Ieri dimineață, Sorin Alexandrescu a fost condus la sediul Direcției Naționale Anticorupție. Mai puțin cunoscut în spațiul public, Alexandrescu deține o funcție foarte importantă în interiorul trustului Intact, fiind directorul Antena TV Group.

•Sorin Alexandrescu este CEO Antena TV Group, din care fac parte posturile Antena 1, Antena 2, Euforia si GSP TV, dar nu si Antena 3, postul de stiri fiind operat de o companie separata, condusa de Mihai Gadea.

•Sorin Alexandrescu, fost sef la Kandia-Excelent, a venit initial la conducerea Antena 1 in octobrie 2009, preluand ulterior conducerea Antena Group. El a parasit acest post in septembrie 2011, fiind inlocuit de Adrian Nanulescu, fost director business-to-business la Orange. Nanulescu nu a rezistat, insa, mai mult de jumatate de an la conducerea Antena Group, iar in martie anul trecut Sorin Alexandrescu a revenit in functia de CEO la Antena, exact in momentul in care exploda cel mai dur episod din conflictul acestui trust cu operatorul de cablu RCS&RDS, conflict soldat cu scoaterea Antenelor de pe platforma de satelit Digi.

Comunicatul Nr. 487/VIII/3 din 30 mai al Direcției Naționale Anticorupție menționa că prezența lui Alexandrescu a fost necesară ca urmare a cercetării unei infracțiuni de șantaj.

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează cercetări penale față de ALEXANDRESCU GEORGE SORIN, director general al ANTENA TV GROUP, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de șantaj.

Din rezoluția de începere a urmăririi penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt:
În perioada 16 aprilie – 24 mai 2013, învinuitul Alexandrescu George Sorin, director general al ANTENA TV GROUP, a constrâns un administrator al unei societăți comerciale să semneze un contract în condiții prestabilite, impuse de învinuit, sub amenințarea că, în caz de refuz, va da în vileag fapte presupus compromițătoare pentru persoana în cauză.

Dosarul a fost constituit ca urmare a denunțului părții vătămate.

Învinuitului Alexandrescu George Sorin i s-au adus la cunoștință acuzațiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.

Facem precizarea că începerea urmăririi penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală, având ca scop crearea cadrului procesual de administrare a probatoriului, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Antena 1 a răspuns sub forma unui comunicat propriu.

Antena1 isi exprima increderea ca demersurile judiciare, in cazul cercetarii Directorului General al postului de televiziune Antena 1, Sorin Alexandrescu, in dosarul RCS-RDS, vor fi derulate cu maxima celeritate si vor respecta integral cadrul legal, inclusiv drepturile procesuale instituite prin legislatia interna si internationala.

Audierea domnului Alexandrescu creeaza, insa, suspiciuni importante asupra legitimitatii si obiectivitatii acestui demers, in conditiile in care a avut loc la initiativa unui reprezentant al companiei RCS-RDS cu care Antena Group are deja o serie de litigii civile si comerciale. Concret, in prezent, exista 11 litigii in instanta intre Antena Group si RCS&RDS, in cadrul carora apar inclusiv solicitari de intrare in insolventa a distribuitorului de cablu.

Antena1 considera ca institutiile statului trebuie sa actioneze exclusiv in baza legii, in conditii de maxima obiectivitate si transparenta, fara a fi influentate de interese economice sau de alta natura.

De-a lungul activitatii sale desfasurate in managementul de top al unor companii importante din domenii precum FMCG, Corporate Finance, Asset Management, Mergers & Aquisitions, Burse de Valori, Sorin Alexandrescu a dovedit competente profesionale confirmate inclusiv prin performantele obtinute la Antena1.

Antena1 asteapta cu incredere o decizie responsabila si fundamentata in acest caz si isi anunta determinarea de a sesiza institutiilor competente orice incercare de a folosi acest incident pentru a denigra imaginea postului tv, a profesionistilor care isi desfasoara activitatea in cadrul sau si a milioanelor de romani care ne acorda constant atentia si increderea lor.

Sorin Alexandrescu, victimă nevinovată a grupului infracțional organizat alcătuit din Președinție, RCS&RDS și SRI.

