foto: Politicienii iranieni au dat foc steagului american în parlament și l-au acuzat pe Donald Trump că „îi lipsește capacitatea mentală pentru a rezolva probleme” după ce președintele american a anunțat că se retrage din Acord.

Comisia Europeană a anunțat pe 18 mai că va activa procesul de blocare a sancțiunilor care vor fi impuse iar de Statele Unite Iranului, după denunțarea acordului nuclear de la Viena din 2015 de către administrația americană. Astfel, companiile europene ar putea opera în continuare în Iran, fara probleme din partea autorităților europene, iar banii pentru investițiile făcute de aceste firme vor putea fi în continuare împrumutați de la Banca Europeană de Investiții.

Jean Claude Juncker a declarat că este dator să protejeze companiile europene, probabil indiferent de conjunctura geopolitică actuală. Iar conjunctură e clar cunoscută – Iranul continuă să pună în pericol întreagă regiune a Orientului Mijlociu, incluzând și zonele care mai erau cât de cât stabile, cu trupe paramilitare în Liban, Siria, Yemen, amenințând deschis cu distrugerea Israelul și Arabia Saudită.

Ca și cum nu era de ajuns pericolul pe care îl reprezenta Iranul în condițiile militare actuale, regimul de la Teheran dorește în continuare să obțină arma nucleară, de care are nevoie pentru a distruge țintele declarate.

Ridicarea sancțiunilor în urma acordului JCPOA (Joint Comprehensive Plan of Action), obținut de Teheran cu Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia și China în aprilie 2015, la Viena, a permis Iranului să încaseze sume imense, direct ori în investiții, să înceapă să se modernizeze accelerat și să permită astfel regimului islamist să se consolideze economic. Peste asta e clar că organizațiile paramilitare iraniene care operează în afară țării au putut fi întărite cu ajutorul sumelor considerabile încasate de Teheran în urmă încetării sancțiunilor.

E drept că nici înainte de acordul JCPOA de la Viena, principala grupare paramilitară iraniană care operează în Liban și Siria, Hezbollah, nu statea rău cu finanțarea, câtă vreme a beneficiat de bunăvoința administrației Obama, care, printre altele, a blocat Proiectul Cassandra lansat de DEA ce trebuia să oprească operațiunile de crimă organizată, extinse la scară mondială, ale organizației iraniene. Aceste operațiuni, de la trafic de droguri și arme, la traficul de mașini furate, în cursul cărora erau uciși americani și europeni, aduceau peste un miliard de dolari pe an pentru Hezbollah.

Așadar, Iranului i se oferise o libertate de miscare mult prea mare pentru finanțarea organizațiilor sale ce operează în tot Orientul Mijlociu, numai că odată cu ridicarea sancțiunilor, acestea pot avea acum bugete imense, care să le acopere necesitățile pentru echipare cu armament, pentru a-și putea aduce la îndeplinire obiectivele pentru care au fost înființate, anume de a ataca și produce pagube mari Israelului, dar și Arabiei Saudite.

Explicația oferită de Juncker pentru declarația din 18 mai e simplă: interesele companiilor europene trebuie protejate, așadar Europa nu se va alătura Statelor Unite în renunțarea la acordul JCPOA. Iar dintre cele mai mari companii europene despre care vorbește oficialul european, multe dintre ele franceze, cea mai mare este Total. Numai că Total a anunțat că își va sista operațiunile în valoare de mai multe miliarde dacă nu va avea acordul Statelor Unite să continue lucrul în Iran! Mai mult, există firme mari europene care deja își încetează activitățile în Iran, urmând îndemnului administrației de la Washington și ignorând declarațiile de la Bruxelles: gigantul danez Maersk Shipping a anunțat că își va înceta activitatea în Iran, la fel compania germană Allianz, ca și compania italiană producătoare de oțel Danieli.

Oricum, firmele care începuseră să lucreze în Iran după încheierea acordului din 2015 se loviseră de corupția generalizată care parazitează economia, administrația, justiția, de nepotism, de implicarea brutală a politicului în economie, de lucruri care adaugă o doză masivă de imprevizibil și nesiguranță mediului în care firmele europene și-au desfășurat sau ar fi trebuit să-și desfășoare activitatea. În Corruption Perceptions Index al Transparency Internațional, din anul 2017, Iranul ocupă locul 130 din 175 de țări.

Pe 21 mai, într-un discurs ținut la Heritage Foundation, așadar urmând declarației de la Bruxelles a lui Juncker, Mike Pompeo a anunțat că Iranul va avea parte de cele mai dure sancțiuni din istorie dacă nu își va schimba comportamentul și nu va răspunde unei liste de 12 cereri venite din partea Americii.

În condițiile astea e clar că declarația de la Bruxelles, din 18 mai, de susținere a firmelor europene care ar trebui să opereze în continuare în Iran, nu face decât să arate cât de inadecvată realității e înalta funcționărime de la Bruxelles și cât aiuritoare sunt deciziile pe care le ia.

ACP