România a fost menționată de trei ori în Declarația finală a Summit-ului de la Bruxelles. 

---

Summit-ul NATO de la Bruxelles (11-12 iulie 2018)

Declaraţia finală a Summit-ului de la Bruxelles

1. Noi, şefii de stat şi de guvern ai celor 29 de state membre ale Alianţei Nord-Atlantice, ne-am reunit la Bruxelles, într-un moment în care securitatea naţiunilor noastre şi sistemul internaţional bazat pe norme sunt ameninţate. NATO va continua să facă toate eforturile pentru asigurarea păcii, securităţii şi stabilităţii întregului spaţiu euro-atlantic.

Suntem uniţi în angajamentul nostru faţă de Tratatul de la Washington, faţă de scopurile şi principiile Cartei Naţiunilor Unite (ONU), precum şi faţă de legătura transatlantică, care este vitală. Suntem hotărâţi să protejăm şi să apărăm securitatea noastră indivizibilă, libertatea noastră şi valorile noastre comune, inclusiv libertatea individuală, drepturile omului, democraţia şi statul de drept. NATO rămâne fundamentul unei apărări colective puternice şi forumul transatlantic esenţial pentru consultări pe teme de securitate şi pentru decizii între aliaţi.

Alianţa va continua să promoveze o abordare de tip 360 de grade a securităţii şi să îndeplinească în mod eficient toate cele trei sarcini fundamentale stabilite în conceptul Strategic: apărarea colectivă, gestionarea crizelor şi securitatea prin cooperare. NATO este o Alianţă defensivă. Principala responsabilitate este aceea a protejării şi apărării teritoriului şi populaţiei împotriva unui atac. Orice atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor, conform articolului 5 din Tratatul de la Washington. Vom continua să fim uniţi şi să acţionăm împreună, pe baza solidarităţii, a obiectivelor comune şi a unei partajări echitabile a responsabilităţilor.

2. Ne confruntăm cu un mediu de securitate periculos, imprevizibil şi fluid, cu provocări şi ameninţări durabile care emană din toate direcţiile strategice, de la actori statali şi non-statali, de la forţe militare; şi de la atacuri teroriste, cibernetice şi hibride. Acţiunile agresive ale Rusiei, inclusiv ameninţarea şi utilizarea forţei pentru atingerea obiectivelor politice, reprezintă o provocare la adresa Alianţei şi subminează securitatea euro-atlantică şi sistemul internaţional bazat pe norme.

Instabilitatea şi persistenţa crizelor în întreaga regiune a Orientului Mijlociu şi Nordului Africii alimentează terorismul. De asemenea, contribuie la migraţia ilegală şi traficul de fiinţe umane. Criza actuală din Siria are un efect direct asupra stabilităţii regiunii şi securităţii Alianţei în ansamblul său. Ne confruntăm cu provocări hibride, inclusiv campanii de dezinformare şi activităţi cibernetice răuvoitoare.

Proliferarea armelor de distrugere în masă şi tehnologiile avansate în domeniul balistic continuă, de asemenea, să ameninţe securitatea naţiunilor noastre. Din această perspectivă, unitatea şi solidaritatea noastră sunt mai puternice ca niciodată; vom lua toate măsurile necesare pentru asigurarea apărării noastre colective.

3. Reafirmăm sprijinul nostru ferm pentru toate aspectele Angajamentului pentru cheltuielile de apărare, agreat la Summit-ul din Ţara Galilor şi pentru transmiterea de planuri naţionale credibile în vederea implementării acestuia, inclusiv previziunile orientative pentru creşterea bugetului până în 2024, capabilităţi planificate şi contribuţii. Partajarea echitabilă a responsabilităţilor reprezintă un pilon de bază al coeziunii, solidarităţii, credibilităţii şi capacităţii Alianţei de a respecta angajamentele prevăzute în articolele 3 şi 5.

Salutăm progresul considerabil înregistrat de la Summit-ul din Ţara Galilor cu patru ani consecutivi de creştere reală a cheltuielilor de apărare ale statelor aliate, altele decât SUA. Toţi aliaţii au început să crească bugetul pentru apărare în termeni reali, iar două treimi dintre aliaţi au planuri naţionale elaborate pentru a cheltui 2% din PIB pentru apărare până în 2024. Mai mult de jumătate dintre aliaţi cheltuiesc mai mult decât 20% din bugetul de apărare pe programe de înzestrare, inclusiv cercetare şi dezvoltare şi, potrivit planurilor lor naţionale, 24 dintre aliaţi vor atinge ţinta de 20% până în 2024.

Aliaţii au rezultate mai bune în ceea ce priveşte capabilităţile sofisticate şi substanţiale pe care le cerem şi îşi îmbunătăţesc operativitatea, capacitatea de dislocare, sustenabilitatea în teren şi interoperabilitatea forţelor. Numărul activităţilor în care suntem angajaţi a crescut şi aliaţii continuă să contribuie cu forţe şi capabilităţi valoroase, în beneficiul securităţii spaţiului euro-atlantic prin operaţiile, misiunile şi alte activităţi ale NATO, precum şi prin operaţii şi misiuni derulate sub autoritate naţională şi sub cea a altor organizaţii.

Luând act de planurile naţionale care există astăzi, apreciem progresul fără precedent şi recunoaştem că mai sunt multe lucruri de făcut. Ne afirmăm angajamentul pentru îmbunătăţirea echilibrului în ceea ce priveşte partajarea costurilor şi a responsabilităţilor ce revin unui membru al Alianţei.

4. De peste două decenii, NATO a lucrat pentru a construi un parteneriat cu Rusia, inclusiv prin mecanismul Consiliului NATO-Rusia (NRC). Activităţile şi politicile recente ale Rusiei au redus stabilitatea şi securitatea, au sporit gradul de impredictibilitate şi au schimbat mediul de securitate. În timp ce NATO îşi respectă angajamentele internaţionale, Rusia a încălcat valorile, principiile şi angajamentele care stau la baza relaţiei NATO-Rusia, aşa cum sunt subliniate în Documentul de Bază al Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, semnat în 1997, în Actul Fondator NATO-Rusia, precum şi în Declaraţia de la Roma din 2002, a distrus încrederea în însăşi miezul cooperării noastre şi a contestat principiile fundamentale ale arhitecturii globale şi euro-atlantice de securitate. Deciziile pe care le-am luat sunt în deplină concordanţă cu angajamentele internaţionale pe care ni le-am asumat şi, prin urmare, nu pot fi considerate de nimeni ca fiind contrare Actului Fondator NATO-Rusia.

5. Reafirmăm deciziile referitoare la Rusia pe care le-am adoptat cu prilejul Summit-urilor din Ţara Galilor şi de la Varşovia. Vom continua să răspundem mediului deteriorat de securitate prin întărirea posturii noastre de descurajare şi apărare, inclusiv printr-o prezenţă avansată în estul Alianţei. De asemenea, am suspendat toate activităţile de cooperare practică civilă şi militară dintre NATO şi Rusia, rămânând în în acelaşi timp deschişi dialogului politic. NATO nu caută confruntarea şi nu reprezintă o ameninţare pentru Rusia.

6. Mediul de securitate euro-atlantic a devenit mai puţin stabil şi predictibil ca urmare a anexării ilegale şi ilegitime a Crimeii de către Rusia şi a destabilizării în curs de desfăşurare a estului Ucrainei; posturii militare a Rusiei şi activităţilor militare provocatoare ale acesteia, inclusiv în apropierea graniţelor NATO, cum ar fi dislocarea de rachete moderne cu capacitate duală în Kaliningrad, violările repetate ale spaţiului aerian Aliat şi continuarea acumulărilor militare în Crimeea; investiţiilor semnificative în modernizarea forţelor strategice ale acesteia; retoricii sale nucleare iresponsabile şi agresive; exerciţiilor sale ample şi de alertare desfăşurate fără notificare; şi creşterii numărului exerciţiilor cu dimensiune nucleară.

Toate acestea sunt amplificate de violarea continuă, neimplementarea şi eludarea, de către Rusia, a numeroase obligaţii şi angajamente în domeniul controlului armamentelor şi măsurilor de consolidare a încrederii şi securităţii. De asemenea, Rusia generează provocări la adresează securităţii şi stabilităţii euro-atlantice prin acţiuni hibride, inclusiv prin încercarea de interferare în procesele electorale şi încălcarea suveranităţii naţiunilor noastre, cum a fost cazul în Muntenegru, prin campanii de dezinformare pe scară largă şi activităţi cibernetice maliţioase.

Condamnăm atacul de la Salisbury, din Marea Britanie, cu întrebuinţarea agentului neuro-toxic de tip militar şi luăm notă de faptul că Organizaţia pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) a confirmat întrebuinţarea unui agent neuro-toxic. Marea Britanie apreciază că, foarte probabil, Federaţia Rusă a fost responsabilă de acest atac şi că nu există o explicaţie alternativă plauzibilă.

Suntem solidari cu Marea Britanie în această evaluare.

7. Reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială şi suveranitatea Ucrainei, Georgiei şi a Republicii Moldova în cadrul graniţelor acestora recunoscute pe plan internaţional. În conformitate cu angajamentele sale internaţionale, facem apel la Rusia să îşi retragă forţele staţionate în cele trei ţări fără consimţământul acestora. Condamnăm cu fermitate anexarea ilegală şi ilegitimă a Crimeii de către Rusia, anexare pe care nu o recunoaştem şi nu o vom recunoaşte. Discriminarea tătarilor din Crimeea şi a membrilor altor comunităţi locale trebuie să înceteze. Trebuie să li se permită structurilor internaţionale de monitorizare să îşi desfăşoare activitatea lor esenţială pentru protejarea drepturilor omului.

Cerem implementarea deplină a Acordurilor de la Minsk de către toate părţile şi sprijinim eforturile formatului Normandia şi ale Grupului de Contact Trilateral. Răspunsul NATO vine în sprijinul acestui efort general, care include sancţiuni decise de Uniunea Europeană (UE), G7 şi alţii, pentru a promova o soluţionare paşnică a conflictului şi a răspunde acţiunilor Rusiei.

Adresăm un apel Rusiei să înceteze orice sprijin politic, financiar şi militar pentru grupurile militante, să înceteze intervenţia militară în regiunile Donetsk şi Luhansk, să îşi retragă trupele, echipamentul şi mercenarii de pe teritoriul Ucrainei şi să revină în cadrul Centrului Comun de Control şi Coordonare. Suntem profund îngrijoraţi de faptul că se recurge la tortură şi la transferul cetăţenilor ucraineni în închisorile din Rusia.

Subliniem importanţa siguranţei şi accesului deplin şi neîngrădit al Misiunii Speciale de Monitorizare a OSCE până la şi inclusiv pe frontiera Rusia-Ucraina. Cerem Rusiei să revină asupra recunoaşterii regiunilor din Georgia, Abhazia şi Osetia de Sud, drept state independente; să implementeze acordul de încetare a focului din 12 august 2008, mediat de UE, în special retragerea forţelor ruse de pe teritoriul Georgiei; să pună capăt militarizării acestor regiuni; să înceteze construcţia de obstacole asemănătoare frontierelor. De asemenea, cerem Rusiei să îşi retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova şi să continue să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluţionare privind Transnistria. Ne angajăm să sprijinim reformele democratice şi eforturile de edificare a capacităţilor de apărare ale Republicii Moldova.

8. Rămânem deschişi pentru un dialog periodic, concentrat şi substanţial cu o Rusie dispusă să se angajeze pe bază de reciprocitate în NRC, cu scopul de a evita neînţelegerile, evaluarea greşită şi escaladarea neintenţionată şi de a creşte transparenţa şi predictibilitatea. Vom continua să urmărim substanţierea dialogului nostru cu Rusia pentru a aborda chestiuni esenţiale cu care ne confruntăm.