Ducerea lui Alexandrescu la DNA a fost catalogată de Oana Stancu ca o „chestiune foarte îngrijorătoare și foarte gravă”, o „răzbunare personală” a Laurei Codruța Kovesi, fostul procuror general căutând să plătească polițe pentru emisiunile Antenelor din vara trecută, din timpul celui de-al doilea refendum pentru demiterea președintelui Băsescu, când a fost obiectul a numeroase emisiuni „critice”. O altă apropiată a Antenelor, Adina Anghelescu, a considerat-o o diversiune menită să distragă atenția de la MCV („Ancheta DNA care îl vizează pe directorul Antena Group se manifestă fix în zilele în care delegaţia Comisiei Europene se află în România pentru MCV”), o problemă față de care trustul Intact a manifestat interes numai câtă vreme subiectul putea fi instrumentat politic împotriva guvernului Boc.

Totuși, în general problema era legată de procuratura „lui Kovesi” și a lui Băsescu. „Antena 1, ținta procurorilor lui Kovesi”, a titrat cu indignare Antena 3 în timp ce marele jurnalist Bogdan Chirieac denunța, cu silă a la Cristian Tudor Popescu, „statul polițienesc” care permite ca directorul unei televiziuni să fie investigat într-o asemenea manieră „nedemocratică”:

„Eu speram ca, până la ora aceasta, toate organizaţiile acestea care urmăresc respectarea drepturilor omului sau a libertăţii de exprimare în România să aibă un punct de vedere. […] Nu este orice om care este ridicat. Este ridicat preşedintele unui trust de presă, între altele afiliat CNN. […] Ţinţa nu cred că este Antena 1, este tot Antena 3, care nu este sub conducerea lui Sorin Alexandrescu, dar a fost la îndemână.”

Mai târziu, Dana Grecu a acuzat „războiul” pe care RCS&RDS l-a declanșat împotriva Antenelor de o lungă, iar Mugur Ciuvică a explicat savant, cu siguranța de sine a războinicului trecut prin multe bătălii împotriva forțelor băsiste, care sunt cauzele agresiunii DNA-ului: Traian Băsescu, RDS-ul și SRI-ul „sunt aceeași echipă”. „Domnii ăștia ai lui Băsescu” s-au gândit „hai să-l dăm pe ăsta de la Antenă” pentru că „nici un procuror de-al lui Băsescu nu se apuca să ancheteze RCS&RDS, o firmă super-băsistă” („televiziunea DIGI este mai băsistă decât B1”).

Colegul Danei Grecu, marele analist militar (politic, social ș.a.m.d.) Radu Tudor, a oferit publicului telespectator mai multe variante ale poveștii.

Inițial a susținut că „aici este vizată o chestiune mai veche, o încercare disperată a cercurilor lui Traian Băsescu de a descoperi ceva în trustul INTACT, pentru a lega numele trustului de un dosar care să fie deschis la DNA”. Asemenea Oanei Stancu, și Radu Tudor a legat chemarea la DNA a lui Alexandrescu de ultimul referendum pentru demiterea președintelui Băsescu: „Abuzurile pe care le-au săvârşit procurorii DNA asupra oamenilor care au votat la referendum se îndreaptă asupra celor care le-au mediatizat”.

Grupul de Investigații Politice al lui Mugur Ciuvică a publicat pe site o postare prin care acuza RDS că l-ar fi plătit pe Dumitru Dragomir, președintele Ligii Profesioniste de Fotbal, cu 1,7 milioane euro pentru a beneficia de drepturile de televizare ale Ligii I. În entry erau incluse link-uri către o serie de documente privitoare la cele semnate între RCS&RDS și Dumitru Dragomir. Câteva ore mai târziu, Dragomir s-a dus la DNA, a coborât din mașină în grabă și a intrat în fugă în sediu.

Spre seară, Radu Tudor a dezvoltat și a ajuns la altă concluzie. Ticăloșia lui Băsescu se împletea grandios cu cea a rivalilor de la RCS&RDS: „pot să presupun că domnii de la RDS&RCS au fost investigați pentru dare de mită și ca să scape, existând genul acesta de înțelegeri, au bătut palma cu DNA-ul ca să scape de acuzația respectivă și să înfunde pe cine trebuie”. Cu alte cuvinte, RCS&RDS s-au scăpat numai prin participarea la o odioasă înscenare a unui lider important al Antenelor, iar CEO-ul Antena TV Group era nici mai mult, nici mai puțin decât o victimă a politizării unui simplu diferend apărut între două companii private. Mai departe, Tudor a explicat că Sorin Alexandrescu „nefiind un criminal, un violator” (adică un pericol public imediat pentru societate), reținerea lui „din stradă” este sinonimă cu încălcarea celor mai sfinte principii ale democrației. Procedura i-a adus aminte „analistului militar” de epoca „stalinistă” și arestările politice ale anilor ’50, când în România lui Gheorghe-Gheorghiu Dej mașinile Securității participau la raiduri nocture în timpul cărora erau arestați nefericiții pe care regimul comunist îi desemnase dușmani ai orânduirii socialiste. „Când iei de pe stradă directorul unei televiziuni, aia nu mai e democrație!”, a concluzionat el sub privirea aprobatoare a Danei Grecu.

