Cel mai zâmbareț personaj de la reuniunea Consiliului European de la Bruxelles a fost Victor Ponta, primul-ministru al României, aflat acolo pentru a culege laurii acțiunii de însușire neconstituțională a calității de șef de stat. Cu gesturi largi ale mâinilor, cu mișcări aprobatoare ale capului și cu o atitudine generală de junior vesel și agil aflat în camera și la masa celor mari, șeful guvernului USL a fost tot posibilul să fie văzut pe ecranele televizioarelor în relație amicală cu toți reprezentanții țărilor Uniunii Europene. Nici decizia Curții Constituționale, nici bunul simț, nici lipsa de experiență și nici lipsă de mandat din partea șefului statului nu au constituit motive pentru a-l opri. Victor Ponta și-a dorit un lucru și l-a obținut, problema noastră este că ar trebui să știm dacă și în ce fel vom fi afectați de deciziile luate în numele României.
Un document complex
Conform concluziilor Consiliului European, șefii de state și de guverne au consimțit la o mai mare integrare și în acest context s-au luat o serie de hotărâri:
1. Privind creșterea, investițiile și locurile de muncă s-a hotărât reintoarcerea Europei pe „o cale a dezvoltării inteligente, sustenabile și inclusive” pentru care s-a decis setul de măsuri numit Compact for Growth and Jobs ; Consiliul European a aprobat recomandările specifice pentru fiecare țară referitoare la modul de construcție a bugetelor viitoare, privind reformele și politicile referitoare la locurile de muncă; s-a instituit o Divizie Centrală a Curții de Prima Instanță a Tribunalului Unificat al Patentelor.
2. Cu privire la Uniunea Economică și Monetară s-a aprobat instituirea a patru blocuri esențiale de construcție: un cadru financiar integrat, un cadru bugetar integrat, un cadru integrat de politică economică și o mai puternică responsabilitate și legitimitate democratică.
3. Cu privire la Cadrul Financiar Multianual s-a subliniat că în decursul următoarelor șase luni se va decide asupra formei finale, ținându-se cont că nimic nu este decis până când se decide totul.
4. Alte probleme :
– s-a aprobat Declarația țărilor din Zona Euro din 29 iunie 2012 privind stabilitatea financiară; s-a aprobat începerea discuțiilor de aderare a Muntenegrului; la capitolul Justiție și Afaceri Interne s-a discutat despre modul în care se implementează Regulamentul Dublin, Directiva Condițiilor de Primire și Directiva Procedurilor de Azil pentru completarea Sistemului comun de Azil European până la finele lui 2012 și măsurile pentru combaterea imigrației ilegale ; în domeniul energiei nucleare Consiliul European a invitat țările membre să implementeze recomandările prezentate de ENSREG.
– Siria : o serie de măsuri începând de la condamnarea brutală a violenței la o implicare mai viguroasă a Consiliului de Securitate a ONU;
– Iran : s-au subliniat îngrijorările serioase referitoare la programul nuclear al Republicii Islamice și s-a decis instituirea unui embargou aplicat petrolului iranian;
– Cu privire la Democrație și Drepturile Omului s-a salutat adoptarea de către Consiliu a Cadrului Strategic al Uniunii Europene cu privire la Democrație și Drepturile Omului;
– S-a aprobat raportul anual al Oficiului de Asistență pentru Dezvoltare.
Programul Compact for Growth and Jobs
Consiliul a decis urmatoarele:
– 1. toate țările vor acționa imediat pentru realizarea obiectivelor Strategiei Europei 2020;
– 2. implementarea recomandărilor specifice: consolidarea unei fiscalități diferențiate pentru o creștere-prietenoasă; restaurarea împrumuturilor orientate către activitatea economică; promovarea creșterii și a competitivității, o accentuare a dezvoltării economiei digitale; abordarea viguroasă a problemelor legate de lipsă locurilor de muncă și adresarea consecințelor sociale ale crizei; modernizarea administrației publice.
– 3. Capitolul Contribuția Țărilor Europene la Creșterea Economică și la mărirea locurilor de muncă este cel care conține partea cea mai subtilă din întregul document. Iată un rezumat al deciziei Consiliului European:
a. Dezvoltarea Pieței Unice prin eliminarea barierelor rămase și se așteaptă ca să se obțină o creștere suplimentară de circa 330 miliarde euro până la finele lui 2012;
b. Dezvoltarea Pieței Digitale Unice până în 2015 coroborată cu protecția drepturilor proprietății intelectuale care va promova un nou dinamism economic;
c. Reducerea cadrului regulamentelor la minimum necesar atât la nivelul uniunii Europene cât și la nivelul fiecărei țări;
d. Completarea până în 2014 a pieței interne a energiei subliniindu-se că niciun stat să nu rămână în afara rețelelor de gaze și energie electrică;
e. S-a subliniat rolul cercetării științifice transpusă în inovare;
f. Pentru unele țări s-a subliniat rolul pozitiv a politicilor de coeziune;
g. S-a subliniat rolul Patentului Unitar în inovare;
h. Pentru impulsionarea finanțării s-a aprobat un plan de măsuri în valoare totală de 120 de miliarde de euro, echivalent a 1% din produsul intern brut al UE, plan defalcat pe palierele următoare:
– o creștere cu 10 miliarde de euro a capitalului Băncii Europene de Investiții, pentru creșterea bazei sale de capital obținându-se o capacitate de împrumut de 60 de miliarde de euro, ceea ce va produce investii adiționale de 180 de miliarde de euro.