Începând din 2016 am avut şapte reuniuni ale NRC la nivel de ambasadori, care ne-au ajutat să ne comunicăm cu claritate poziţiile. Conflictul din Ucraina şi din preajma Ucrainei este, în actualele circumstanţe, primul subiect pe agenda noastră de discuţii. Ne menţinem angajamentul de a continua practica actuală de informare reciprocă, în cadrul NRC, cu privire la exerciţiile militare înainte ca acestea să aibă loc, precum şi la postură. Cu toate acestea, deşi bine venită, transparenţa voluntară oferită cu prilejul acestor briefinguri nu se substituie transparenţei obligatorii în baza acordurilor existente de control al armamentelor, în special a Documentului de la Viena sub egida OSCE. Salutăm faptul că Rusia foloseşte din nou liniile de comunicare militară cu NATO.

Ne menţinem angajamentul de a folosi aceste canale pentru a promova predictibilitatea şi transparenţa şi a reduce riscurile; cerem Rusiei să procedeze în mod similar.

9. Continuăm să credem că un parteneriat între NATO şi Rusia, bazat pe respectarea dreptului şi angajamentelor internaţionale, inclusiv aşa cum în care acestea sunt reflectate în Actul Fondator NATO-Rusia şi Declaraţia de la Roma, ar avea o valoare strategică. Dar nu putem şi nu vom face compromisuri cu privire la principiile care stau la baza Alianţei şi a securităţii în Europa şi America de Nord.

În actualele circumstanţe, regretăm faptul că, în pofida apelurilor repetate ale Aliaţilor şi ale comunităţii internaţionale ca Rusia să îşi schimbe direcţia, nu sunt întrunite condiţiile pentru o astfel de relaţie. Nu se poate reveni la normalitate (business as usual) până când nu există o schimbare clară şi constructivă a acţiunilor Rusiei, care să demonstreze respectarea dreptului internaţional, a obligaţiilor şi a responsabilităţilor sale internaţionale. Vom continua discuţiile strategice pe tema securităţii euro-atlantice şi a abordării noastre în legătură cu Rusia. Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord va continua să fie transparentă, predictibilă şi hotărâtă.

10. Terorismul, sub toate formele şi manifestările sale, continuă să prezinte o ameninţare directă pentru securitatea populaţiilor noastre şi pentru stabilitatea şi prosperitatea internaţională în sens larg. Respingem în mod categoric terorismul întrucât ameninţă direct valorile care unesc Alianţa. Solidaritatea şi fermitatea noastră vor triumfa. Suntem hotărâţi să continuăm lupta contra terorismului, care a fost abordată printr-un efort coerent, semnificativ şi de durată de către întreaga comunitate internaţională, implicând un mare număr de instrumente şi de actori.

În timp ce naţiunile deţin principala responsabilitate pentru propria lor securitate şi rezilienţă, NATO aduce valoare adăugată şi are un rol de jucat, în complementaritate cu eforturile internaţionale mai largi şi în concordanţă cu legislaţia internaţională şi cu scopurile şi principiile Cartei ONU. Cooperarea în cadrul Alianţei poate consolida eforturile naţionale ale Aliaţilor şi capacitatea acestora de prevenire, diminuare, răspuns şi rezilienţă împotriva actelor teroriste. Condamnăm întregul sprijin financiar pentru terorism.

Suntem, de asemenea, atenţi la necesitatea de a evalua condiţiile favorabile extinderii terorismului. Rolul NATO în lupta contra terorismului este o parte integrantă a abordării omnidirecţionale a Alianţei în materie de descurajare, apărare şi proiectare a stabilităţii; ca atare, contribuie la cele trei sarcini fundamentale: apărare colectivă, management al crizelor şi securitate prin cooperare. Abordarea noastră în ceea ce priveşte terorismul şi cauzele sale sprijină toate Rezoluţiile relevante ale Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite cu privire la combaterea terorismului.

11. Suntem angajaţi faţă de rolul sporit al NATO în lupta comunităţii internaţionale împotriva terorismului, inclusiv prin conştientizare şi analiză, pregătire şi reactivitate, capabilităţi, construirea de capacităţi, parteneriate, şi operaţii. Vom implementa pe deplin Planul de Acţiuni pe care l-am agreat la reuniunea noastră din mai 2017 şi îl vom actualiza până la sfârşitul anului 2018, pentru a-l adapta la priorităţile în schimbare şi la ameninţările teroriste care apar. Contribuţia sporită a NATO la combaterea terorismului trebuie sprijinită în continuare prin resurse umane şi financiare, adecvate şi sustenabile, aşa cum a fost agreat.

Bazându-ne pe Programul de Lucru pentru Apărare Împotriva Terorismului vom continua să ne îmbunătăţim capabilităţile şi tehnologiile, inclusiv pentru apărare împotriva dispozitivelor explosive improvizate şi împotriva ameninţărilor chimice, bacteriologice, radiologice şi nucleare (CBRN), şi pentru a contracara utilizarea abuzivă a tehnologiilor în scop terorist. Am agreat o nouă politică privind datele biometrice, care, în concordanţă cu legile naţionale şi normele internaţionale aplicabile şi sub rezerva cerinţelor şi restricţiilor naţionale, va susţine în continuare abilitatea noastră de identificare a luptătorilor terorişti şi a altor factori de ameninţare, precum şi de a respecta Rezoluţia nr.2396 a Consiliului de Securitate al ONU. NATO este membru al Coaliţiei Globale pentru înfrângerea ISIL/Daesh, şi şi-a sporit sprijinul cu avioane AWACS şi de realimentare în zbor.

NATO va continua, de asemenea, să colaboreze , după caz, cu state partenere şi alţi actori internaţionali, în special UE şi ONU, pentru asigurarea valorii adăugate şi a complementarităţii. Din această perspectivă, activităţile noastre de construire de capacităţi şi celelalte activităţi de parteneriat ajută statele partenere să combată ele însele terorismul şi să nu permită teroriştilor să-şi găsească refugiu, ceea ce, în schimb, consolidează securitatea NATO. NATO poate completa eforturile internaţionale prin expertiza aliată. Cartografierea activităţilor de construire de capacităţi contra-teroriste în statele partenere, în cooperare cu statele partenere respective, va ajuta Alianţa să determine unde poate aduce o valoare adăugată.

12. Salutăm progresul considerabil înregistrat în ceea ce priveşte întărirea posturii noastre, în concordanţă cu angajamentele din Ţara Galilor şi de la Varşovia. În timp ce am reînnoit accentul pus pe descurajare şi apărare colectivă, ne-am asigurat că NATO îşi menţine capacitatea de a proiecta stabilitate şi de a lupta împotriva terorismului. Suntem uniţi şi fermi în ceea ce priveşte capacitatea şi disponibilitatea pentru apărare reciprocă, şi suntem hotărâţi să menţinem întregul spectru de capabilităţi necesare pentru a oferi Alianţei o varietate de opţiuni pentru a fi capabilă să continue adaptarea răspunsului la circumstanţe specifice şi să răspundă tuturor ameninţărilor, indiferent de unde apar, eventual din direcţii multiple şi în mai multe regiuni.

Pe măsură ce continuăm să asigurăm credibilitatea, coerenţa şi rezilienţa posturii de apărare şi descurajare a Alianţei, şi capacitatea Alianţei de a continua să protejeze libertatea şi securitatea tuturor aliaţilor, creşterea nivelului de reacţie, sporirea operativităţii şi îmbunătăţirea capacităţii de reîntărire sunt de importanţă strategică. Vom continua să evaluăm elementele militare relevante ale posturii aliate întărite de apărare şi descurajare pentru a asigura eficacitatea acesteia.

13. Continuăm să asigurăm capacitatea de reacţie politică şi militară a Alianţei, inclusiv prin mai multe exerciţii regulate. În acest scop, vom continua să gestionăm în mod activ şi coerent postura de ansamblu a Alianţei, şi să ne consolidăm informaţiile, cunoaşterea strategică, planificarea anticipativă şi procesul decizional. Pentru a gestiona ameninţări de securitate în continuă evoluţie, am luat măsuri pentru a ne asigura că NATO poate continua să acţioneze cu rapiditatea necesară.

Salutăm progresul înregistrat în ceea ce priveşte reforma sectorului de informaţii, de la momentul deciziei noastre de la Varşovia de a crea poziţia de Asistent al Secretarului General şi o divizie NATO pentru informaţii. Vom continua să optimizăm sectorul de informaţii al NATO pentru a facilita sprijinul relevant şi în timp util pentru procesul decizional şi operaţiile aliate, inclusiv prin includerea prin sisteme de avertizare şi informaţii îmbunătăţite, în special în ceea ce priveşte terorismul, domeniul hibrid şi cel cibernetic.

14. Vom continua să revigorăm cultura de operativitate. Ca parte a eforturilor noastre, Aliaţii continuă să se asigure că NATO are un spectru întreg de capabilităţi şi forţe, care sunt antrenate, interoperabile, dislocabile şi pregătite să asigure toate cerinţele Alianţei. Mai mult, astăzi, am agreat lansarea Iniţiativei NATO pentru creşterea nivelului de operativitate şi răspuns. Aceasta va asigura forţe naţionale de un nivel calitativ superior, pregătite de luptă la un nivel de operativitate ridicat, care pot fi puse la dispoziţia NATO.

Din întreg pachetul de forţe existente, Aliaţii vor oferi în plus 30 de platforme maritime combatante de mare capacitate, 30 batalioane mecanizate de volum mediu sau mare şi 30 de escadrile de luptă, susţinute de forţe de sprijin de luptă, care vor fi gata de angajare în 30 zile. Acestea vor fi organizate şi antrenate ca elemente ale unor formaţiuni combatante extinse, care vor sprijini postura de ansamblu a NATO privind descurajarea şi apărarea. Iniţiativa NATO pentru creşterea nivelului de operativitate şi răspuns va continua consolidarea capabilităţii de reacţie rapidă a Alianţei, fie pentru reîntărirea aliaţilor în sprijinul funcţiilor de apărare şi descurajare, inclusiv pentru situaţii de luptă de mare intensitate, fie pentru intervenţii militare rapide în situaţii de criză, atunci când este necesar. De asemenea, va promova importanţa operaţiilor întrunite sau multi-arme.

15. Postura noastră de descurajare şi apărare se bazează pe forţe militare viabile de reîntărire, inclusiv de-a lungul Atlanticului. Urmărind toate direcţiile şi toate provocările şi ameninţările potenţiale, vom continua să întărim şi să exersăm constant capacitatea Alianţei de a reîntări rapid orice aliat care se confruntă cu o ameninţare. Nu vom accepta să fim constrânşi de niciun adversar potenţial în ceea ce priveşte libertatea de mişcare a forţelor aliate pe dimensiunile terestră, aeriană sau maritimă, în orice parte a teritoriului Alianţei. Capabilităţile Alianţei, instruirea şi exerciţiile contribuie la capacitatea noastră de a opera liber.

16. Încă de la Varşovia, am adoptat o serie de măsuri pentru susţinerea dislocării şi menţinerea forţelor aliate şi a echipamentului acestora înspre teritoriul Alianţei, în interiorul şi în afara acestuia. În acest scop, salutăm Planul pentru pregătirea ariei de responsabilitate a SACEUR şi vom acorda prioritate maximă implementării acestuia la nivel naţional. Am agreat îmbunătăţirea legislaţiei şi procedurilor necesare, consolidarea comenzii şi controlului, şi sporirea capabilităţilor de transport, şi, de asemenea, am recunoscut necesitatea de a moderniza infrastructura în Europa. În plus, astăzi am declarat capacitatea operaţională iniţială pentru Mobilitatea aeriană rapidă, care urmăreşte să permită deplasarea transfrontalieră a forţelor aeriene în termen scurt, în Europa.