În jurul orei 19:30, a intervenit și Mihai Gâdea, directorul Antenei 3, post cu o structură de conducere separată de cea a Antena TV Group. Cu o figură gravă și o ipocrizie pe măsură, Gâdea a vorbit despre „poliție politică”, „acțiunile de intimidare” ale justiției și încălcarea „drepturilor cetățeanului”, ridicând semne de întrebare în ceea ce privește scopul real al acțiunii pornite de DNA împotriva lui Sorin Alexandrescu.

Mihai Gâdea, pastor al Bisericii Intact

„În această dimineaţă s-a produs un grav abuz împotriva drepturilor si libertăţilor fundamentale ale omului. În jurul orelor 8.30, fără să fi refuzat anterior să se prezinte la vreo audiere, domnul Sorin Alexandrescu directorul postului de televiziune Antena 1 a fost aşteptat în faţa casei de echipaje ale DNA şi condus la sediul instituţiei unde i s-a comunicat calitatea de inculpat într-un dosar de şantaj. Din informaţiile pe care le deţinem până în prezent se pare că reclamantul este firma de cablu RCS-RDS, cea care a decis scoaterea din grilă a mai multor posturi ale trustului Intact în anul electoral 2012.

Acestea sunt faptele şi, indiferent de cât de obiectivi am încerca să fim, nu se poate să nu remarcăm caracterul disproporţionat al demonstraţiei de forţă făcute de DNA care a dislocat echipaje pentru ridicarea din faţa casei a directorului Antena 1. Din nou, reprezentanţii unei structuri media sunt victimele acţiunilor de intimidare ale instituţiilor statului, din nou drepturile cetăţeanului sunt ignorate şi, din nou, ne găsim în situaţia de a întreba, în numele cui şi în folosul cui operează organele de anchetă din România.

Fiindcă iar este imposibil să nu observăm că primul caz important al noii conduceri a DNA este un reprezentant al media, un reprezentant al Trustului Intact. Noi am criticat violent conducerea Parchetului General şi a DNA în timpul anchetelor făcute împotriva paticipanţilor la referendumul din vara anului 2012 şi inclusiv de aceea am continuat să ne exprimăm dezaprobarea cu ocazia numirii doamnei Laura Codruţa Koveşi în funcţia de procuror general DNA. Sperăm că nu există nicio legătură între atitudinea publică a trustului Intact şi actuala acţiune împotriva domnului Sorin Alexandrescu.

Ne manifestăm aceeaşi îngrijorare în legătură cu aceste acţiuni de forţă şi vădită încercare de intimidare care din păcate amintesc de practici ale poliţiei politice ca şi în alte cazuri în care am luat public atitudine faţă de încălcarea drepturilor cetăţeneşti, indiferent de cine ar fi vorba.

Susţinem orice acţiune corectă a justiţiei din România cu condiţia respectării procedurilor legale şi a principiului neamestecului politicului în actele judiciare. Nu vom înceta însă să tragem semnale de alarmă cu toată vigoarea atât în ţară cât şi pe plan internaţional, ori de câte ori vom constata că în România abuzurile nu au dispărut, iar încercările de intimidare a presei libere şi a oricărei voci critice se manifestă în cele mai aberante forme.”

După intervenția televizată a lui Gâdea, DNA a anunțat prin comunicatul Nr. 489/VIII/3 că lui Sorin Alexandrescu i-au fost făcute cunoscute faptele de care este învinuit, procurorii dispunând reținerea sa pentru 24 de ore.

În completarea comunicatului de presă cu nr. 487/VIII/3 din data de 30 mai 2013, Biroul de informare și relații publice este abilitat să comunice următoarele:

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție efectuează cercetări penale față de inculpatul ALEXANDRESCU GEORGE SORIN, director general al ANTENA TV GROUP, în sarcina căruia s-a reținut infracțiunea de șantaj.