– implementarea unui Proiect de Eurobonduri de 4.5 miliarde de euro orientat către transporturi, energie și infrastructură. În caz de reușită se prevede dezvoltarea ulterioară a acestui program.
– Statele membre vor colabora cu Comisia pentru ca o parte din alocarea de Fonduri Structurale să fie transferată către împrumuturi în valoare de 55 de miliarde care vor fi guvernate de Bancă Europeană de Investiții.
– Dezvoltarea acțiunii Fondului European de Investiții.
i. Bugetul Uniunii Europene trebuie să fie un catalizator al creșterii economice și al creării de locuri de muncă în Europa.
j. Politica de taxe trebuie să contribuie la consolidarea fiscală și la creșterea economică.
k. Creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, în special a tinerilor dar și a oamenilor mai în vârstă.
l. Facilitarea mobilității forței de muncă.
m. Folosirea comerțului ca motor de creștere.
n. Sublinierea stabilității financiare ca fiind o condiție de bază a creșterii economice.
Concluzii, nelămuriri și neliniști. Necesitatea unui răspuns prezidențial
Privind în ansamblu problemele dezbătute în cadrul Consiliului European găsesc nimerit să subliniez un număr de aspecte și să îmi pun unele întrebări:
– a fost o agendă deosebit de încărcată. Pe agendă au fost și chestiuni relativ simple, ca stabilirea unei Curți de Primă instanță la Paris în ceea ce privește patentele și inovațiile, sau aprobarea unui raport anual privind Oficiul de Asistență pentru Dezvoltare. Totuși, chestiuni clare de politică externă a Uniunii Europene ca decizia privind embargoul asupra petrolului iranian din data de 1 iulie sau măsurile luate în relație cu evoluția situației din Siria făceau parte din atribuțiile Președintelui României ca șef al Consiliului de Apărare al Țării. În completare, țin să adaug că în comunicatul Consiliului European nu se face referire la protecția cetățenilor Uniunii aflați pe teritoriul Siriei. Sunt 14000 de români în Siria, comunitatea lor fiind cea mai mare din toate comunitățile provenind din Uniunea Europeană, toți trebuind să se afle sub protecție specială. În plus, politica de azil aprobată de Consiliul European conține o multitudine de aspecte privind politică externă a statului român de care răspunde Președintele țării conform atribuțiilor sale constituționale. Privind cele trei aspecte de mai sus, se naște firesc întrebarea dacă premierul Victor Ponta a luat cele mai bune măsuri pentru protejarea intereselor țării și pentru protecția cetățenilor români aflați în Siria și în Iran.
– Privitor la piața unică a energiei nu s-a elaborat nimic privitor la o necesitate privind diversificarea resurselor interne și despre eleborarea de măsuri pentru ca Europa să fie alimentată cu gaze din mai multe surse externe.
– Cea mai importantă problemă privește acea renunțare „amiabilă” a țărilor membre la un total de 55 de miliarde de euro care au că destinație alimentarea unui fond gestionat de Banca Europeană de Investiții. Acest fond va fi orientat pentru acoperirea riscului de împrumut și pentru garanții de împrumut ale Băncii, care va negocia cu fiecare partener acodarea de împrumuturi necesare întreprinderilor mici și mijlocii. Practic, această măsură scoate de sub decizia directă a țărilor membre o mare parte din fondurile care le erau acordate până la sfârșitul anului, România fiind una din țările care vor pierde cel mai mult deoarece gradul de absorbția a fondurilor europene este redus. Pretenția premierului Ponta că România va putea accesa din nou aceste fonduri este o prostie, pentru că nimeni nu garantează că BCI ne va aloca aceleași sume când vom concura cu țări ca Franța, Italia sau Spania, care sunt mult mai pregătite să producă programe specifice întreprinderilor mici și mjlocii. Aici se pune întrebarea firească dacă România putea să se opună la acest program sau dacă putea să impună ca fondurile gestionate de BCI să fie orientate preferențial către țările aflate în urmă din punct de vedere economic, așa cum suntem noi. Nefiind garanții în decizia Consiliului European, este de presupus că Victor Ponta a aprobat o masură care ne defavorizează în mod flagrant și aici președintele României ar trebui să spună dacă aceasta ar fi fost și decizia sa sau care ar fi trebuit să fie poziția țării pentru a nu pierde nimic din cât ne-a fost acordat la aderare.
– În ceea ce privește fondurile pentru România în perioadă 2014-2020, Victor Ponta a spus că nu ni s-a făcut nicio reducere. Fals, faptul că s-a decis ca o parte din fonduri care nu se pot cheltui anual din cauza unor întârzieri să se ducă în gestiunea BCI este o pierdere netă pentru statul respectiv, aceasta fiind marea șmecheria a unui sistem îți-dau-dar-îți-iau.