17. Suntem determinaţi să ne întărim abilitatea de a desfăşura şi susţine forţele şi echipamentele pe teritoriul Alianţei şi în afara acesteia şi ne propunem să îmbunătăţim mobilitatea militară pe uscat, în aer sau pe mare, cât mai curând posibil, dar nu mai târziu de 2024. Aceasta necesită o abordare integrată la nivel guvernamental, inclusiv prin intermediul unor planuri naţionale, precum şi cooperarea inter-instituţională între actorii civili şi militari, pe timp de pace, criză şi conflict. Miniştrii Apărării vor evalua, anual, progresul înregistrat.

Ca o prioritate, ne propunem să:
– Reducem timpii de trecere a frontierei şi, în acest sens, să acordăm permisele diplomatice pentru deplasări pe cale terestră, maritimă şi aeriană în maximum cinci zile, până la finalul anului 2019, şi să reducem această perioadă şi mai mult pentru forţele de întărire rapidă;
– Identificăm rutele principale şi alternative capabile să susţină transporturile militare, până la finalul anului 2018;
– Utilizăm exerciţiile adecvate pentru exersarea regulată a mobilităţii militare;
– Stabilim o reţea între NATO, entităţile naţionale, civile şi militare, inclusiv punctele naţionale unice de contact, până la finalul anului 2019, pentru a facilita şi accelera comunicaţiile şi coordonarea referitoare la trecerea frontierei.

18. Reiterăm faptul că eforturile NATO de asigurare a unei abordări coerente şi sinergiilor cu UE în domeniul mobilităţii militare trebuie continuate, inclusiv în ceea ce priveşte procedurile, care trebuie să se aplice în mod egal tuturor aliaţilor.

19. Am agreat să consolidăm postura de apărare şi descurajare a Alianţei în toate domeniile. Întărim postura noastră maritimă şi am luat măsuri concrete de îmbunătăţire a cunoaşterii situaţionale maritime de ansamblu. Am pregătit evaluări strategice pentru Marea Baltică şi Marea Neagră, pentru Atlanticul de Nord şi pentru Marea Mediterană. Printr-un program consolidat de exerciţii ne vom revigora abilităţile colective de luptă în domeniul naval în arii de interes-cheie, inclusiv în ceea ce priveşte tehnicile de luptă anti-submarin, operaţiile de tip amfibiu şi protecţia liniilor de comunicaţii maritime. Postura va asigura, de asemenea, sprijinul pentru forţele de întărire pe mare şi depe mare, dimensiunea transatlantică cu Atlanticul de Nord fiind, în acest sens, o linie de comunicaţii pentru reîntărire strategică.

În domeniul aerian, am agreat o Strategie Aeriană Întrunită la nivel aliat, care reprezintă un facilitator-cheie pentru misiunile NATO de poliţie aeriană şi apărare împotriva rachetelor balistice pe timp de pace. Aceasta va consolida politica noastră integrată în domeniul aerian şi al apărării anti-rachetă şi va furniza orientările necesare astfel încât capabilităţile noastre aerospaţiale să poată opera împreună de o manieră integrată, mai rapid şi mai eficient, în timp de pace, criză şi conflict. Ne confruntăm, de asemenea, cu noi ameninţări generate de rachetele de croazieră şi proliferarea tehnologiilor aferente, precum şi de noi provocări, precum cele vizând dispozitivele aeriene fără pilot şi vom continua să monitorizăm evoluţiile care ar putea afecta securitatea Alianţei.

Recunoscând faptul că domeniul spaţial este unul marcat de o dinamică ridicată şi de dezvoltări rapide, aspect esenţial pentru o postură de apărare şi descurajare coerentă a Alianţei, am agreat să dezvoltăm o politică spaţială cuprinzătoare a NATO.

20. Ameninţările cibernetice la adresa securităţii Alianţei sunt din ce în ce mai frecvente, complexe, distructive şi constrângătoare. NATO va continua adaptarea pentru a răspunde ameninţărilor din spaţiul cibernetic, generate de actori statali şi non-statali, inclusiv sponsorizate de state. Apărarea cibernetică face parte din sarcina de bază a NATO de asigurare a apărării colective. Trebuie să putem opera cu aceeaşi eficacitate în spaţiul cibernetic ca şi în plan aerian, terestru şi maritim, respectiv să consolidăm şi să sprijinim postura de ansamblu a Alianţei. În acest scop vom continua să considerăm spaţiul cibernetic ca fiind un domeniu operaţional.

Am decis asupra modalităţii de integrare a capacităţilor cibernetice suverane, oferite voluntar de către statele aliate în cadrul operaţiilor şi misiunilor Alianţei, sub o strictă conducere politică. Reafirmând mandatul pur defensiv al NATO, suntem decişi să utilizăm întregul arsenal de capabilităţi, inclusiv capabilităţi cibernetice, pentru a descuraja, apăra şi combate întregul spectru al ameninţărilor hibride, inclusiv cele care fac parte din campanii hibride. Trebuie să consolidăm schimbul de informaţii pentru a ajunge la o mai bună cunoaştere a situaţiei, pentru a sprijini NATO în procesul de luare a deciziilor, precum şi în acţiunile sale.

Vom continua să lucrăm împreună pentru a dezvolta măsuri care să ne permită să impunem costuri celor care ne fac rău. Statele aliate pot, atunci când este cazul, să atribuie activităţi cibernetice maligne şi să răspundă de o manieră coordonată, admiţând faptul că atribuirea unui atac cibernetic este o prerogativă exclusiv naţională. Suntem decişi să consolidăm apărările cibernetice naţionale, prin implementarea deplină a angajamentului politic privind consolidarea eforturilor naţionale în domeniul apărării cibernetice („Cyber Defence Pledge”), aspect esenţial pentru consolidarea rezilienţei naţionale şi mărirea costurilor unui atac cibernetic.

Ne reafirmăm angajamentul de a acţiona în conformitate cu dreptul internaţional, inclusiv Carta ONU, dreptul internaţional umanitar, respectiv drepturile omului, aplicabile în funcţie de caz. Sprijinim de asemenea efortul pentru menţinerea păcii şi securităţii internaţionale în spaţiul cibernetic, precum şi pentru promovarea stabilităţii, reducerea riscului de conflict, recunoscând că noi toţi vom avea numai de beneficiat dintr-un spaţiu cibernetic predictibil, sigur şi în conformitate cu normele în vigoare. Vom continua să dezvoltăm cooperarea cu industriile şi instituţiile academice aliate prin promovarea inovării, pentru a ţine pasul cu progresele din domeniul tehnologic.

21. Naţiunile noastre sunt supuse ameninţării în creştere din partea statelor şi actorilor non-statali care utilizează activităţi de tip hibrid pentru a crea ambiguitate şi a face neclare limitele de separare dintre pace, criză şi conflict. În timp ce responsabilitatea primară de a răspunde ameninţărilor hibride aparţine statelor vizate, NATO este gata, în baza deciziei Consiliului, să sprijine aliaţii în orice etapă a campaniei hibride. În cazurile războiului hibrid, Consiliul poate decide să invoce articolul 5 al Tratatului de la Washington, ca în cazul unui atac armat.

Ne consolidăm rezilienţa, ne îmbunătăţim cunoaşterea situaţională şi ne întărim descurajarea şi postura de apărare. Ne extindem, de asemenea, instrumentarul avut la dispoziţie pentru a face faţă activităţilor hibride. Anunţăm crearea echipelor de sprijin pentru contracararea ameninţărilor hibride, care oferă asistenţă ajustată şi adaptată aliaţilor, la cererea acestora, în pregătirea răspunsului şi în răspunsul la activităţile hibride. Vom continua să ne sprijinim partenerii pe măsură ce îşi întăresc rezilienţa la provocările hibride.

22. Susţinem integral Rezoluţia Consiliului de Securitate ONU 2166 referitoare la doborârea zborului civil MH-17 şi solicităm Federaţiei Ruse să accepte responsabilitatea pentru acesta şi să coopereze pe deplin cu eforturile de stabilire a adevărului, realizare a justiţiei şi atribuire a responsabilităţii.

23. Măsurile de asigurare continuă să ofere fundamentul pentru asigurare şi descurajare. În plus, măsurile adaptate de asigurare pentru Turcia de răspuns la ameninţările de securitate tot mai mari din sud contribuie la securitatea întregii Alianţe, şi vor fi pe deplin implementate. Am întărit Forţa de Răspuns a NATO, iar Forţele de Reacţie Rapidă sunt pregătite pentru dislocare într-un termen scurt.

24. Am stabilit o prezenţă avansată în partea estică a Alianţei, care este acum operaţională şi a cărei implementare deplină va continua.

25. Ca parte a acesteia, în conformitate cu decizia noastră de la Varşovia, prezenţa avansată consolidată a patru grupări multinaţionale, de nivel batalion, pregătite de luptă în Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia include în total peste 4.500 de trupe din întreaga Alianţă, capabile să opereze alături de forţele naţionale de apărare. Comandamentul multinaţional de divizie nord-est a fost creat şi va atinge capacitatea deplină până în decembrie 2018.

26. Am dezvoltat, de asemenea, prezenţa avansată adaptată în regiunea Mării Negre. În România, o brigadă multinaţională-cadru pentru instruirea trupelor terestre ale aliaţilor este constituită, şi în prezent se lucrează în continuare la dezvoltarea capacităţii brigăzii de a contribui la întărirea posturii de apărare şi descurajare a Alianţei. O serie de măsuri aeriene şi maritime pentru regiunea Mării Negre au condus la o creştere substanţială a prezenţei şi activităţii maritime a NATO în Marea Neagră. Salutăm progresul înregistrat în direcţia implementării depline a măsurilor agreate, şi în special în domeniul maritim, constatând că sunt necesare în continuare eforturi suplimentare.

27. Suntem hotărâţi să finalizăm, inclusiv prin capacitatea deplină a Nucleului Regional pentru Sud, eforturile suplimentare pentru implementarea tuturor elementelor Cadrului pentru Sud, respectiv capacitatea de anticipare şi răspuns la crize provenind din sud, ameliorarea capabilităţilor pentru operaţiuni expediţionare şi consolidarea capacităţii NATO de proiectare a stabilităţii prin parteneriate regionale şi eforturi de construire de capacităţi. Aceste eforturi includ planificare anticipată şi derularea mai multor exerciţii ale căror scenarii reflectă mediul strategic din sud. În acest sens, ne-am angajat la cooperarea NATO cu anumiţi parteneri care au solicitat sprijinul nostru, prin consolidarea capacităţii noastre de a oferi activităţi de instruire, consiliere şi mentorat. Forţele şi comandamentele naţionale vor fi oferite de Aliaţi pentru executarea şi coordonarea acestor activităţi. Acestea vor consolida contribuţia NATO la eforturile comunităţii internaţionale de proiectare a stabilităţii dincolo de frontierele noastre.

28. Ca parte a unei abordări mai ample şi a eforturilor comune ale comunităţii internaţionale, vom continua să aplicăm abordarea noastră de descurajare şi apărare împotriva actorilor non-statali cu aspiraţii statale, capabilităţi şi resurse, şi care ameninţă sau afectează securitatea populaţiilor aliate şi integritatea teritoriului aliat.