Din Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt:

În perioada 16 aprilie – 24 mai 2013, inculpatul Alexandrescu George Sorin, director general al ANTENA TV GROUP, a constrâns un administrator al unei societăți comerciale să semneze un contract în condiții prestabilite, impuse de inculpat, sub amenințarea că, în caz de refuz, va da în vileag fapte presupus compromițătoare pentru persoana în cauză.

Dosarul a fost constituit ca urmare a denunțului părții vătămate.

Inculpatului Alexandrescu George Sorin i s-au adus la cunoștință acuzațiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală.

La data de 30 mai 2013, procurorii au dispus reținerea inculpatului Alexandrescu George Sorin pe un termen de 24 de ore, urmând a fi prezentat instanței competente cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile.

Facem precizarea că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal reglementată de Codul de procedură penală necesară în vederea propunerii unor măsuri preventive, activitate care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

La 21:30, Mitică Dragomir a ieșit din sediul DNA și a declarat presei că a fost audiat în calitate de martor.

„Eu am dat o declarație la DNA. Dar procurorii sigur au toate înregistrările și stenogramele. Eu am telefoanele ascultate de ani de zile. S-ar putea să aibă și o ascultare ambientală de la mine din birou în care îmi spunea ce o să le facă el celor de la RCS RDS. Eu îi ziceam: De ce îmi spui mie, mă doare în borurile de la pălărie. Am vorbit la telefon cu domnul Ciuvică. Contractul e de aproape 3 milioane, nu de 1,7 milioane. De ce nu a spus tot? Garda Financiară, care mi-a făcut un control acum o lună și jumătate, le-a dat contractul celor de la Intact. Sunt sigur de asta. Altfel nu aveau de unde să îl obțină. Nu am mințit la DNA pentru că mi-a fost frică. Poate mă țineau și pe mine acolo. Procurorii știu tot. […] Scopul anchetei eu nu pot să îl spun. Lupta este între doi elefanți, iar eu calc pe urmele lor. Este șantajul lor, să nu mă bage pe mine, eu nu am greșit, nu am încasat eu sau vreo firmă de a mea vreun leu dintr-un contract.

Domnul Ciuvică a venit cu un contract rupt din context, la acel contract sunt încă 2-3 adendumuri. Firma este creditoare și gaj la bancă. A fost o asociere între 2 firme, una care a venit cu peste 11 milioane, firma mea, și firma RCS care a venit cu 20 și ceva la sută. RCS primea 15% pe o perioada de 10 ani și în ultimii ani întreagul câștig al asocierii, și atunci unde e neregula? Antena 1 a fost un consorțiu cu RCS&RDS. Eram amic cu Sorin Alexandrescu, nu știu de ce m-au băgat pe mine în lupta elefanților. Eu n-am voie să mă uit nici pe cablu la RCS, în situația asta. Nu știu unde e neregula.”

Puțin mai târziu, invitat la emisiunea Sub semnul întrebării moderată de Robert Turcescu, a devenit clar că la DNA Dragomir a spus tot ce era necesar pentru a se asigura că va ieși cât mai puțin șifonat din această confruntare între Antena TV Group și RCS&RDS. Afirmațiile președintelui Ligii Profesioniste de Fotbal trebuie să îi ajutat pe anchetatori să pregătească reținerea lui Alexandrescu în vederea trimiterii lui în judecată pentru șantaj.

În aceeași emisiune, Andreea Pora a rezumat cele ce s-au întâmplat și a respins manipularea mediatică a Antenei 3.

„Să recapitulăm ce s-a întâmplat. […] Este data de 16 aprilie, dată în care administratorul, șeful de la RDS se duce și face plângere împotriva Antenei 1. În sfârșit, probabil că judecătorii au avut indicii după ce a prezentat domnul Bendei de la RCS&RDS și au emis mandate de urmări, de interceptare, de nu știu ce. Vine data de 24, perioadă în care știm, potrivit comunicatului de astăzi, că în acea perioadă, în sfârșit, s-a întocmit dosarul. Din informațiile noastre și așa cum a scris-o Ondine Gherguț în România Liberă – care este o persoană foarte bine informată -, există probe extrem de solide: interceptori ambientale, interceptări telefonice, documente de tot felul.

