Realistic, şansele senatorului Hillary Clinton de o obţine nominalizarea Democraţilor pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, sînt minime. Teoretic însă, ele există. Iar dacă teoria va deveni realitate — prin convingerea majorităţii superdelegatilor indecişi de a-i sprijini candidatura la nominalizare — senatorul de New York va reuşi să declanşeze război civil în rîndul susţinătorilor propriului partid. Convenţia din iunie din Denver, Colorado, prezintă un risc de avarie ridicat la candidatura din toamnă a învingătorului, oricare ar fi acesta.
Un sondaj de opinie ABC News/Washington Post e muzică pentru campania Clinton — 64% din suporterii Democraţi vor ca Hillary să rămînă în cursă.
No Rush for Clinton to Go, but it’s Still Advantage Obama
Pe de altă parte, exemple din istoria recentă demonstrează pericolul încăpăţînării.
Carrying Fight Into Convention Can Bruise Party in November
![mihaela-barbus[1]](https://inliniedreapta.net/wp-content/uploads/elementor/thumbs/mihaela-barbus1-pydiituedconmrou0twklsfz7egtqhonla40po561c.jpg "mihaela-barbus[1]")
17 Comments
Imperialistu'
13 May 2008Reiau mesajele aici:
Din ce vad pe posturile americane, toti ii canta prohodul lui HIllary. Este incredibil cati aliati poate sa aiba Obama in presa americana. Nu stiu cati dintre voi au vazut cum a fost luata peste picior de Saturday Night Live. Absolut josnic, denaturand o declaratie a lui Hillary, legata de votul albilor.
Concluzia este ca Impostorul-Sef s-ar putea sa fie the nominee si daca asa a decurs campania in conditiile in care presa este pro-democrata, va imaginati ce se va intampla atunci cand va avea loc confruntarea republicano-democrata.
Grădinariu
13 May 2008Nu-nţeleg ce-a vrut să spună sosia lui H. Clinton prin „my husband was the first black president”.
emil
13 May 2008Bill Clinton a fost foarte popular in rindul populatiei de culoare. A fost votat masiv de negrii americani si lideri de opinie negri l-au alintat ocazional cu titlul onorific de „first black president”. Acelasi Bill Clinton a reusit sa alieneze in prezenta campanie a sotiei o buna parte a electoratului negru, printr-o serie de atacuri la adresa lui Obama.
Francesco
13 May 2008Superdelegatii se misca in directia lui Obama, dar Clinton nu se da batuta. O victorie a ei in West Virginia ar mai schimba ceva din atmosfera.
Pe yahoo.com news este urmatorul comentariu:
To that end, the party leaders known as superdelegates have been moving to Obama’s side, 30 of them in the week since he routed Clinton in North Carolina and narrowly lost Indiana. Clinton added two superdelegates in the same period.
Imperialistu'
13 May 2008Victoria este sigura, ce nu se stie inca este scorul. SUnt zeci de procente intre ea si Obamessiah.
emil
13 May 2008O analiza interesanta a sistemului de superdelegati folosit de Democrati si a motivelor pentru care acest sistem poate genera cel mai prost rezultat in conditiile specifice ale infruntarii Clinton – Obama.
The Road To Hell Is Paved With Superdelegates
Imperialistu'
13 May 2008Dezastru in West Virginia pentru Obamessiah, victorie de senzatie pentru cea facuta „sore loser” de SNL: Obamessiah – 26%, Clinton – 67%.
moromete
13 May 2008Nu schimba nimic, avand in vedere ca oricum am lua-o Obama e mult mai aproape de numarul de delegati necesari pentru nominalizare. Pe de alta parte in ultimul timp doamna Clinton e mai degraba o populista de stanga (mai ales prin insistenta tampa de altfel pe „white”, „hard working”, „hard working” si eventual „that doesn’t give up”) si in nici un caz nu devine mai iubita de restul democratilor…
emil
13 May 2008Intr-adevar, victoria Clinton din West Virginia nu schimba prea mult situatia. Conform siteului Real Clear Politics, Obama e in fata cu un numar de 166 delegati. Singura sansa a campaniei Clinton este de a atrage sprijinului a cel putin 60% din numarul de superdelegati indecisi in momentul de fata. Greu, dar nu imposibil.
Superdelegatii indecisi au in fata o dilema foarte serioasa. Pe de o parte, e atractiv sa mearga pe mina lui Obama, in interesul unitatii partidului. Pe de alta parte, statisticile lui Obama sint ingrijoratoare pentru alegerile din noiembrie. Pentru un candidat autodeclarat post-rasial, voturile date lui Obama au fost alarmant de aliniate criteriului rasial. Obama a cistigat prea putine voturi in rindul populatiei albe cu venit mic si mediu pentru a nu ridica semne de intrebare vizavi de electabilitatea lui in rindul unui segment major de populatie. Nu stiu de nici un presedinte american din istoria recenta care sa nu fi cistigat voturile celor din „middle America”. Inca un aspect nelinistitor. Obama a avut o prestatie excelenta in toate statele cu sistem de „caucus”. Acest sistem e diferit de cel al statelor unde suporterii Democrati merg la vot si cistigatorul e determinat prin numaratoarea voturilor. E mai degraba un proces de alegere unde numarul celor care isi exprima optiunea este limitat – intre citeva zeci si citeva sute de persoane, in general membri ai structurilor de partid locale. Un fel de „sfat al batrinilor”. Faptul ca Obama a cistigat fara probleme statele cu sistem de „caucus” dar a avut probleme sa se impuna in citeva state mari cu sistem de alegeri directe, da de gindit superdelegatilor. Nu suna incurajator pentru noiembrie.