29. Am adoptat, de asemenea, decizii cu impact profund privind adaptarea şi întărirea Structurii de comandă a NATO, fundamentul militar al Alianţei. Aceasta va permite Comandanţilor noştri Supremi să comande şi să controleze forţele astfel încât să gestioneze orice provocare militară sau ameninţare de securitate, în orice moment, din orice direcţie, inclusiv operaţii de mare amploare pentru apărarea colectivă, precum şi să asigure transformarea adecvată şi pregătirea pentru situaţii viitoare, în special prin dezvoltarea capabilităţilor, educaţie şi instruire.

Vom stabili un Centru de operaţii cibernetice în Belgia pentru a asigura cunoaşterea situaţională şi coordonarea activităţii operaţionale în domeniul cibernetic a NATO, un Comandament de Forţe Întrunite la Norfolk în Statele Unite, care se va concentra pe protejarea liniilor de comunicare transatlantică, şi un Comandament Întrunit de Sprijin în Germania pentru a asigura libertatea de acţiune şi susţinerea în spatele dispozitivului propriu, în sprijinul circulaţiei rapide a trupelor şi a echipamentului, înspre, de-a lungul şi dinspre Europa. Aşteptăm cu nerăbdare stabilirea cât mai curând a celor două componente terestre de comandă de nivel multi-corp de armată. Structura de comandă adaptată a NATO sporeşte şi întăreşte relaţia dintre comandamentele din Structura de forţe NATO şi comandamentele naţionale, şi îmbunătăţeşte, totodată, înţelegerea regională. Am agreat un plan de implementare, şi vom spori în mod substanţial contribuţiile cu personal militar pentru a pune în practică Structura de comandă adaptată a NATO.

30. Contribuţiile aliate la comandă şi control prin Structura de forţe NATO rămân esenţiale. Luăm notă de oferta României de a dezvolta o capacitate terestră de comandă şi control la nivel corp de armată pe teritoriul său pentru a contribui la planificarea procesului de reîntărire în regiune, precum şi de oferta Danemarcei, Estoniei şi Letoniei de a consolida în continuare comanda şi controlul în regiunea Baltică prin stabilirea unui Comandament multinaţional de divizie complementar. Luăm notă de oferta italiană, pe baze rotaţionale, privind un Comandament de divizie pentru susţinerea activităţilor vizate de Cadrul consolidat pentru sud.

31. Capacitatea noastră de a face faţă provocărilor unui mediu de securitate în schimbare este fundamentată pe o multitudine de capabilităţi robuste, sofisticate şi optimizate în toate domeniile, inclusiv un volum mai mare de forţe durabile şi interoperabile, de calitate superioară, complet dislocabile şi care beneficiază de sprijin deplin şi capabilităţi care se care sunt menţinute la un nivel ridicat de operativitate pentru a îndeplini întreg spectrul de sarcini şi misiuni ale Alianţei.

Vom asigura disponibilitatea acestor forţe şi capabilităţi prin implementarea deplină şi în timp util a cerinţelor identificate de NATO. Prin furnizarea acestor capabilităţi, suntem angajaţi faţă de: Alianţă şi cooperarea multinaţională pentru a răspunde nevoilor comune; creşterile necesare ale cheltuielilor în domeniul apărării, inclusiv pentru cercetare şi dezvoltare; maximizarea utilizării eficiente a resurselor; sporirea interoperabilităţii noastre; şi dezvoltarea unui răspuns prin eforturi naţionale şi cooperare multinaţională, după caz, cu privire la dependenţele persistente faţă de echipamentele militare de origine rusească. Vom continua să stimulăm inovaţia pentru menţinerea avansului tehnologic.

32. Salutăm numeroasele iniţiative concrete multinaţionale, bilaterale şi naţionale, care contribuie la postura noastră întărită. Prin semnarea Scrisorilor de Intenţie şi a Memorandurilor de Înţelegere pentru cooperarea multinaţională şi bilaterală în domenii ce privesc capabilităţile, aliaţii au demonstrat în termeni concreţi intenţia lor de a contribui la partajarea echitabilă a sarcinilor.

33. Cea mai mare responsabilitate a Alianţei este aceea de a proteja şi apăra teritoriul şi populaţiile noastre în faţa atacurilor, conform Articolului 5 din Tratatul de la Washington. Nimeni nu ar trebui să pună la îndoială hotărârea NATO, atunci când este ameninţată securitatea oricăruia dintre membrii săi. Confruntată cu un mediu internaţional de securitate extrem de divers, complex şi solicitant, NATO va menţine întreaga gamă de capacităţi necesare pentru descurajarea şi apărarea împotriva oricărei ameninţări la adresa siguranţei şi securităţii populaţiilor noastre, de oriunde ar apărea.

34. Măsuri credibile de apărare şi descurajare sunt esenţiale ca mijloace de prevenire a conflictelor şi războiului şi se vor baza în continuare pe o combinaţie adecvată de capacităţi nucleare, convenţionale şi de apărare antirachetă. O postură robustă de apărare şi descurajare întăreşte coeziunea Alianţei şi asigură o legătură transatlantică fundamentală, la nivel politic şi militar, printr-o distribuire echitabilă şi durabilă a rolurilor, responsabilităţilor şi sarcinilor. NATO continuă să se adapteze pentru a garanta că postura sa de descurajare şi apărare rămâne credibilă, coerentă, rezistentă şi adaptabilă la un mediu de securitate în schimbare. Aceasta include un răspuns eficient la schimbările în postura şi doctrina unor adversari potenţiali şi la investiţiile semnificative ale acestora în modernizarea şi dezvoltarea de capacităţi.

35. Scopul aliaţilor este de a continua susţinerea descurajării ca un element de bază al apărării noastre colective şi de a contribui la securitatea indivizibilă a Alianţei. În conformitate cu evoluţiile din mediul de securitate, NATO a întreprins măsuri pentru a se asigura că toate componentele de descurajare nucleară se menţin în condiţii de siguranţă, securitate şi eficacitate. Atâta timp cât există arme nucleare, NATO va rămâne o alianţă nucleară. Forţele strategice ale Alianţei, în special cele ale Statelor Unite ale Americii, constituie garanţia supremă a securităţii aliaţilor. Forţele nucleare strategice independente ale Regatului Unit şi ale Franţei au un rol de descurajare propriu şi contribuie semnificativ la securitatea de ansamblu a Alianţei. Aceste centre decizionale separate ale aliaţilor contribuie la descurajare, complicând calculele potenţialelor adversari.

Postura de descurajare nucleară a NATO se bazează, de asemenea, pe armamentul nuclear al Statelor Unite dislocat avansat în Europa şi pe capacităţile şi infrastructura furnizate de aliaţii interesaţi. Contribuţiile naţionale în domeniul platformelor aeriene cu dublă utilizare la misiunea NATO de descurajare nucleară rămân un element central în acest efort. Încurajarea contribuţiilor din partea aliaţilor interesaţi pentru a se asigura cea mai largă participare posibilă la aranjamentele convenite în partajarea sarcinilor în domeniul nuclear va întări misiunea în mod suplimentar. Aliaţii interesaţi vor continua să ia măsuri pentru a asigura o atenţie constantă a factorilor de conducere şi un nivel susţinut de excelenţă instituţională pentru misiunea de descurajare nucleară, coerenţa între componentele convenţionale şi nucleare ale posturii NATO de descurajare şi apărare, precum şi o comunicare strategică eficientă.

36. Scopul fundamental al capacităţii nucleare a NATO este acela de menţinere a păcii, de prevenire a constrângerilor şi de descurajare a agresiunilor. Având în vedere deteriorarea mediului de securitate în Europa, o Alianţă nucleară credibilă şi unită este esenţială. Armele nucleare sunt unice. Circumstanţele în care NATO ar putea fi nevoită să folosească arme nucleare sunt extrem de improbabile. NATO reafirmă că orice utilizare de arme nucleare împotriva NATO ar modifica în mod fundamental natura unui conflict. Totuşi, dacă securitatea fundamentală a oricărui membru al său ar fi ameninţată, NATO are capacităţile şi hotărârea de a impune unui adversar costuri care ar fi inacceptabile şi care ar depăşi cu mult beneficiile pe care orice adversar ar spera să le obţină.

37. Apărarea anti-rachetă poate completa rolul armelor nucleare în acţiunile de descurajare; aceasta nu poate însă să le înlocuiască. La Summit-ul NATO de la Lisabona din 2010 am agreat să dezvoltăm o capacitate NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (BMD) pentru a îndeplini sarcina noastră principală de apărare colectivă şi pentru a furniza acoperire şi protecţie totală populaţiilor, teritoriilor şi forţelor europene ale NATO împotriva ameninţărilor în creştere generate de proliferarea rachetelor balistice. Capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice (NATO BMD) este pur defensivă. Aceasta se bazează pe obiective şi principii politice neschimbate din 2010, inclusiv provocarea rezonabilă, disponibilitatea, fezabilitatea tehnică şi, nu în ultimul rând, evaluarea comună a ameninţării. Dacă eforturile internaţionale vor reduce ameninţările datorate proliferării rachetelor balistice, apărarea împotriva rachetelor balistice a NATO poate şi va fi adaptată corespunzător. Controlul politic şi supravegherea deplină exercitate de către aliaţi sunt esenţiale, iar implementarea deplină va fi asigurată şi monitorizată.

38. NATO BMD se bazează pe contribuţii naţionale voluntare, îndeosebi mijloacele Abordării Adaptive în Etape a Sistemului SUA de Apărare Antirachetă din România, Turcia, Spania şi Polonia. Contribuţii naţionale voluntare suplimentare vor aduce robusteţe capacităţii.

39. Capacitatea iniţială operaţională a NATO BMD a fost declarată în 2016 şi următoarea etapă majoră este completarea componentei de bază de comandă şi control (C2) a NATO BMD, singura dezvoltată din fonduri comune. Vom continua să identificăm oportunităţi de îmbunătăţire rapidă şi efectivă a adoptării C2 a NATO BMD, de a cărei definitivare depinde atingerea maturităţii şi Capabilitatea Operaţională Deplină.

40. Vom continua angajarea în dialogul cu statele terţe, de la caz la caz, în vederea îmbunătăţirii transparenţei, încrederii reciproce şi a creşterii eficienţei apărării împotriva rachetelor balistice.

41. NATO BMD nu este îndreptată împotriva Rusiei şi nu va submina capacităţile strategice de descurajare ale Rusiei. NATO BMD este proiectată să apere împotriva potenţialelor ameninţări provenite din afara spaţiului Euro-Atlantic. Am explicat Rusiei de mai multe ori că sistemul BMD nu este eficient împotriva sistemului strategic al Rusiei de descurajare nucleară şi că nu există nicio intenţie de reconfigurare a acestui sistem pentru a avea în viitor o astfel de capacitate. Prin urmare, declaraţiile ruse care ameninţă să ţintească aliaţii din cauza NATO BMD sunt inacceptabile şi contraproductive. În cazul în care Rusia este gata să discute cu NATO pe tema BMD, şi sub rezerva acordului Alianţei, NATO rămâne deschisă pentru discuţii.

42. Controlul armamentelor, dezarmarea şi neproliferarea au adus şi trebuie să aducă în continuare o contribuţie esenţială la îndeplinirea obiectivelor de securitate ale Alianţei, precum şi pentru asigurarea stabilităţii strategice şi a securităţii noastre colective. NATO are o istorie îndelungată în ceea ce priveşte îndeplinirea angajamentelor sale în materie de neproliferare şi dezarmare. După sfârşitul Războiului Rece, NATO a redus considerabil numărul de arme nucleare staţionate în Europa şi dependenţa de arme nucleare în strategia NATO.