Probabil că Antena 3 a presimțit și ea pe diverse canale că se întâmplă ceva, să zicem. Procurorii au presimțit și ei, nu se știe cum, că acest subiect al șantajului […] urmează să fie dat în presă. Cu asta amenință Antena 3, ca de obicei: dacă nu faci ceea ce îți spunem, nu semnezi contractul, nu aia, nu ailaltă, te dăm în presă. Că asta spun și procurorii în comunicat. Probabil că lucrurile s-au precipitat. Se pregătea Antena 3, domnul Ciuvică acolo, și de aia această grăbire, astăzi l-au luat de pe stradă.

L-au luat în mod legal de pe stradă pentru că există art. 183 din Codul Penal care spune că aducerea cu mandat se poate face și fără ca persoana respectivă să fi fost citată, dacă este în interesul organelor de anchetă sau organelor judecătorești să se întâmple lucrul ăsta. Bașca că fusese citat, dar domnul Gâdea de acolo, știți, se dă de ceasul morții că i-a lăsat doar citația și n-a mai stat de vorbă și cu el. Oricum, deci nimic ilegal de aicea. Vreau să spun lucrurile astea ca să demontez minciunile de la Antena 3.

Mai spun domnii de acolo „Ce, două societăți private, de ce se bagă DNA-ul? Ce treabă are DNA-ul cu o societate privată?”. Nu este adevărat și vă citez exact articolul cu pricina. Atunci când o persoană deține o funcție de conducere într-o societate comercială – că e privat, că e de stat – intră în jurisdicția DNA-ului. Ca să știe domnii de la Antena 3.”

Într-o postare publicată astăzi pe blog-ul său, „profesorul” Dan Voiculescu, conducătorul de facto al Imperiului Antena, a încercat să se țină tare pe poziție.

Dan Voiculescu, un cetățean onest care și-a apărat țara până și de propriile rude.

Asadar unui om, nu conteaza numele sau functia, I S-AU INGRADIT LIBERTATEA SI DREPTURILE CIVILE FARA A I SE COMUNICA MOTIVUL CONCRET, fara a i se prezenta fapta pentru care a fost ridicat de pe strada. Fetita lui a aflat de la televizor ca tatal sau a fost retinut. Acesta este statul de drept? Este acesta un demers european si democratic?

Sunt convins ca Sorin Alexandrescu are taria de a depasi acest moment, indiferent de solutia justitiei. Ma tem insa ca presa din Romania, obsedata de rivalitati, consumata de mize financiare si politice, rateaza un moment decisiv pentru garantarea propriei libertati.

Cei care folosesc cazul Alexandrescu pentru maruntele rafuieli de presa, sunt instrumentele naive ale unui sistem de presiune care a dovedit deja ca poate incalca vointa liber exprimata a 87% dintre romani. Intr-un asemenea sistem, drepturile civile ale fiecarui cetatean pot fi oricand incalcate. Chiar si drepturile celor care astazi isi continua miop razboiul personal cu Voiculescu. Eu sunt mereu aici, se pot rafui cu mine mereu, dar, de data aceasta, nu este vorba despre mine ci, mai degraba, despre ei.

Contează mai puțin ce spune „președintele de onoare” al așa-zisului Partid Conservator, fost Umanist. S-a ajuns în punctul în care vorbele sale cântăresc mult mai puțin decât realitatea din teren. Discursul se poate substitui realității în jurnalele de „știri” ale Antenelor, când la mijloc nu se află nici o miză personală, dar nu și când este pusă în discuție însăși libertatea. În felul său, Dragomir le-a arătat ce îi așteaptă.

„Pot să vă spun așa că știau, unii dintre domni, știau mai mult decât mine și decât știa… nu Ciuvică, Ciuvică nu știe… decât toată Antena la un loc! Știau tot! Este… cum să vă spun eu, o carte deschisă pe care o citesc.”

O carte deschisă. Iar reacțiile Antenelor sunt mai lămuritoare decât curajul mimat al lui Dan Voiculescu. Angajații trustului Intact au mai fost acuzați și mai înainte că practică șantajul (a se vedea episodul Stelian Negrea), dar acum există și un dosar solid.

Referatul DNA pentru Sorin Alexandrescu poate fi consultat aici. Din text, reiese că a fost înregistrată chiar fiica lui Dan Voiculescu, Camelia Voiculescu, și că ambii sunt implicați în chestiune.