Una peste alta, cel mai probabil nominalizat Democrat va fi totusi Obama.
„Pe de alta parte in ultimul timp doamna Clinton e mai degraba o populista de stanga…”
Hillary Clinton este de mult o populista de stinga, dar cea mai apta descriere este de oportunista.
Insistenta ei pe „hard working” nu e deloc timpa. Nu stiu cit de mult accent a pus pe „white”, inclin sa fiu sceptic in privinta asta, dar segmentul demografic „blue collar” (majoritar alb, corect) este foarte important. E o strategie care a inceput sa functioneze in favoarea ei de cind Obama a inceput sa aibe probleme serioase datorita pastorului Wright si a unor remarci stupide la adresa populatiei „blue collar” din Ohio.
Imperialistu'
13 May 2008Nu se pune problema de schimbat ceva fundamental, in acest moment, dar nu cred ca este cazul sa vedem numa’ intr-o parte populisti. ???? Nu sunt un mare fan al doamnei Clinton, dar sa nu uitam niste lucruri. Barack Obama este de departe populistul campaniei cu gargara aia ieftina de Hope si Change. Nu vad care e problema cu hard-working white voters, atata timp cat votul negrilor este atat de rasist. Obama inghite aproape intregul electorat de culoare. De ce? Pentru ca e negru, pe jumatate. Asta il face mai bun. Asa ca sa o mai slabim pe doamna Clinton, ca nu e ea impostorul-sef.
Dispretul lui Obama fata de prostime + Jeremiah Wright => voturile „muncitorilor” merg catre Hillary, cea care le-a tinut mereu partea.
costin
13 May 2008si Obama si Clinton sint aproape la fel de detestabili prin populismele de prost gust care vin din partea amindorura, munciuni si scandalurile oribile. dar Obama cred ca o intrece pe Hilary prin relatiile care le are (direct sau indirect) cu oameni de genul Wright si diferiti dictatori si chiar Hamas.
si daca as fi pus sa aleg dintre cei 2, as alege pe Hilary sau pe Romney (la fel cum in 2000 l-am ales pe Stolojan cind candidatii erau Iliescu si Vadim).
Dar pe de alta parte, daca iese Obama, sansele par a fi mai mari ca democratii sa nu cistige, prea multa lume a ajuns sa fie constienta de cu ce fel de om are de aface.
Deci nu stiu inca cu cine sa tin, mai astept ????
din cite vad eu, lucrurile stau cam asa:
Francesco
13 May 2008Acum vad ca si Edwards il sprijina pe Obama, chipurile pentru unitatea partidului. Mai sunt oare „greii” democrati independenti si dispusi la dezbaterea programelor?
Imi doresc sa aiba dreptate Costin, adica sa devina presedinte McCain.
Grădinariu
13 May 2008Ce părere are patrupedbun despre Bob Barr? Robert Stacy McCain susţine că ar avea câteva şanse.
emil
13 May 2008Gradinariu, stiu foarte putine despre Bob Barr. Am citit cele spuse de tine si Stacy McCain si, ce sa zic? In principiu, sint simpatetic miscarii libertariene, chiar daca unele pozitii nu le impartasesc (bunaoara, ideile de foreign policy expuse de Ron Paul). Sansele lui Bob Barr la prezidentia americana sint nule. Nu te imbata cu apa rece. Candidatura lui ar putea cel mult sa ridice profilul partidului libertarian si cine stie, sa-l coste presedintia pe McCain. Cu ocazia asta am aflat ca Barr este un fost Republican. Din partea Republicanilor a participat in preliminare si Ron Paul, dar pe o platforma libertariana. Stii ce gasesc relevant? Faptul ca nu exista nume notabile din rindul Democratilor care sa migreze spre libertarianism. Pentru un conservator nu e greu, dar pentru cei ce se numesc „liberali” in America, pare o optiune prea indepartata. E un fenomen care spune ceva important despre natura adevarata a „liberalismului” pe stil nou.
Panseluţa
13 May 2008Gradinariu:
Barr e un „fost” care incearca sa revina pe marea scena, un tip narcisist, fudul, nu prea destept, cu idei putine, care nu suporta sa-si duca viata ca obscur cetatean.
Stie perfect ca nu are nici o sansa la Presedentie. A intrat in cursa doar ca sa fie bagat in seama. S-a reimpachetat ca libertarian exact din acelasi motiv.
Panseluţa
13 May 2008Si ca sa-i diminueze sansele lui McCain, pe care banuiesc ca nu-l iubeste.
Panseluţa
13 May 2008emil:
Si eu am simpatii libertariene. Unii libertarieni, cind sunt destepti, ca Nick Gillespie, sunt teribil de cuceritori in argumentatie.
Problema e ca, dus la consecintele sale logice, libertarianismul nu e posibil politic si social. E o fantezie politica. Da ori in anarhie, ori in tiranie. Mai degraba in ultima, ca mecanism de reglare.