Regretăm faptul că nu au devenit mai favorabile condiţiile pentru atingerea obiectivelor privind dezarmarea, în perioada care a trecut de la summit-ul NATO de la Varşovia, din 2016. Aliaţii rămân hotărâţi, în mod colectiv, să sprijine aranjamentele şi obligaţiile existente în materie de dezarmare, controlul armamentelor şi neproliferare. Aliaţii rămân deschişi pentru negocieri viitoare în domeniul controlului armamentelor, cu scopul de a consolida securitatea Alianţei, ţinând cont de mediul internaţional de securitate predominant.

Recunoaştem reducerile în domeniul armamentului nuclear strategic realizate de către Statele Unite ale Americii şi Federaţia Rusă şi salutăm intrarea în vigoare a limitărilor centrale impuse de noul Tratat privind reducerea armamentului strategic (noul START) începând cu 5 februarie 2018. Noul START contribuie la stabilitatea internaţională, iar Aliaţii îşi exprimă sprijinul puternic pentru continuarea implementării sale şi pentru un dialog neîntârziat şi activ pe tema modalităţilor de îmbunătăţire a stabilităţii strategice.

43. Rămânem profund îngrijoraţi de proliferarea armelor nucleare şi a altor arme de distrugere în masă (ADM), precum şi a vectorilor purtători ai acestora şi a materialelor conexe, de către state şi actori non-statali, care reprezintă o ameninţare în creştere pentru populaţiile, teritoriile şi forţele noastre. Abordarea acestei ameninţări rămâne o prioritate internaţională urgentă. În ultimii ani, regimul internaţional de neproliferare a fost supus provocărilor, în special din cauza utilizării de arme chimice în Siria de către regimul sirian şi ISIS/Da’esh, dezvoltarea intensivă a unor programe ilicite şi obstrucţionarea politică a implementării normelor de neproliferare.

Utilizarea constantă de arme chimice în Siria, precum şi folosirea acestora în Irak, Malaezia şi Marea Britanie, pe care o condamnăm fără rezerve, evidenţiază ameninţarea în creştere şi în evoluţie a armelor de distrugere în masă la adresa Alianţei. Subliniază totodată importanţa eficienţei cadrului multilateral şi a cooperării internaţionale în contracararea ameninţărilor legate de armele de distrugere în masă, inclusiv prin intermediul Convenţiei privind Interzicerea Armelor Chimice şi a Organizaţiei pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC). Pe acest fond, salutăm decizia Conferinţei statelor părţi la OIAC din iunie 2018, în special cererea adresată experţilor independenţi din cadrul Secretariatului Tehnic al OIAC de a iniţia aranjamente pentru identificarea autorilor în cazurile de utilizare a armelor chimice în Siria.

Solicităm ca toţi autorii de atacuri chimice la nivel global să fie traşi la răspundere şi facem un apel la toate statele să se alăture Parteneriatului internaţional împotriva impunităţii pentru utilizarea armelor chimice. NATO se va asigura că aliaţii îşi pot proteja populaţiile, forţele şi teritoriile, prin descurajarea şi apărarea împotriva întregului spectru de ameninţări de ordin chimic, biologic, radiologic şi nuclear, precum şi prin diminuarea consecinţelor acestora, inclusiv prin forţe pregătite şi dislocabile rapid.

44. La 50 de ani de la deschiderea spre semnare a Tratatului privind neproliferarea nucleară (NPT), acesta rămâne piatra de temelie a regimului global de neproliferare şi are un rol esenţial în menţinerea păcii, securităţii şi stabilităţii internaţionale. Aliaţii sunt puternic angajaţi faţă de implementarea completă a Tratatului privind neproliferarea nucleară în toate aspectele sale, inclusiv în ceea ce priveşte dezarmarea nucleară, neproliferarea şi utilizarea paşnică a energiei nucleare. Aranjamentele NATO în domeniul nuclear au fost întotdeauna în concordanţă deplină cu prevederile NPT.

În conformitate cu Declaraţia Consiliului Nord-Atlantic din 20 septembrie 2017, pe care o reafirmăm, NATO nu susţine Tratatul privind interzicerea armelor nucleare, care se află în contradicţie cu arhitectura actuală de neproliferare şi dezarmare, riscă să submineze NPT, nu este în concordanţă cu politica Aliată privind descurajarea nucleară şi nu va consolida securitatea niciunui stat. Acest tratat nu va schimba obligaţiile legale ale ţărilor noastre în raport cu armele nucleare.

Alianţa îşi reafirmă hotărârea să construiască o lume mai sigură pentru toţi şi de a întreprinde demersuri practice şi măsuri eficiente suplimentare în vederea creării condiţiilor pentru negocieri viitoare în domeniul dezarmării nucleare şi pentru obiectivul ultim al unei lumi fără arme nucleare, în concordanţă deplină cu toate prevederile NPT, inclusiv Articolul VI, într-o manieră tot mai eficientă şi verificabilă, care promovează stabilitatea internaţională şi care se bazează pe principiul securităţii nediminuate pentru toţi.

45. Facem un apel către toate statele pentru intensificarea eforturilor de combatere eficientă a proliferării armelor de distrugere în masă prin universalizarea şi implementarea deplină a Convenţiei privind interzicerea armelor chimice, Convenţiei privind interzicerea armelor biologice şi cu toxine, a Tratatului privind neproliferarea nucleară, precum şi prin Rezoluţiile Consiliului de Securitate al ONU 1540 şi 2325 şi prin iniţiativele de verificare în domeniul dezarmării nucleare.

Facem un apel la toate statele să declare şi să menţină un moratoriu voluntar asupra testelor cu explozii nucleare sau a oricăror alte explozii nucleare, în aşteptarea unei posibile intrări în vigoare a Tratatului pentru interzicerea totală a testelor nucleare. Salutăm contribuţia Comisiei pregătitoare a Organizaţiei Tratatului pentru interzicerea totală a armelor nucleare la eforturile de neproliferare şi dezarmare nucleară, în special prin activităţile sale vizând stabilirea unui Sistem internaţional de monitorizare şi a unui Centru internaţional de date.

Alianţa salută raportul în curs de publicare al Grupului pregătitor la nivel înalt de experţi pe problematica Tratatului de interzicere a producerii de material fisil şi solicită începerea imediată a negocierilor tratatului în cadrul Conferinţei pentru dezarmare. Între timp, Alianţa face apel la toate statele să declare şi să menţină moratorii asupra producţiei de material fisil pentru arme nucleare sau alte dispozitive explozive nucleare.

46. Tratatul privind forţele nucleare cu rază medie de acţiune (Tratatul INF) a reprezentat un element fundamental pentru securitatea euro-atlantică şi rămânem pe deplin angajaţi pentru prezervarea acestui tratat de bază în domeniul controlului armamentelor. Respectarea pe deplin a prevederilor Tratatului INF este esenţială. Statele Unite îşi respectă obligaţiile în cadrul Tratatului INF şi continuă să manifeste o transparenţă substanţială asupra programelor sale, urmărind, totodată, derularea unui dialog diplomatic cu Rusia. În acelaşi timp, aliaţii au identificat un sistem rusesc de rachete, codificat 9M729, care suscită îngrijorări serioase.

După ani de negări şi mistificări şi în ciuda îngrijorărilor repetate exprimate de aliaţi, Federaţia Rusă a recunoscut numai de dată recentă existenţa acestui sistem fără a furniza transparenţa sau explicaţiile necesare. Un anumit model de comportament şi informaţiile acumulate pe parcursul mai multor ani au dus la îndoieli larg răspândite asupra respectării de către Rusia a tratatului. În absenţa vreunui răspuns credibil din partea Rusiei asupra acestei noi rachete, Aliaţii consideră că evaluarea cea mai plauzibilă ar fi aceea că Rusia se află în situaţia de încălcare a Tratatului.

NATO solicită Rusiei să răspundă la aceste îngrijorări într-o manieră substanţială şi transparentă şi să se angajeze, în mod activ, într-un dialog tehnic cu Statele Unite. Aliaţii îşi vor continua eforturile pentru abordarea Rusiei pe acest subiect în formatele bilaterale şi multilaterale.

47. Ne menţinem angajamentul faţă de controlul armamentelor convenţionale, ca element cheie al securităţii euro-atlantice. Implementarea de manieră selectivă din partea Rusiei a Documentului Viena şi a Tratatului Cer Deschis, precum şi refuzul său îndelungat de a implementa Tratatul privind Forţele Convenţionale în Europa, împreună cu postura sa militară agresivă, au subminat securitatea noastră. Aliaţii solicită Rusiei să revină la implementarea deplină şi îndeplinirea angajamentelor asumate, în spiritul şi litera acestora, fapt care este esenţial pentru restabilirea transparenţei militare şi creşterea predictibilităţii în regiunea euro-atlantică.

Aliaţii sunt hotărâţi să menţină, consolideze şi modernizeze regimul de control al armamentelor convenţionale în Europa, în baza unor principii şi angajamente cheie, incluzând reciprocitatea, transparenţa şi acordul ţării gazdă. Aliaţii subliniază importanţa modernizării Documentului Viena, menţinerea şi întărirea Tratatului Cer Deschis şi sprijinirea activă a discuţiilor în curs la nivel OSCE, inclusiv a Dialogului Structurat privind provocările actuale şi viitoare la adresa securităţii din spaţiul OSCE. Solicităm Rusiei să se implice în mod constructiv în aceste eforturi la Viena.

48. Reiterăm întregul sprijin al Alianţei faţă de dezideratul unei denuclearizări complete, verificabile şi ireversibile a Peninsulei Coreene. Salutăm recentele întâlniri şi declaraţiile celor doi lideri din Coreea de Sud şi Republica Populară Coreeană (DPRK), precum şi între liderii Statelor Unite ale Americii şi DPRK, drept o contribuţie în direcţia realizării unei denuclearizări finale deplin verificabile a DPRK de o manieră paşnică.

Condamnăm cu fermitate testele nucleare ale DPRK şi lansarea de rachete balistice cu încălcarea a numeroase rezoluţii ale Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite şi solicităm DPRK să suspende astfel de teste, în conformitate cu angajamentele şi obligaţiile internaţionale. De asemenea, condamnăm utilizarea de către DPRK a agentului neurotoxic VX în cazul asasinatului din Malaezia.

Solicităm DPRK să implementeze în întregime obligaţiile internaţionale; să elimine capabilităţile de război de tip nuclear, chimic şi biologic şi rachetele balistice şi să renunţe la programele asociate acestora; să revină la respectarea prevederilor Tratatului de Neproliferare a Armelor Nucleare (NPT) şi ale Acordului Cuprinzător încheiat cu Agenţia Internaţională a Energiei Atomice; să se conformeze prevederilor Convenţiei privind Armele Biologice şi Toxice; şi să adere la Convenţia privind Armele Chimice.

Solicităm tuturor naţiunilor să menţină o presiune puternică asupra DPRK, inclusiv prin implementarea deplină a sancţiunilor ONU în vigoare. Reiterăm solidaritatea deplină cu partenerii noştri din regiune – Australia, Japonia, Noua Zeelandă şi Coreea de Sud – alături de care am avut numeroase consultări pe acest subiect.