În urma punerii în aplicare a autorizaţiilor de interceptare emise în cauză, s-a constatat că, în aceeaşi zi, 26.04.2013, ora 09:38:33, inculpatul poartă o discuţie telefonică cu o persoană de gen feminin, identificată ca fiind (…) căreia îi comunică „omul care a primit primu’ plicul … e într-o oră aicea”. Aceasta îi atrage atenţia să aibă grijă: „Super OK! Adică super, mă rog, să vedem! Şi oricum tre’ să ai super grijă, te rog!? Ştii că … Acum mi-a dat şi mie tata grija aia. Să mă suni şi pe mine după aia.”

După încheierea întrevederii dintre inculpatul Alexandrescu George Sorin şi partea vătămată(…), aşa cum stabilise anterior, inculpatul o contactează telefonic pe numita (…) (26.04.2013, ora 11:49:34) relatându-i despre întâlnirea avută:

Alexandrescu Sorin: „Am avut o întâlnire cu cineva. Era foarte, foarte speriat că primise o adresă.”
(…): „Aşa.”
Alexandrescu Sorin: „Foarte speriat.”
(…): „Da.”
Alexandrescu Sorin: „Da .Foarte speriat. Şi domnule, dacă aveam ceva cu el, personal. Zic: Domnule, n-am nimic cu dumneavoastră personal, domnule. Ce să avem? Doamne fereşte! Dar, zic, la ce vă referiţi? Şi pe urmă mi-a arătat despre ce e vorba.”
(…): „Da.”
Alexandrescu Sorin: „Zic: Domnule, dar eu văd că asta e adresată companiei, nu e adresată dumneavoastră.”
(…): „Da.”
Alexandrescu Sorin: „Da. Foarte speriat.”
(…): „Da OK. Şi mă rog, bună întâlnirea?”
Alexandrescu Sorin: „În principiu, da. În sfârşit, îşi povestesc.”

Pe chipurile angajaților Intact se poate vedea că reținerea lui Sorin Alexandrescu le-a dat planurile peste cap și le-a demonstrat ceea ce bănuiau de ceva vreme: se apropie sfârșitul imperiului mediatic al familiei Voiculescu. Acest sfârșit va fi adus de propriile lor greșeli, de aroganța de a crede că pot impune orice oricui fără să suporte consecințele, indiferent dacă înaintea lor se află politicieni, magistrați, jurnaliști sau simpli cetățeni.

Le mai rămâne doar să se lamenteze neputincios că DNA-ul a dat incorect nu știu ce comunicat sau să regrete, asemenea Oanei Stănculescu, pierderea Monei Pivniceru și „trădarea” lui Ponta Răzbunătorul („Acum înţeleg şi eu de ce Traian Băsescu a vrut atât de mult să pună procurorii. Ce nu înţeleg eu: de ce ce nu a vrut Mona Pivniceru să facă a vrut Victor Ponta să facă.”).

DNA a băgat frica-n ei toți.

P.S. Pentru a înțelege gravitatea acuzației de șantaj, putem să ne îndreptăm atenția către rechizitoriul din dosarul lui Sorin Ovidiu Vântu (ideea aparține lui Atila Biro).

III. ÎNCADRAREA JURIDICĂ A FAPTELOR
Şantajul face parte din categoria infracţiunilor contra libertăţii persoanei, exercitată de autor prin violenţă , ca mijloc de intimidare, folosit în scopul dobândirii unui folos pentru sine sau pentru altul. Constrângerea se poate realiza şi prin ameninţarea dezvăluirii unor fapte compromiţătoare, ca mijloc de intimidare şi de a stoarce bani cuiva .

Constituie infracţiunea de şantaj prevăzută şi pedepsită de art.194 din Codul penal, constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă ceva, să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos pentru sine sau pentru altul.

Esenţa infracţiunii o constituie atingerea adusă libertăţii psihice a persoanei căreia autorul cu intenţie directă sau indirectă , în funcţie de scopul ilicit urmărit (obţinerea unui folos injust) îi induce o stare de temere, de nelinişte. Aşadar, fapta se soldează totdeauna cu lezarea libertăţii psihice a persoanei vătămate, ca efect al ameninţării/ violenţei exercitate de autor.

Obiectul juridic generic afectat prin această faptă îl constituie relaţiile sociale a căror normală desfăşurare şi existenţă este condiţionată de manifestarea nestingherită a libertăţii psihice a persoanei contra faptelor de îngrădire a posibilităţilor de a acţiona după propria voinţă. Adiacent pot fi periclitate relaţiile sociale menite să ocrotească patrimoniul persoanei.

