Imperialistu’ propune trei materiale din revista germană Der Spiegel. Kenya’s Runners Race through Fear povesteşte despre antrenamentul şi viaţa alergătorilor de cursă lungă kenieni în această periodă cînd ţara lor e în haos, după o rundă de alegeri prezidenţiale fraudate care au readus la suprafaţă vechi rivalităţi tribale. ‘We Will Kill Everyone!’
O nouă promoţie de sinucigaşi palestinieni profită de deschiderea fîşiei Gaza spre Egipt pentru a ataca Israelul —
Security Experts Fear New Wave of Terrorism in Israel

Eu propun altceva. Mi s-a făcut reproşul că nu găsesc decît lucruri negative de spus despre islam. Nu comentez aici reproşul în sine. Cert este că m-a determinat să caut şi ceva pozitiv în prezent. Am găsit. Muzică. Şi ca să fie mai interesant, mica mea selecţie arab-islamică este însoţită şi de muzică evreiască.

Radio Tarifa îşi trage numele de la o mică peninsulă pe coasta mediteraneană a Spaniei, unde se află cea mai apropiată fîşie de pămînt faţă de Maroc. Grupul e cu totul deosebit prin interesul pentru izvoarele vechi ale muzicii spaniole: psalmuri catolice medievale, cîntecele de amor şi eroism ale trubadurilor, folclorul sefardic şi bineînţeles, ritmurile şi melodiile maurilor.Fuziunea acestor elemente într-un singur album ca Rumba Argelina e un tur de forţă şi un deliciu. Am ales două piese ca două fîntîni în stratul adînc al moştenirii islamice a muzicii spaniole.

La Canal

In the hills of the sierra
A stream flowed down
They call it La Canal

She was washing clothes
In winter
She dried her chapped hands

Singing she goes
With her wicker basket
On her hip

Path of stone and mud
She walked without looking back

Singing she goes
With her wicker basket
On her hip

Natacha Atlas e ea însăşi o fuziune a mai multor lumi. Născută dintr-o mamă englezoaică şi un tată evreu sefardic, a crescut într-un cartier marocan al Bruxelles-ului şi a fost de mică influenţată de cultura arabă. În adolescenţă s-a stabilit în Anglia şi a atras repede atenţia ca prima cîntăreaţă de rock în limba arabă din Northampton. Au urmat peregrinări dese prin Europa, Turcia, nordul Africii şi absorbind geografia şi stilurile muzicale întîlnite, eclecticismul genetic al Natachei Atlas şi-a găsit exprimarea în sinteza dintre genul techno-dance cu muzica orientală. Un cocktail exploziv doar în difuzoare, reprezentat aici de sincopele şi vocalizele in your face de pe piesa Leyli.

Klezmer e muzică evreiască de petrecere. Mai precis, e muzică idiş. Distincţia e importantă. E vorba despre tradiţia muzicală a evreilor din Europa centrală şi răsăriteană maturizată în secolul 19 şi primele decenii ale secolului 20, cînd evreii din Germania, Polonia, Ucrainia şi România au adaptat folclorul local la sensibilitatea evreiască şi instrumentaţia dominată de vioară şi clarinet. Piesa aleasă se numeşte Rumenye, Rumenye şi da, este vorba despre România. Acea Românie complet pierdută în timp, de acum 80 său 90 de ani, cînd…

Ay, Rumania
Once there was a sweet and beautiful land
Ay, Rumania
Once there was a sweet and beautiful land

To live there is a pleasure
You can get whatever you heart desires
A mamelige, pastramele, karnatsele
And a glas of wine. A-ha!

It’s good in Rumania
You don’t know worries
Wine is drunk everywhere
And for desert is kashkaval

Oh, help me
I so love brinze mamalige
I dance with joy up to the ceiling
When I eat a patlagele

Y’kum purkun min shemaye
Stand and kiss Chaye, the cook
Dressed in old rags
she’s making a pudding in honor of the Sabbath

Oh, it’s a pleasure
It can’t get any better
Oh, Rumanian wine is a pleasure

Chava Albertstein este doamna muzicii israliene, o femeie admirabilă ca om, talent şi parcurs muzical. Într-o perioadă a inflamat opinia publică datorită unor cîntece aspre la adresa co-naţionalilor şi a fost o critică vocală a politicii Israelului faţă de palestinieni, însă opera ei este aşa de variată şi dedicată spiritului evreiesc încît transcende complet persoana reală.

Vera from Bucharest came down to Israel to make a living
through the Human Resources Ltd. she found a job:
a companion to an old lady, helping, cooking, cleaning,
without any rights, with no contact,
for a modest salary, basic food and a room,
and two words in Hebrew: yihie beseder (all will be ok)
two whole years, day and night,
takes care of her lady, does as she is told,
until the old lady all of a sudden died in her sleep,
without anyone she knows.
Vera doesn’t know what to do with the body
she prays to her according to her own religion,
prays for her in her own language.
A religious neighbour comes to help her:
„yihie beseder”
he is willing to teach her.
Vera learns the rules of Jewish „Shiva”:
she covers mirrors, sits on the floor,
takes off ther shoes, tears her shirt…
„yihie beseder”
she answers to those asking her
about her future.

[xspf]_start(‘Muslim_Jewish’);[/xspf]