49. Suntem preocupaţi de intensificarea testelor cu rachete ale Iranului, de raza şi precizia rachetelor balistice şi de activităţile destabilizatoare ale Iranului în regiunea extinsă a Orientului Mijlociu. Facem apel la Iran să se abţină de la activităţi contrare Rezoluţiei Consiliului de Securitate ONU 2231, inclusiv toate anexele. Suntem determinaţi să ne asigurăm permanent că programul nuclear al Iranului rămâne paşnic, aşa cum decurge din obligaţiile şi angajamentele sale internaţionale de a nu urmări, dezvolta sau achiziţiona niciodată arme nucleare. Subliniem importanţa, pentru Iran, de a continua să coopereze deplin şi la timp cu IAEA.

Condamnăm sprijinul pentru activităţi teroriste, inclusiv sprijinul Iranului pentru o serie de actori non-statali cu capabilităţi militare. De asemenea, facem apel la Iran să joace un rol constructiv contribuind la efortul de combatere a terorismului şi de identificare de soluţii politice pentru reconciliere şi pace în regiune.

Siria are un inventar semnificativ de rachete balistice cu rază scurtă de acţiune care atinge porţiuni ale teritoriului NATO şi ale teritoriilor partenerilor. Siria a utilizat extensiv aceste rachete împotriva propriei populaţii. Rămânem preocupaţi că Turcia a fost lovită de trei ori în ultimii patru ani de rachete lansate din Siria. Continuăm să monitorizăm şi să evaluăm pericolul generat de rachete balistice din Siria.

Ameninţarea în creştere generată de proliferarea rachetelor balistice în vecinătatea de sud-est a graniţei Alianţei a fost şi rămâne principala motivaţie a dezvoltării şi desfăşurării sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO, care este configurat să protejeze împotriva ameninţărilor provenite din afara spaţiului Euro-Atlantic.

50. Astăzi Alianţa rămâne o sursă esenţială de stabilitate într-o lume marcată de instabilitate accentuată. Eforturile de durată ale Alianţei de asigurare a securităţii pentru toţi membrii săi şi contribuţia la stabilitatea dincolo de graniţele sale sunt legate de cele trei sarcini fundamentale ale acesteia şi de abordarea de tip 360 de grade. Pe baza unei posturi de apărare şi descurajare extinse şi consolidate, alianţa urmăreşte să contribuie la proiectarea stabilităţii şi întărirea securităţii în afara propriului teritoriu, contribuind astfel la propria sa securitate generală.

Vom continua să consolidăm rolul NATO în acest sens, oferind sprijin partenerilor, la cerere, pentru consolidarea unor instituţii de apărare mai puternice, îmbunătăţirea bunei guvernări, creşterea rezilienţei, asigurarea propriei securităţi şi eficientizarea contribuţiei la lupta contra terorismului. Investind în securitatea partenerilor contribuim la propria securitate. Alături de partenerii noştri, acolo unde este cazul, vom continua să oferim ajutorul necesar în gestionarea ameninţărilor curente – înainte, în timpul şi după încheierea unui conflict – acolo unde acestea afectează securitatea Alianţei, în conformitate cu politicile şi procedurile NATO şi cu luarea în considerare a implicaţiilor politice.

51. Parteneriatele NATO sunt şi vor continua să fie esenţiale pentru sarcinile Alianţei. Succesul politicii de parteneriate a NATO este demonstrat prin contribuţia strategică a partenerilor în cadrul Alianţei, respectiv pentru securitatea internaţională. Prin stabilirea de parteneriate structurate, respectiv prin cooperarea cu alţi actori sau organizaţii internaţionale, inclusiv ONU, UE, OSCE şi Uniunea Africană (UA), menţinem un mediu cuprinzător de cooperare în domeniul securităţii, consolidăm dialogul politic şi susţinem cooperarea practică. Partenerii au contribuit şi continuă să contribuie substanţial la operaţiile şi misiunile Alianţei, precum şi la activităţi de cooperare practică.

Ne reafirmăm angajamentul pentru aprofundarea dialogului politic şi cooperării practice cu orice stat care împărtăşeşte valorile şi interesele Alianţei în direcţia asigurării păcii şi securităţii internaţionale şi vom continua dezvoltarea acestor parteneriate, astfel încât acestea să sprijine interesele Alianţei, respectiv ale partenerilor.

52. Alianţa a dezvoltat o relaţie de cooperare prin securitate cu Finlanda şi Suedia, benefică tuturor părţilor şi într-o gamă largă de domenii. Ramânem angajaţi faţă de consolidarea cooperării noastre, inclusiv prin consultări politice strânse, prin exerciţii comune şi împărtăşirea informaţiilor legate de cunoaşterea situaţională, pentru a răspunde provocărilor comune într-o manieră eficientă şi oportună.

53. Ne reafirmăm angajamentul pentru asigurarea securităţii şi stabilităţii pe termen lung în Afganistan. Misiunea Resolute Support înregistrează succes în activităţile de instruire, consiliere şi asistenţă a forţelor afgane de securitate şi apărare. În sprijinul guvernului afgan care continuă eforturile în direcţia păcii şi reconcilierii, vom continua să-i acordăm asistenţă, prin extinderea sprijinului financiar pentru forţele afgane până în 2024, precum şi prin angajamentul de a acoperi deficitele care persistă în unele domenii, în special cele prioritare.

Actorii regionali joacă un rol important în pacea şi stabilitatea Afganistanului şi, în acest context, îi îndemnăm să coopereze în lupta împotriva terorismului, îmbunătăţirea condiţiilor de dezvoltare economică, sprijinirea eforturilor guvernului afgan în direcţia păcii şi reconcilierii şi totodată, să se abţină de la orice sprijin acordat insurgenţilor. În acest context, încurajăm Pakistan, Iran şi Rusia să contribuie la stabilitatea regională prin acordarea de sprijin pentru un proces de pace iniţiat şi condus de către afgani.

54. Felicităm forţele irakiene de securitate şi Guvernul Republicii Irak pentru succesele lor recente împotriva ISIL/Daesh şi restabilirea controlului suveran asupra întregului teritoriu irakian. Lansăm în Irak o misiune necombatantă de instruire şi construcţie de capacităţi, la solicitarea Guvernului Republicii Irak, pentru sprijin adiţional în eforturile sale de stabilizare a ţării şi de luptă împotriva terorismului, în toate formele şi manifestările sale.

Pe baza activităţilor curente de instruire, NATO va consilia înalţi oficiali irakieni, cu precădere din Ministerul Apărării şi de la Oficiul Consilierului Naţional pentru Securitate, şi va instrui şi consilia instructori şi instituţii de educaţie militară profesionistă pentru a sprijini Irakul să îşi dezvolte capacitatea de a construi structuri naţionale de securitate mai eficiente şi instituţii de educaţie militară profesioniste. Un sector de securitate profesionist şi responsabil este cheia stabilităţii ţării şi a întregii regiuni, precum şi pentru propria noastră securitate. Incluziunea continuă a Forţelor de Securitate Irakiene şi a instituţiilor de securitate irakiene rămâne de importanţă vitală.

Fără a aduce atingere autonomiei de decizie a NATO şi în strâns acord cu cadrul general al eforturilor Coaliţiei Globale pentru înfrângerea ISIL/Daesh, misiunea NATO va menţine o prezenţă redusă şi accesibilă, şi va completa eforturile prezente şi viitoare ale Coaliţiei şi ale altor actori internaţionali relevanţi, precum ONU şi UE, după caz. Misiunea NATO în Irak se va baza în special pe sprijinul cu capabilităţi al Coaliţiei, în limita disponibilităţii acestora.

Mulţumim Australiei, Finlandei şi Suediei pentru angajamentele lor timpurii ca parteneri operaţionali în această misiune. Sprijinul NATO pentru eforturile Irakului vor fi bazate pe parteneriat şi incluziune, cu respectarea deplină a suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Irak.

55. Am andosat astăzi un Pachet pentru Sud, care include o gamă largă de iniţiative de cooperare politică şi practică în perspectiva unei abordări mai strategice, mai concentrate şi mai coerente a Orientului Mijlociu şi Africii de Nord, o regiune care se confruntă cu o multitudine de ameninţări şi provocări complexe, care la rândul lor afectează securitatea noastră.

La nivel strategic, urmărim trei obiective principale: consolidarea descurajării şi apărării NATO împotriva ameninţărilor din sud; contribuţia la eforturile internaţionale de management al crizelor în regiune; şi sprijinul acordat partenerilor regionali pentru conturarea rezilienţei împotriva ameninţărilor de securitate, inclusiv în lupta contra terorismului. Suntem angajaţi în construirea unei relaţii mai puternice şi mai dinamice cu partenerii din Dialogul Mediteranean şi Iniţiativa de Cooperare de la Istanbul, inclusiv pentru asistenţa acestora în modernizarea instituţiilor lor de securitate şi apărare.

Astăzi am declarat Capacitatea Deplină a Nucleului Regional pentru Sud din Napoli. Nucleul va contribui la cunoaşterea şi înţelegerea provocărilor, ameninţărilor şi oportunităţilor regionale; va sprijini culegerea, managementul şi schimbul de informaţii; va coordona activităţile NATO în sud; şi va stabili contacte cu partenerii. Planificarea şi exerciţiile intensificate vor ajuta la ameliorarea capacităţii noastre de anticipare şi de a răspunde la crizele din regiune. Centrul Regional NATO-ICI din Kuweit ne permite să lucrăm îndeaproape cu partenerii din regiunea Golfului pentru dezvoltarea securităţii regionale şi combaterea ameninţărilor comune. Lucrăm, de asemenea, pentru dezvoltarea relaţiilor noastre cu Liga Statelor Arabe şi cu Consiliul de Cooperare al Golfului şi ne exprimăm speranţa în consolidarea cooperării cu Uniunea Africană, astfel încât să fim mai în măsură să răspundem la ameninţările şi provocările comune.

56. Rămânem angajaţi în parteneriatul nostru de lungă durată cu Iordania în cadrul Dialogului Mediteranean. Ne exprimăm speranţa că vom putea construi împreună, plecând de la implementarea cu succes a asistenţei noastre pentru Iordania vizând construcţia de capacităţi de apărare şi în domenii de securitate conexe (DCB) în domenii prioritare precum apărare cibernetică; contracararea dispozitivelor explozive improvizate; şi pregătire civilă şi management al crizelor. Suntem recunoscători Iordaniei, un partener cu oportunităţi sporite, pentru contribuţiile sale valoroase la operaţiunile conduse de NATO şi pentru găzduirea activităţilor noastre DCB de instruire pentru Irak.

57. Tunisia este un alt partener cheie în cadrul Dialogului Mediteranean. Suntem decişi să dezvoltăm mai departe cooperarea cu Tunisia. Am aprobat astăzi noi măsuri DCB de asistenţă, proiectate să sprijine autorităţile tunisiene să dezvolte mai departe capacităţile lor de apărare, ca răspuns la solicitarea acestora. Sprijinul nostru va completa eforturile internaţionale existente şi va include apărarea cibernetică, contracararea dispozitivelor explozive improvizate, şi promovarea transparenţei în managementul resurselor. Acest pachet DCB va fi implementat în special prin activităţi de educaţie şi instruire şi prin schimb de expertiză şi bune practici, în conformitate cu standardele NATO.

58. Sprijinim procesul politic condus şi asumat de Libia, care vizează promovarea reconcilierii politice naţionale şi consolidarea instituţiilor statului. În concordanţă cu declaraţia Preşedintelui Consiliului de Securitate al ONU din 6 iunie 2018, salutăm angajamentul luat de părţile libiene de a lucra în mod constructiv cu ONU pentru a organiza alegeri incluzive, sigure şi credibile, angajament cel mai recent exprimat la Conferinţa de la Paris din 29 mai 2018.

