Gândirea socialistă (teoretizarea jafului, cum bine îi spune Chesterton) e așa: vai, dacă e la privat va fi scump și nu-și vor permite decât “bogații”. Dacă e la stat, se va da și la săraci. Statul să ia deci de la bogați și să dea la săraci!
Fals: statul vă confiscă peste 50% din ce produceți, iar din aceia un procent greu de stabilit (poate alți 50%) sunt rispiți și deturnați, iar din ce rămâne primiți niște servicii proaste. Ați plătit deci, fără să vă dați seama, servicii proaste la suprapreț. Statul nu e prietenul săracului, ci mafiotul care-ți căpușează activitatea în schimbul protecției, cu o diferență: statului nu i te poți opune, fiindcă el face legea și are poliția.
Adevărul e că privatul vrea să vândă cât mai mult la cât mai mulți, deci cât de ieftin și bun, fiindcă altfel îl lichidează concurența. Dacă trișează, vinde mizerii sau e prea scump, falimentează pe o piață concurențială netrucată.
Gândiți-vă: când producea doar statul mașini, erau proaste, insuficiente și scumpe (70.000+ o porcărie de Dacia 1300, fabricată în 1989 cu tehnologie de 1969). Când fabrică mulți privați mașini, își pot cumpăra și săracii, măcar la mâna a doua.
Gândiți-vă cum funcționează Poșta română, căpușată de trei decenii, și cât de eficient funcționează firmele de curierat.
Bogăția bogaților se răsfrânge și asupra săracilor; ea generează altă bogăție, nu sărăcie generală, dacă provine din muncă, investiții, producție, nu din furt. Bogăția lumii bogate a îmbogățit și lumea a treia (bogăția Occidentului ne-a îmbogățit și pe noi masiv din 1989 încoace): asta nu înțeleg marxiștii, care cred că dacă X se îmbogățește, Y sărăcește, când de fapt X și Y se îmbogățesc împreună, chiar dacă X saltă de la 1 miliard la 5 iar Y de la 300 euro la 1000 (cum e și firesc, fiindcă nu orice Y inventează Apple sau Tesla, sau descoperă noi medicamente).
În fine, e normal să vrei servicii mai bune dacă ai bani mai mulți, deci dacă ai lucrat mai mult și mai bine, contribuind implicit mai mult și la binele comun. Fiecare vrea să aibă o mașină mai bună, o casă mai bună, haine mai bune, vacanțe mai interesante, educație mai bună pentru copii și – firește – îngrijiri medicale mai bune. Asta nu se cheamă discriminare, cum cred socialiștii, ci libertate.
PS: Nu-mi vorbiți aici de mafioți! Pentru aceia trebuie să existe poliție și justiție. Dacă statul n-ar fi sursa nr. 1 de confiscare a prosperității și de corupție, ci s-ar ocupa de poliție și justiție, care nu pot fi privatizate, în loc să mituiască presa, să organizeze festivaluri și să schimbe pansamente, corupția și alte infracțiuni ar scădea.
Adrian Papahagi
SURSA MeWe