Ameninţarea ca formă alternativă de realizare a elementului material al infracţiunii trebuie să fie aptă să inspire temere, să suprime, să restrângă libertatea, capacitatea de decizie a persoanei vătămate asupra căreia se exercită. Ameninţarea poate fi explicită, când inculpatul indică precis răul pe care i-l produce părţii vătămate ameninţate sau implicită, când fără a indica acest rău, persoana ameninţată îl poate deduce.

Scopul urmărit prin săvîrşirea infracţiunii de şantaj se poate produce sau nu, acest fapt nefiind relevant pentru existenţa infracţiunii, deoarece aceasta este comisivă şi instantanee, de pericol, nu de rezultat şi se consumă în momentul săvârşirii cu intenţie a acţiunii de constrângere. Pentru existenţa infracţiunii nu este necesar ca partea vătămată să dea inculpaţilor suma cerută, elementele constitutive ale infracţiunii fiind întrunite chiar dacă suma nu a fost dată efectiv, deoarece şantajul este infracţiunea îndreptată împotriva, în principal , împotriva libertăţii morale a persoanei, libertate care este încălcată prin simplul fapt al constrângerii acesteia să dea , să facă , să sufere ceva împotriva voinţei sale.

Elementul material al infracţiunii constă în acţiunea de constrângere prin violenţă ori ameninţare, deci printr-o acţiune care anihilează libertatea morală a părţii vătămate, posibilitatea ei de a lua hotărâri şi de a se manifesta conform propriei voinţe. Partea vătămată este constrânsă la un anumit comportament şi determinată prin ameninţare să suporte consecinţe păgubitoare. Dacă se urmăreşte prin aceste acţiuni şi obţinerea în mod injust a unui anumit folos, fapta are periculozitate proprie mai mare, distinctă, deoarece aduce atingere libertăţii de voinţă şi acşiune a persoanei.

Constrângerea, în sensul art.194 din Codul penal, se poate realiza fie prin violenţă, fie prin ameninţare şi trebuie să aibe ca obiect determinarea părţii vătămate, să dea (să facă deci un act de remitere) să facă, să nu facă ceva şi să fie de natură să producă celui împotriva căruia se exercită o stare de temere.

Update
Sorin Alexandrescu a fost arestat pentru 29 de zile, fără ca USL-ul să ia o poziție pe placul Antenelor, fapt ce a stârnit revolta lui Radu Tudor. Tudor a amenințat că de aceeași atitudine vor avea parte politicienii USL când le va veni și lor rândul. Mai mult, „analistul militar” a lăsat să se înțeleagă că la mijloc se află o răzbunare a lui Victor Ponta.

„Mie îmi e scârbă şi recunosc că în momentul de faţă întreaga Uniune Social Liberală îmi provoacă un sentiment de scârbă. Nu pentru că ar trebui să se pronunțe pe soluție, nu pentru că ar trebui să comenteze conţinutul referatului procurorilor, dar există cel puţin două aspecte mizerabile în această speţă. […] Ridicarea de pe stradă a unui om care nu reprezintă pericol public, acest precedent o să conducă la episoade cu reținerea de pe stradă a unor membri USL. Suntem aici și știu ce spun; va continua această chestiune. […] Dacă această chestiune nu e sancționată de niciunul din cei 500 de parlamentari ai USL, de niciunul din cei 20 și ceva de miniștri ai USL, foarte bine. Dar când le va veni și lor rândul, să nu vină să se plângă aici în platou.

[…]

Până pe 9 decembrie au condamnat înroșindu-se la față abuzuri de genul acesta ale găștii lui Băsescu – ridicarea oamenilor de pe stradă, scurgerea de informații către surse băsiste, abuzuri practicate de procurori. Acum s-au văzut cu sacii în căruță, iar când se produce un abuz atât de grav împotriva unui director de televiziune, ei tac

[…]

Nu-i niciun fel de problemă. Noi mergem și ne luptăm în continuare, dar o să ne uităm cu interes la momentul când și ei vor fi săltați de pe stradă, fără să fie pericol public. Și vom fi și noi la fel de interesați de stenogramele scurse către surse băsiste pentru discuțiile dintre, să zicem, Victor Ponta și Robert Cazanciuc.”