În acord cu deciziile noastre de la Summit-urile din Ţara Galilor şi Varşovia, rămânem hotărâţi să acordăm activităţi de consiliere Libiei în domeniul construcţiei instituţiilor de apărare şi securitate, ca răspuns la solicitarea Prim-ministrului Guvernului de elaborare a unui Acord Naţional pentru sprijinirea consolidării instituţiilor sale de securitate. Sprijinul NATO va lua în calcul condiţiile politice şi de securitate. Orice asistenţă pentru Libia va fi acordată în deplină complementaritate şi în strânsă cooperare cu alte eforturi internaţionale, inclusiv cele ale ONU şi ale UE, după caz. Suntem de asemenea pregătiţi să dezvoltăm un parteneriat de durată care ar putea conduce la calitatea Libiei de membru în Dialogul Mediteranean.

59. Balcanii de Vest reprezintă o regiune de importanţă strategică, aşa cum a demonstrat-o lunga noastră istorie de cooperare şi operaţiunile din regiune. Ne manifestăm pe deplin angajamentul faţă de stabilitatea şi securitatea în Balcanii de Vest, precum şi faţă de sprijinirea aspiraţiilor euro-atlantice ale statelor din regiune. Vom continua să lucrăm îndeaproape cu Balcanii de Vest în vederea menţinerii şi promovării păcii şi securităţii regionale şi internaţionale. Valorile democratice, statul de drept, reformele interne şi relaţiile de bună vecinătate sunt vitale pentru cooperarea regională şi pentru procesul de integrare euro-atlantică şi salutăm progresul în această privinţă. Salutăm, de asemenea, progresul recent în ceea ce priveşte procesul de demarcare a frontierelor din regiune.

60. Prezenţa NATO în Kosovo, în special prin Forţa NATO din Kosovo (KFOR), contribuie la asigurarea unui mediu de securitate stabil şi sigur, prin cooperarea strânsă cu autorităţile din Kosovo şi cu UE. Contribuie, de asemenea, la extinderea stabilităţii în regiunea Balcanilor de Vest. Orice modificare a posturii NATO va avea loc în funcţie de condiţiile din teren şi nu de calendar. Vom continua să sprijinim dezvoltarea instituţiilor de securitate din Kosovo prin Echipa NATO de Asistenţă şi Legătură, potrivit actualului mandat al acesteia. Implementarea interacţiunii sporite cu Kosovo înregistrează progrese atât în ceea ce priveşte dialogul, cât şi cooperarea practică. Salutăm aspiraţiile Kosovo de a-şi îmbunătăţi capacitatea de asigurare a stabilităţii şi securităţii pentru toţi locuitorii săi, precum şi de a contribui la securitatea regiunii Balcanii de Vest.

61. Consolidarea relaţiei NATO – Serbia este în beneficiul Alianţei, al Serbiei şi al întregii regiuni. Salutăm progresul continuu obţinut în construirea parteneriatului NATO – Serbia şi sprijinim continuarea dialogului politic şi cooperarea practică dintre cele două. Reiterăm necesitatea unui progres continuu pentru dialogul Belgrad – Priştina, facilitat de UE, care ar trebui să ducă la normalizarea cuprinzătoare a relaţiilor, inclusiv sub forma unui acord juridic. Încurajăm ambele părţi să accelereze eforturile de normalizare a relaţiilor şi să implementeze pe deplin acordurile anterioare.

62. Reafirmăm angajamentul pentru politica NATO a Uşilor Deschise, potrivit articolului 10 din Tratatul de la Washington, care este una din marile succese ale Alianţei. Aderarea Muntenegrului, anul trecut, şi lansarea invitaţiei, astăzi, către Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei reprezintă dovezi tangibile ale acestui angajament. Rundele succesive de extindere au întărit apărarea colectivă şi securitatea spaţiului euro-atlantic. Integrarea euro-atlantică promovează valori democratice, reformă şi respectul pentru statul de drept. Uşa NATO este deschisă tuturor democraţiilor europene care împărtăşesc valorile Alianţei, care pot şi doresc să îşi asume responsabilităţile şi obligaţiile care decurg din calitatea de membru, care sunt în poziţia de a respecta principiile Tratatului, şi a căror integrare poate contribui la securitatea spaţiului euro-atlantic. Deciziile pe tema extinderii aparţin doar NATO; nicio terţă parte nu poate fi implicată în acest proces.

Ne manifestăm ferm angajamentul faţă de integrarea acelor state care aspiră să se alăture Alianţei, în baza meritelor individuale. Încurajăm acei parteneri care aspiră să se alăture Alianţei să continue implementarea reformelor şi deciziilor necesare pregătirii pentru integrare. Vom continua să le oferim sprijin şi să le susţinem eforturile în direcţia avansului procesului de integrare.

63. La Summit-ul de la Bucureşti din 2008, am decis că NATO va adresa Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei o invitaţie de a se alătura Alianţei imediat ce este identificată o soluţie reciproc acceptabilă pe tema numelui, în cadrul ONU. Salutăm acordul istoric dintre Atena şi Skopje privind problema legată de nume. În acord cu politica noastră, am decis să invităm guvernul de la Skopje să demareze negocierile de aderare la Alianţă. Implementarea deplină a tuturor procedurilor interne referitoare la acordul pe tema numelui reprezintă o condiţie pentru finalizarea cu succes a procesului de aderare.

Felicităm guvernul pentru îmbunătăţirea semnificativă a relaţiilor de bună vecinătate, inclusiv pentru intrarea în vigoare a Tratatului de Prietenie, Bună Vecinătate şi Cooperare cu Bulgaria. Apreciem eforturile ferme ale noului guvern de-a lungul ultimului an şi progresul substanţial înregistrat în direcţia adoptării unor reforme absolut necesare şi încurajăm eforturi suplimentare în direcţia reformelor, înainte şi după aderare, în vederea consolidării contribuţiei ţării la Alianţă. Notăm, de asemenea, eforturile de a construi o societate multi-etnică funcţională, bazată pe implementarea deplină a Acordului-Cadru de la Ohrid, şi încurajăm continuarea acestora.

Facem apel la liderii politici din ţară să joace un rol constructiv în aceste procese şi în implementarea rapidă a acordului pe tema numelui. Apreciem sprijinul permanent al Skopje pentru operaţiile şi misiunile NATO şi contribuţiile actuale la securitatea internaţională.

64. Sprijinim pe deplin aspiraţiile Bosniei-Herţegovina de integrare în NATO şi ne manifestăm angajamentul faţă de respectarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii unei Bosnii-Herţegovina sigure şi stabile. Apreciem Bosnia-Herţgovina pentru contribuţiile sale la operaţiile NATO şi pentru angajamentul său faţă de cooperarea şi securitatea regionale. Facem apel la liderii din ţară să lucreze constructiv şi să demonstreze voinţă politică în beneficiul tuturor cetăţenilor din Bosnia-Herţegovina, precum şi a reformelor politice, economice şi din domeniul apărării. Ne manifestăm speranţa că alegerile generale din octombrie vor avea loc cu respectarea tuturor standardelor internaţionale.

Salutăm progresul substanţial, realizat în înregistrarea proprietăţilor imobile din sectorul apărării de către autorităţile din BiH, în vederea îndeplinirii criteriilor fixate de miniştrii de externe NATO, la Tallinn, în aprilie 2010 şi a prezentării primului Plan Naţional de Aderare. De atunci, deciziile Curţii Constituţionale din Bosnia-Herţegovina au indicat în mod clar că toate proprietăţile foste iugoslave din sectorul de apărare sunt proprietatea statului Bosnia-Herţegovina. Prin urmare, înregistrarea proprietăţilor imobile din sectorul de apărare, localizate pe teritoriul Republicii Srpska ar trebui să se deruleze fără întârzieri. Suntem decişi să menţinem un dialog politic substanţial cu Bosnia-Herţegovina şi să îi oferim sprijinul nostru continuu pentru implementarea Revizuirii sectorului de apărare şi a altor reforme, inclusiv prin intermediul Cartierului General al NATO din Sarajevo.

Încurajăm conducerea Bosniei-Herţegovina să utilizeze la maximum varietatea instrumentelor de securitate cooperativă puse la dispoziţie de NATO.

65. Reiterăm decizia de la Summit-ul de la Bucureşti din 2008 potrivit căreia Georgia va deveni membru al Alianţei, cu MAP ca parte integrantă a acestui proces; astăzi, reafirmăm toate elementele acestei decizii, ca şi deciziile ulterioare. Salutăm progresul semnificativ realizat din 2008. Salutăm rolul central jucat de Comisia NATO – Georgia şi de Planul Naţional de Aderare, în ultima decadă, în aprofundarea dialogului politic şi cooperării dintre NATO şi Georgia.

Recunoaştem progresul semnificativ în domeniul reformelor pe care Georgia le-a făcut şi trebuie să le continue, care sprijină Georgia, un stat aspirant, să avanseze în pregătirile sale pentru aderare şi care întăresc apărarea Georgiei şi capabilităţile de interoperabilitate cu Alianţa. Relaţia Georgiei cu Alianţa conţine toate instrumentele practice pentru aderare. Salutăm dezvoltarea cooperării dintre NATO şi Georgia, un parteneri cu oportunităţi sporite, în ceea ce priveşte securitatea la Marea Neagră, precum şi progresul considerabil în implementarea unui număr de iniţiative sub umbrela Pachetului Substanţial NATO – Georgia.

Apreciem extrem de mult contribuţiile semnificative la Forţa de Răspuns NATO şi la misiunea Resolute Support. Aceste eforturi, împreună cu participarea Georgiei în operaţii UE, demonstrează angajamentul Georgiei şi capacitatea sa de a contribui la securitatea euro-atlantică. Suntem gata să sporim sprijinul nostru pentru Georgia, inclusiv în domenii precum contra-mobilitatea, instruire şi exerciţii, securitatea comunicaţiilor, şi aşteptăm următorul exerciţiu NATO – Georgia din 2019.

66. O Ucraină independentă, suverană şi stabilă, ferm angajată faţă de democraţie şi statul de drept, este esenţială pentru securitatea euro-atlantică. Ne menţinem ferm sprijinul pentru dreptul Ucrainei de a-şi decide propriul viitor şi curs de politică externă fără interferenţe din exterior. În contextul aspiraţiilor de apartenenţă la NATO reiterate de Ucraina, ne menţinem deciziile luate la Summit-ul de la Bucureşti şi la Summit-urile ulterioare.

Succesul reformelor ample, inclusiv cu privire la combaterea corupţiei şi promovarea unui proces electoral incluziv, bazat pe valori democratice, respect pentru drepturile omului, minorităţilor şi statul de drept, va fi crucial pentru punerea bazelor unei Ucraine prospere şi paşnice, ferm ancorate între democraţiile europene care respectă valori comune. Salutăm progresul semnificativ făcut deja în domeniul reformelor, în special în privinţa adoptării recente a Legii cu privire la Înalta Curte Anticorupţie şi a Legii cu privire la Securitatea Naţională. În acelaşi timp, sperăm la noi progrese în privinţa eforturilor Ucrainei de a depăşi provocările semnificative rămase şi de a asigura implementarea completă şi sustenabilitatea reformelor ambiţioase, dar necesare, care trebuie să fie complet în acord cu obligaţiile şi angajamentele internaţionale ale Ucrainei.

Cu privire la Legea Educaţiei, adoptată de Radă în septembrie 2017, aliaţii îndeamnă Ucraina să implementeze pe deplin recomandările şi concluziile Comisiei de la Veneţia. Ucraina ar trebui să utilizeze maximal toate instrumentele disponibile pentru ea în cadrul Comisiei NATO-Ucraina (NUC), în special Programul Naţional Anual, pentru a-şi atinge obiectivul de a implementa principiile şi standardele NATO. Rămânem angajaţi faţă de oferirea de sprijin continuu agendei de reforme a Ucrainei în sectorul de securitate şi apărare, inclusiv prin intermediul Pachetului Cuprinzător de Asistenţă, astfel încât Ucraina să poată fi un furnizor mai bun pentru propria securitate.