– Cel mai important lucru este că vrem să știm dacă Victor Ponta prin semnătura pe care a dat-o ne-a adus și daune economice pe termen mediu și lung.
Victor Ponta se va duce marți în Parlament ca să le arate o poză de grup distinșilor și prea-onorabililor aleși ai nației. Va rosti un discurs sforăitor despre mărimile cu care a schimbat amabilități și va informa parlamentării că mandatul lor a fost îndeplinit. Dar acesta nu a fost un mandat constituțional și Victor Ponta va trebui să răspundă politic și poate legal pentru deciziile pe care le-a luat. Avem tot dreptul să știm la ce trebuie să ne așteptăm în 2012 și în anii ce vin, iar Președintele României are datoria constituțională să ne informeze și să mențină echilibrul și dialogul între instituțiile statului de drept. Tăcerea sa este dorită de Victor Ponta, de USL și de majoritatea care sprijină guvernul, dar România este mai mult decât o coaliție de grupuri parlamentare.
Victor Ponta a sărit în sus de bucurie că Franța a obținut ce a vrut, acel pact de creștere de 120 de miliarde care va fi alimentat și din banii destinați României. Când am scris că scopul principal al lui Victor Ponta a fost să susțină Franța și să submineze poziția Germaniei, poate că unora li s-a părut cam mult. Iată că s-a întâmplat și nu sunt bucuros că am avut dreptate. Dar pentru victoria lui Hollande-Ponta plătește România și asta numai politică națională nu este.
Indiferent dacă va fi suspendat sau nu, Traian Băsescu trebuie să se adreseze națiunii și să-și spună părerea. Este de datoria sa, a fost votat și a jurat pe Constituție să apere țara de toți cei care o subminează conștient sau inconștient, doar din ambiția de a fi într-o poză de grup.
8 Comments
andrei
30 June 2012tupeul nesimtit al viitorului fost premier nu pot sa cred ca nu va fi taxat de oamenii de valoare din PNL. desi de multe ori am simtit ca PNL s-a dezumanizat si si-a pierut perspectiva valorilor proprii, am speranta ca vor judeca cumulul de stangacii sau abuzuri ale lui Ponta drept o ocazie buna de a-si regandi pozitia in interiorul USL. In orice caz daca pnl-istii nu o vor face, cetatenii trebuie sa isi dea seama repede ca ar face un mare deserviciu propriei tari ca la alegerile parlamentare sa legitimeze o putere ce s-a demonstrat deja abuziva si sfidatoare fata de constitutie.
Mih.
30 June 2012Un articol foarte necesar, puncte de vedere argumentate.
Multumesc, Daniel Francesco!
Era evident ca Ponta, dincolo de o ambitie/moft personal tinand de infantilismul personajului (eu i-as spune tafna parvenitului impostor, mai degraba)
s-a dus la Bruxelles cu sarcina sustinerii intereselor internationaliste de stanga, interese pentru care comunistii/socialistii (e vreo diferenta? ???? )
nu s-ar da niciodata in laturi sa tradeze interesul national.
Eu nu am indoieli ca Traian Basescu isi va face datoria inclusiv prin adresarea catre natiune pe acest subiect.
nightmare
30 June 2012sunt absolut sigur ca Traian Basescu va informa natiunea si cu sigurantza ce-a semnat Prim Plagiatorul tarii nu are nici o valoare.
calehari
30 June 2012@1 „nu pot sa cred ca nu va fi taxat de oamenii de valoare din PNL.” ???? Crede si nu cauta, ca nu ai sa gasesti! Oamenii cu adevarat „de valoare” poseda ceva rar – Caracter.
Liv St Omer
30 June 2012@1,4 Adevarat, Calehari. Trist, si adevarat. Si oamenii aceia, de valoare, si posesori de caracter, in caz ca nu si-au luat demult talpasita din PNL, nu pot fi auziti de harmalaia pe care o fac impostorii si ticalosii asa-zis liberali.
rodica
30 June 2012Hai sa o spun pe romaneste ,apropos de V.P. radea ca p—— in targ ???? asta este catalogarea mea.
Vlad M.
30 June 2012Am inteles ca s-a facut de ras si in seara asta, la Radu Tudor. Maine o sa ma uit cu interes la reluare.
crinela badea
30 June 2012Este inadmisibil!Cred ca s-a pierdut definitiv DEMOCRATIA!Nu e vorba ca s-a facut de ras,nu e vorba ca a luat locul Presedintelui,nu e vorba de multe altele ci de confiscarea Romaniei nelegitim.Eu nu asta am votat.Nu ma simt reprezentata.Ponta este de fapt un infractor.Am sperat ca poate si-a dorit puterea pentru a face ceva si pentru noi,oamenii normali dar se pare ca m-am inselat si nu numai eu.Nu stiu ce e de facut in afara votului.Vad lucrurile atat de clar si nu realizez cum multi altii nu vad evidentele.Probabil cand vor vedea va fi prea tarziu! Sanda