În februarie 2008, un grup mai ”rebel” al Partidului Național Liberal, a încercat să conteste direcția și măsurile luate de conducere, argumentând că se distanțează de valorile liberalismului românesc. Grupul cerea de asemenea si demisia liderului partidului.

Sub titlul “Manifestul liberal de la Cluj-Napoca”, grupul de la Cluj, a prezentat un document programatic având ca rezultantă “Tezele de la Cluj ale liberalismului românesc”, concentrând direcţii politice pur liberale: stat minimalist, subsidiaritate, descentralizare şi privatizare totală. (Ziua de Cluj, nr 979, 2008)

În prag de alegeri generale uninominale, oare ce teme politice vor aborda liberalii români?

Într-o Europă în care liberalismul își găsește din ce în ce mai greu loc, temele europene sunt departe de cele românești. Consumându-și menirea politică, liberalismul, încearcă să supraviețuiască căutând noi probleme, numai bune de rezolvat, cum ar fi : drepturile minoritatilor, incălzirea globală, etc. De ceva timp ALDE nu se mai numără printre principalele grupuri parlametare.

Partide care se mai numesc încă liberale pot fi întâlnite, înafară de România, în Slovenia, Lituania, Austria, Belgia, Danemarca. Și bineînțeles în patria mamă Marea Britanie. Liberalismul clasic, cel al secolului XIX, a dispărut. În mare parte datorită victoriei capitalismului. Adam Smith si David Richardo, John Stuart Mill nu mai sunt actuali. Principalului obiectiv al liberalismului secolului XIX s-a evaporat, deoarece în societatea occidentală libertatea nu mai este văzută ca o problemă etică, ci ca una filosofică, care demonstrează că încă mai există probleme de natură etică.

În România, celebrul slogan Prin noi înșine s-a schimbat cu Prin noi înșine dar cu ajutorul vostru. Cu alte cuvinte, liberalismul românesc e total diferit de cel de la începutul secolului. De ce? Pentru că partidele liberale din Europa au murit intr-o formă sau altă, sau au trebuit să se adapteze. De exemplu drepturile minorităților sexuale sunt de obicei o temă liberală, dar în același timp ar putea să fie o temă a stângii. PNL nu reacționează la problemele minorităților sexuale, im mare parte datorită nepăsării societății în general, față de astfel de provocări. Și care evident, implică motive electorale.

Există o diferență între liberalismul românesc și cel European? Cu siguranță da. A existat o diferență în secolului XIX între liberalismul românesc și cel European. Răspunsul este același. Sunt foarte puține lucruri pe care William Gladstone si Ion C. Brătianu le-au avut în comun.

După 1989, discontinuitatea istorică în cazul liberalilor ca și în cazul național-țărăniștilor și-a spus cuvântul. Temele politice adoptate la începutul anilor 1990 și cele din prezent sunt legate de o tranziție, de un proces dificil de transformare. Dar Partidul National Liberal este unul pragmatic, isi are propria imagine creată după 1989, și cu greu ar putea face un compromis de dragul ideologiei, care ar putea sa-i aducă o imagine distorsionată în fața electoratului.

După 2005 , înțelegerile care au existat între PSD și PNL, au avut menirea de a atrage electoratul de ambele părți (win to win situation). Rămânerea la guvernare a fost principalul obiectiv al liberalilor români. Ideea că se află la dreapta spectrului politic, că încurajează dezvoltarea liberei inițiative au fost suficiente.

Liberalismul românesc nu poate evolua spre o anumită direcție. El se va mișca după cum bate vântul alianțelor politice post-electorale. Nu se poate vorbi de un liberalism cu influențe sociale în România, așa numita A treia cale, pentru că nu există o viziune politică pe termen lung în acest sens.

Liberalismul cu influențe sociale, înseamnă sprijinul liberalilor pentru o economie mixtă în principal bazată pe inițiativa privată, cu unele servicii furnizate , garantate și reglementate de stat. De exemplu, unii liberali apară politicile sociale, asigurări de sănătate obligatorii, sau furnizarea de servicii de sănătate la cele mai sărace segmente ale societăţii, dacă nu la toţi cetăţenii.

Alianța PSD – PNL a sperat astfel că va putea împușca doi iepuri dintr-o lovitură, încercând să aplice și unele măsuri sociale. Dar nu a fost consecința unui plan elaborat sau a unei viziuni. A fost o înțelegere de conjunctură, care nu are o finalitate precisă.

Există numeroase teme liberale care circulă prin dezbaterile europene, și care nu își găsesc locul în politica românească. În afară de protecția minorităților de orice fel, mai există și ideea separației Biserică – Stat. Se poate remarca cu ușurință că nu există acum, dar de fapt, nu și-a găsit locul niciodată în liberalismul românesc.

PNL dorește să fie doar de dreapta și atât. Temele liberale europene nu îi servesc în momentul de față la nimic. Principalul său obiectiv este ajungerea la guvernare cu orice preț și în funcție de nevoi își va modela puțin doctrina. Niciun manifest nu îl poate schimba.