Salutăm dezvoltarea cooperării între NATO şi Ucraina cu privire la securitatea Mării Negre. Vom sprijini, de asemenea, eforturile Ucrainei de a-şi consolida rezilienţa faţă de ameninţările hibride, inclusiv prin intensificarea activităţilor sale în cadrul Platformei NATO-Ucraina pentru Contracararea Războiului Hibrid. Apreciem, în mod deosebit, contribuţiile semnificative ale Ucrainei la operaţiile aliate, la Forţa de Răspuns a NATO şi la exerciţiile NATO şi salutăm contribuţia adusă de parteneriatul NATO-Ucraina la furnizarea securităţii şi stabilităţii în zona euro-atlantică şi dincolo de ea. Aceste contribuţii măresc nivelul interoperabilităţii Forţelor Armate ale Ucrainei cu NATO.

Recunoaştem interesul Ucrainei faţă de oportunităţile sporite din cadrul Iniţiativei pentru Interoperabilitate a Parteneriatului. NATO va lua în considerare acest aspect, având în vedere deciziile luate la Summit-urile din Wales şi Varşovia. Vom continua să lucrăm cu Ucraina, un partener de lungă durată al Alianţei, pe baza principiilor şi valorilor consacrate în Carta pentru un Parteneriat Distinctiv între NATO şi Ucraina.

67. Continuăm să sprijinim dreptul tuturor partenerilor noştri de a face alegeri independente şi suverane în politica externă şi de securitate, fără presiune şi constrângere din exterior. Rămânem angajaţi faţă de sprijinul nostru pentru integritatea teritorială, independenţa şi suveranitatea Armeniei, Azerbaidjanului, Georgiei şi Republicii Moldova. În acest context, continuăm să sprijinim eforturile pentru o soluţionare paşnică a conflictelor din Caucazul de Sud, precum şi din Republica Moldova, pe baza principiilor şi normelor dreptului internaţional, a Cartei ONU şi a Actului Final de la Helsinki. Îndemnăm părţile să se angajeze, constructiv şi cu voinţă politică sporită, în soluţionarea paşnică a conflictelor, în cadrele de negociere stabilite.

68. Având în vedere experienţa NATO în plan operaţional, precum şi mediul de securitate complex, este esenţială o abordare politică, civilă şi militară cuprinzătoare în activităţile de gestionare a crizelor, respectiv de securitate prin cooperare. În plus, acestea contribuie la eficacitatea apărării şi securităţii noastre comune, fără a aduce un prejudiciu angajamentelor de apărare colectivă ale Alianţei. În linie cu Planul de acţiune privind o abordare cuprinzătoare, vom continua să urmărim coerenţa în instrumentele NATO, abordările concertate cu statele partenere şi organizaţiile internaţionale – ONU, UE şi OSCE, precum şi continuarea dialogului cu organizaţii neguvernamentale.

69. Uniunea Europeană rămâne un partener unic şi esenţial al NATO. Cooperarea dintre NATO şi UE a cunoscut o dezvoltare substanţială şi este deosebit de importantă în contextul provocărilor comune de securitate din vecinătatea noastră estică şi sudică. Ne reafirmăm sprijinul pentru toate deciziile, principiile şi angajamentele privind cooperarea dintre NATO şi UE. Vom continua să întărim parteneriatul nostru strategic într-un spirit de deschidere deplină şi reciprocă, transparenţă, complementaritate şi respect pentru mandatele diferite ale celor două organizaţii, autonomiei de decizie, integrităţii instituţionale, în conformitate cu cele stabilite la nivelul celor două organizaţii. Această cooperare va contribui la creşterea siguranţei cetăţenilor noştri şi la promovarea păcii şi stabilităţii în spaţiul euro-atlantic şi dincolo de acesta.

70. Am obţinut rezultate tangibile în varii domenii, printre care combaterea ameninţărilor hibride, cooperare operaţională, inclusiv securitate maritimă, securitate şi apărare cibernetică, capabilităţi de apărare, industria apărării şi cercetarea, exerciţii şi dezvoltarea capacităţilor în domeniul apărării şi securităţii. Dialogul politic între NATO şi UE rămâne esenţial pentru avansarea acestei cooperări. Salutăm, de asemenea, angajamentele exprimate de ambele organizaţii de a îmbunătăţi mobilitatea militară. Vom continua dezvoltarea şi aprofundarea cooperării prin implementarea deplină a celor 74 de măsuri comune, care contribuie la coerenţă şi complementaritate în eforturile noastre.

71. NATO recunoaşte importanţa unei apărări europene mai puternice şi eficace. Dezvoltarea coerentă, complementară şi inter-operabilă a capabilităţilor de apărare, prin evitarea duplicărilor inutile, sunt elemente-cheie pentru eforturile noastre comune de a avea un spaţiu euro-atlantic mai sigur. Astfel de eforturi, inclusiv în contextul evoluţiilor recente, vor contribui la un NATO mai puternic, la creşterea securităţii comune, la partajarea responsabilităţilor transatlantice, la dezvoltarea de capabilităţi necesare şi la o creştere generală a cheltuielilor pentru apărare. Salutăm intenţia de a continua aprofundarea cooperării NATO-UE, în conformitate cu Concluziile Consiliului European din iunie 2018. Notăm că UE analizează condiţiile pentru participarea statelor terţe „like-minded” în noile iniţiative şi încurajăm progresele în această direcţie.

72. Aliaţii non-UE continuă să contribuie semnificativ la eforturile UE de consolidare a capacităţilor de a gestiona provocările de securitate comune. Implicarea deplină a aliaţilor non-UE în aceste eforturi este esenţială pentru parteneriatul strategic între NATO şi UE. Încurajăm realizarea de paşi reciproci în acest domeniu, reprezentând progrese tangibile, pentru sprijinirea unui parteneriat strategic consolidat.

73. Salutăm recenta semnare a Declaraţiei comune de la Bruxelles, de către Secretarul General al NATO, preşedintele Consiliului European şi preşedintele Comisiei Europene.

74. NATO conduce prin respectarea principiilor democraţiei şi drepturilor omului; astfel sporeşte şi eficacitatea noastră operaţională. Vom continua să promovăm politici robuste de avansare a agendei privind Femeile, Pacea şi Securitatea, precum şi cea aferentă Copiilor şi Conflictelor Armate şi Protecţiei Civililor. Ne menţinem angajamentul faţă de buna guvernare a sectorului de apărare şi promovarea unor instituţii de apărare transparente şi responsabile, aflate sub control democratic, inclusiv prin Politica de Consolidare a Integrităţii. În aceste domenii, apreciem rolul important al societăţii civile ca forum de dialog, consiliere şi asistenţă, precum şi cooperarea noastră cu organizaţii internaţionale.

75. NATO şi partenerii săi se angajează să fie un motor al promovării implementării complete a Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU nr. 1325 şi a rezoluţiilor ulterioare pe tema Femeilor, Păcii şi Securităţii. Astăzi am andosat politica noastră revizuită şi planul nostru de acţiune revizuit, pe tema Femeile, Pacea şi Securitatea, care sunt parte integrantă a celor trei sarcini de bază ale NATO. Integrarea dimensiunii de gen şi reprezentarea crescută a femeilor în structurile civile şi militare ale NATO şi în forţele Alianţei şi ale partenerilor îmbunătăţesc eficienţa noastră şi contribuie la o Alianţă mai modernă, mai activă, mai promptă şi mai receptivă.

76. Cadrul solid al NATO cu privire la protecţia copiilor în conflicte armate determină trupele desfăşurate în operaţii şi misiuni sub egida NATO să consolideze implementarea Rezoluţiei Consiliului de Securitate al ONU nr. 1612 şi a altor rezoluţii relevante. Alianţa va continua să-şi actualizeze politica şi să extindă operaţionalizarea acesteia, luând în considerare cele mai bune practici ale Misiunii Resolute Support.

77. NATO şi partenerii se angajează să se asigure că se depun toate eforturile pentru evitarea, minimizarea şi atenuarea efectelor negative asupra civililor, ce rezultă din operaţiile militare şi misiunile sub egida NATO, aşa cum se subliniază în noul nostru concept militar pentru protecţia civililor.

78. Securitatea energetică joacă un rol important pentru securitatea noastră comună. O aprovizionare constantă şi sigură cu energie, diversificarea rutelor de import, a furnizorilor şi a resurselor energetice, precum şi interconectivitatea reţelelor de energie au o importanţă critică şi ne sporesc rezistenţa în faţa presiunilor politice şi economice. Deşi aceste probleme sunt în primul rând responsabilitatea guvernelor naţionale, dezvoltările în domeniul energetic pot avea implicaţii politice şi de securitate semnificative pentru aliaţi şi pot afecta şi partenerii noştri. Prin urmare, vom continua consultările aliate regulate pe teme privind securitatea energetică.

Considerăm că este esenţial să ne asigurăm că membrii Alianţei nu sunt vulnerabili la manipulările politice sau coercitive ale energiei, fapt care constituie o ameninţare potenţială. Prin urmare, aliaţii vor continua să urmărească diversificarea surselor energetice, în conformitate cu propriile necesităţi şi cerinţe. Vom rafina rolul NATO în domeniul securităţii energetice în conformitate cu liniile directoare şi principiile în vigoare şi vom continua să dezvoltăm capacitatea NATO de a susţine autorităţile naţionale în asigurarea protecţiei infrastructurii critice, inclusiv împotriva activităţilor maligne de tip hibrid şi cibernetic. Vom continua să ne îmbunătăţim nivelul de cunoaştere situaţională, inclusiv prin schimbul de informaţii şi prin extinderea legăturilor noastre cu alte organizaţii internaţionale, precum Agenţia Internaţională a Energiei, Agenţia Internaţională a Energiei Regenerabile şi UE, după caz. De asemenea, vom continua să îmbunătăţim eficienţa energetică a forţelor noastre militare, inclusiv prin utilizarea de surse energetice sustenabile, atunci când este cazul.

79. NATO este o Alianţă aflată într-un proces constant de modernizare şi adaptare la noile provocări şi ameninţări de securitate. Astăzi am luat decizii importante pentru continuarea acestui proces de adaptare a NATO la un mediu de securitate marcat de provocări sporite. Am agreat o Structură de Comandă NATO nouă şi consolidată, care răspunde cerinţelor actuale şi viitoare. Ca parte a procesului de adaptare instituţională, am agreat, de asemenea, un nou model pentru punerea mai rapidă la dispoziţie a capabilităţilor. De asemenea, am continuat să îmbunătăţim comunicarea strategică. Suntem satisfăcuţi să ne întâlnim în noul sediu al NATO şi suntem recunoscători pentru ospitalitatea manifestată de Belgia.

Suntem interesaţi de raportul Secretarului general al NATO privind revizuirea funcţională a noului sediu al NATO, care să asigure că acesta dispune de structurile, expertiza, eficacitatea şi eficienţa necesare pentru a asigura un răspuns mai prompt şi adaptat circumstanţelor în schimbare. Toate deciziile pe care le-am luat astăzi demonstrează unitatea, solidaritatea şi soliditatea aliată. Am decis să ne reîntâlnim din nou anul viitor pentru a trece în revistă progresele înregistrate şi pentru a marca cea de-a 70-a aniversare a Alianţei noastre durabile.

SURSA   MAE