În august 2011, dorind să optimizeze situaţia transportului în comun, municipalitatea Ierusalimului a introdus, în oraşul sfânt, tramvaiul. Un act firesc, a cărui banalitate n-ar trebui remarcată – ar spune unii. Surprinzătoare, şi tocmai din această cauză merită amintită, a fost însă reacţia tinerilor arabi din cartierul Shufat. La puţin timp după inaugurare, junii locuitori ai cartierului arab au atacat tramvaiul cu pietre!

Şi asta nu din cauză că ar reprezenta o invenţie drăcească, de provenienţă occidentală, cum s-ar grăbi să afirme răuvoitorii, ci pentru simplul fapt că “ocupanţii evrei” nu numai că au tupeul să circule în ea, dar o fac şi prin “teritoriu străin”. Atacul nu s-a soldat cu victime, ci doar cu pagube materiale, geamurile fiind prevăzute cu scuturi din plastic.

Interesant mod de a privi lucrurile: paşnicul mijloc de locomoţie perceput ca vehicul de infiltrare a inamicului în arealul arab! Parafrazând, am putea spune că: “vigilenţa este mama înţelepciunii”. Şi după cum observăm, nu s-ar putea zice despre tinerii din Shufat că “n-au mamă”.

Aş fi uitat de “tramvaiul din Ierusalim”, dar… ”Mulhouse, o ramă de tramvai a fost atacată cu cocktail-uri Molotov şi bucăţi de caldarâm în ciuda prezenţei a numeroşi pasageri în interiorul ei; trei minori au fost reţinuţi pentru a fi chestionaţi”! Am încercat să aflu dacă Mulhouse are un cartier Shufat. Nu, Mulhouse n-are aşa ceva, dar are în schimb ceea ce orice localitate franceză care se respectă are: o “Zonă de Securitate Prioritară” – ZSP. Şi tramvaiul trece tocmai pe acolo! Că a venit vorba, ZSP este noul nume al vechii “Zone Urbane Sensibile” – ZUS, şi dacă Franţa avea 485 de ZUS în 1992, iar în 1998 se lăuda cu 818, azi nu le mai număra nimeni… doar le mai botează cineva, din când în când.

Să nu ne închipuim că tinerii musulmani din “Zona de Securitate Prioritară” a liniştitului, pe vremuri, oraşel Mulhouse (“nici o localitate fără ZSP-ul ei!“ – este, se pare, năzuinţa tuturor guvernanţilor francezi), ar considera tramvaiul ca pe “un vehicul de infiltare al inamicului în arealul arab”; ar fi bine! Pentru tinerii musulmani mulhousieni, cel puţin aşa rezultă din discuţiile pe care le-au avut cu ministrul de interne, tramvaiul este un mijloc de a mai ieşi din „căcat-„! Adică, de a atrage atenţia, incendiindu-l, “asupra problemelor lor”! Iar pentru vajnicul ministru de interne, Manuel Valls, ce se cocoşeşte galic în faţa camerelor de televiziune, tramvaiul odată incendiat se transformă într-o tribună a bla-bla-urilor pompoase: “Vin să adresez în această seară un mesaj de mare fermitate”, “Statul e prezent”, “Nu va da înapoi”. Ce v-am spus?!

Asta era în ianuarie, anul acesta. În februarie, în ZSP din Nantes – numită încă Bellevue – o bandă de tineri musulmani a mai tras un “Shufat” în ochii omniprezentului stat francez: “Înarmati cu fumigene şi bare de fier, după ce au blocat linia cu pubele şi containere, au atacat tramvaiul încercând să-i forţeze uşile”! Acţionând cu fermitate, echipajele poliţiei au sosit la faţa locului după ce banda de “tineri” părăsise zona confruntării.

Demonstrând că este hotărât să nu dea un pas înapoi, statul francez a încercat, cu bravura-i recunoscută, să treacă întâmplarea sub tăcere. Presa a fost anunţată, culmea, tocmai de reprezentanţii Sindicatului Societătii mixte de transport, adică de unii dintre cei care, de-a lungul timpului, au susţinut politica de imigrare şi de reglementare a clandestinilor. Cuvintele ministrului de interne s-au amestecat cu cenuşa incendiilor ce luminează zilnic Zonele de Securitate Prioritară, pierzându-se, purtate de vânt, în lungul liniilor de tramvai.

Că erau irochezi, comanşi sau apaşi, la vederea “calului de foc” ce le traversa preeriile, “pieile roşii” aveau acelaşi model comportamental: din goana calului săgetau de zor fierul locomotivei şi pereţii “căruţelor” trase de aceasta; au realizat, curând, că nu astfel îi pot opri înaintarea, aşa că i-au aşezat în drum stânci şi trunchiuri de copaci. Nu se descoperiseră încă cocktailul Molotov, pubelele şi containerele! Statul nu era omniprezent, iar atunci când avea loc un atac, mesajul de mare fermitate era într-adevăr adresat, dar cu puşca!

Mai înspre timpurile noastre (în alte vremuri tâmpiţii nu ajungeau preşedinţi) un preşedinte francez punea semnul egalităţii între arta “nativilor americani” şi cea a impresioniştilor francezi. Nu comentez! Ce este însă interesant de comentat este “modelul comportamental” comun al nativilor americani de atunci şi al “tinerilor” din shufat-urile şi ZSP-urile de acum, atunci când se aflau/află în prezenţa unui mijloc de transport în comun.

Au trecut o sută cinzeci de ani? Da, dar pe unii trecerea timpului nu i-a afectat!

La “închiderea ediţiei” am aflat că un “tânăr” marseillez, de 14 ani, i-a tăiat faţa unui şofer de pe linia autobuzului 57! Ca urmare, în Marsilia, transportul la suprafaţă şi în subteran va fi paralizat de o grevă de 24 de ore! Întreaga Marsilie este o Zonă de Securitate Prioritară! Directorul Regiei de Transport Marsilia, Kerim Zeribi, s-a declarat “scandalizat” şi a cerut, pentru agresor, o “sancţiune exemplară”. Kerim Zeribi şi Manuel Valls vorbesc o franceză excelentă. Şi mai spun unii că musulmanii nu se integrează.