor crestinismului in rindurile populatiei hispanice din SUA, si misticism consumerist.

  11. dr. jones
    10 November 2008

    mi se pare cu atat mai tare cu cat a aparut in chicago tribune:

    http://www.chicagotribune.com/…..4041.story

    altfel nu o bagam in seama.

  12. Francesco
    10 November 2008

    dr. jones,

    Suntem cu totii curiosi, dar nu poate fi decat un foc de paie. Meritul lui Schulz si al grupului sau este ca au pus intrebari incomode in perioada de pana in inscaunarea oficiala a lui Obama. Cand toata lumea il adora, cel putin in Europa.

    Sunt multe alte intrebari la care nu a raspuns Obama. Lumea a votat; sunt multe problemele Americii, de aceea si-a organizat un cabinet de „exceptie”.

  13. dr. jones
    10 November 2008

    francesco – faptul ca a aparut intr-un ziar precum chicago tribune – care conservator fiind a anuntat cu emfaza sustinerea lui obama – inseamna ca ceva nu merge. ceva rotite sunt gripate. daca aparea pe tutube sau alte asemenea – nici nu il bagam in seama. in acelasi timp, un ziar cu reputatie care preia o asemenea idee – da de banuit.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *