Text integral pe blogul lui Traian Ungureanu, Totul in scris.

(…) Articolul din Der Spiegel, intra, de la bun început, în seria documentelor scutite de dubii. Prima fraza:

„Romania’s president wants to increase his country’s population and is using an odd means to do so.”

Der Spiegel stie ca Presedintele Basescu vrea sa faca din moldoveni un excedent de populatie românesc. Dezvaluirea cu care Der Spiegel îsi educa si îndatoreaza onor audienta internationala e atît de grava încît, evident, argumentele si probele devin secundare. Der Spiegel stie si asta e de ajuns.

Ceva mai jos, Der Spiegel se lipeste de obisnuita referire la Moldova ca „poorest country in Europe”. Cliseu ochit, cliseu lovit! Sau nu e Moldova, cu adevaîrat, „the poorest country in Europe”? Ba este, dar forta cliseului lucreaza anesteziaza complet capacitatea de gîndire a revistei germane care nu întelege urmarile formulelor pentru care opteaza. Caci, daca moldovenii sînt într-atît de saraci, atunci ei se înscriu perfect în categoria „exclusi, defavorizati, marginalizati, etc”. E vorba de acea supercategorie pe care presa germana si vest-europeana o compatimeste militant si o accepta în interiorul UE, din ratiuni umanitar-liberale. Asta, însa, numai daca vorbim de saracimea „exclusa” a imigrantilor afro-arabi. Daca e vorba de moldoveni, umanitarismul se retrage, desi, asa cum scrie Der Spiegel, e vorba de nefericiti nascuti într-o tara „din Europa”. Sau tocmai asta e problma?

Der Spiegel observa, deasmenea, ca noua coalitie de guvernare pro-europeana de la Chisinau e complice în acest proces care introduce în Europa europeni neagreati. Der Spiegel precizeaza subtil ca noua coalitie a venit la putere înlocuind „Partidul Comunist pro-rus”. S-ar putea întelege de aici ca revista germana sugereaza, delicat si progresist, ca o administratie comunista revenita la putere în Moldova ar face cadou Europei macar blocarea fluxului moldovean spre UE. Der Spiegel pare sa aiba optiuni politice bine conturate, mai ales ca, trei rînduri mai jos, revista enumera sec ororile de care România se face vinovata în fata întregii Europe:

” Even though Romania itself has been hard hit by the financial crisis, the nation has granted generous loans to its neighbor in the past year. The barbed wire along the border has been taken down and, since autumn, Moldovans living within a 30-kilometer radius of the border have been able to visit Romania without a visa.”

Asadar, ajutor financiar, desfintarea „zidului” de sîrma ghimpata si libertatea de circulatie în zona de frontiera! Asta, în loc de obstructii economice, militarizarea frontierei si restrictii adminstrative – masurile pe care Der Spiegel le crede, probabil, mult mai nimerite si mai europene. Situatia poate fi însa, usor rectificata si armonizata cu agenda Der Spiegel. Masurile abuzive ale României pot fi blocate, cu conditia ca „Partidul Comunist pro-rus” regretat de Der Spiegel sa vina la putere. Asta mai ales, ca tot Der Spiegel ne informeaza, dupa counsultarea propriei baze de intuitiin oraculare, ca:

” He (Basescu) dreams of Romania Mare”

Argumentele si probele lipsesc si de data asta. Der Spiegel conteaza tocmai pe lipsa probelor: un adevar evident nu are nevoie de argumente, asa cum o presa aliniata a scapat de grija jurnalismului riguros. Extremismul pro-românesc al Românilor si al Presedintelui lor e, pentru Der Spiegel, un fapt european documentat. Delatfel, la Bruxelles însusi „a devenit constient de fluxul migrationist moldovenesc” – scrie Der Spiegel care relateaza, apoi, ca politicieni populisti de dreapta exploateaza situatia. E vorba de un europarlamentar austriac (Andreas Molzer – Partidul Austriac al Libertatii) care a adresat o intepelare Comisiei Europene, solicitînd stoparea actiunilor României. Interesant (în primul rînd pentru viitorii cercetatori ai ipocriziei de presa „corecte politic”) Der Spiegel foloseste din nou tiparul dupa care toate delictele sînt delicte cu exceptia celor admise. Mai întîi, am aflat de la Der Spiegel ca „defavorizatii” moldoveni nu au drept de circulatie pentru ca sînt, în mod vadit, prea europeni. Acum aflam ca Der Spiegel poate, fara obisnuitul torent de invective, un partid radical anti-imigrationist. De ce? Pentru ca Molzer si partidul lui sînt împotriva imigratiei europene. În schimb, Geert Wilders liderul politic olandez anti-imigrationist e Satana. De ce ? Pentru ca Wilders e anti-islamic si, deci, incorect.

În sfîrsit, daca episodul Moldova dovedeste ca România e vinovata de infidelitate europeana, atunci ne aflam într-o companie augusta. Cei ce acuza acum direct sau indirect statul român ar trebui sa se scuteasca de ravagiile amneziei voluntare. Politicienii si presa germana uita ceva: în 1989-90, Germania era membru UE. Si exact în 1989-90, Germania a încurajat si salutat prabusirea „zidului” de la Berlin. Tot Germania a acordat cetatenie in corpore populatiei Republicii Democrate Germane, introducînd, pe aceasta cale, în UE, nu mai putin de 16 milioane de persoane.