În imagine: primăria capitalei

De curând, o „știre” a fost lansată în spațiul public: Firea si-a facut bugetul: Da 11 milioane de euro pentru biserici. Articolul, cu titlul cu tot, este un bun exemplu despre cum să nu faci presă sau despre cât de prost se face presă în România. Dacă o instituție de presă nu utilizează diacritice, ce pretenții să mai avem de la alți oameni, situați mai sus sau mai jos pe scara socială?

O știre putea fi faptul că Primăria Capitalei, și nu Firea, a finalizat proiectul de buget pentru anul 2019. Articolul nu ne spune care este valoarea totală a bugetului, care sunt veniturile, care sunt cheltuielile, structura acestora, pentru ce se propune a fi cheltuiți banii, măcar așa, în mare.

Din cele 143 de linii sau file de buget pentru anul 2019 prezente pe site-ul Primăriei Capitalei, a fost selectată una singură, cea referitoare la alocările din buget pentru lăcașuri de cult din București. Articolul pare menit să inspire mânie proletară, să mai adauge o picătură de otravă în capul celor manipulați cu slogane precum „Vrem spitale, nu catedrale”. 52.899.965 lei, adică 11.115.877 euro, pare o sumă mare. „Ia uite, domnule, pe ce aruncă banii Firea! Când sunt atâtea de făcut în acest oraș, femeia asta dusă cu capul aruncă bănișorii contribuabililor pe biserici”, pare a ne spune, indirect, autoarea articolului.

Nu mi-am propus să o apăr pe Firea, cu care nu aș fi votat, dacă aș fi fost locuitor al urbei. Dar cred că este bine să privim lucrurile în context, pentru a nu cădea în plasa întinsă de anumiți jurnaliști, din rea intenție sau, poate, doar din ignoranță și nepricepere în exercitarea profesiei.

Așadar, să revenim la cifre. Nu trebuie să fi matematician sau economist pentru a te uita pe buget și a face câteva operații simple cu sumele menționate acolo. Puteți face acest exercițiu și dumneavoastră.

Total venituri: 6.760.111,20 mii lei, adică 1.423.181.263 euro, la un curs de 4,75.

Total cheltuieli: 6.803.990,20 mii lei, adică 1.432.418.947 euro.

Așadar, vorbim de un buget de aproximativ 1,4 miliarde de euro. Să vedem, pe scurt, cum sunt alocate fondurile. Am selectat câteva categorii, care mi s-au părut mai relevante.

Cât reprezintă alocările pentru biserici din total buget? 11 milioane euro, mai puțin de un procent din totalul bugetului Capitalei, adică 0,78%. Ceva mai mult decât se alocă Autorității pentru supravegherea și protecției animalelor – 7,2 milioane euro. Cât se alocă pentru spitale? Aproape 410 milioane euro.

Cineva ar putea obiecta că nu este chiar corect să compari sumele alocate pentru construcția sau repararea unor biserici cu suma alocată pentru funcționarea spitalelor. Poate că mai corect ar fi să luăm în calcul doar suma alocată pentru investiții în spitale. Să facem și acest exercițiu. Valoarea totală alocată obiectivelor de investiții pentru Administrația spitalelor și serviciilor medicale este de 1.107.225 mii lei, adică 233 milioane euro, reprezentând 16,3% din bugetul Capitalei pe 2019.

Cu siguranță există și oameni care vor considera că și cei 0,78% din bugetul Capitalei alocați lăcașurilor de cult sunt prea mult. Să aruncăm o privire și pe această filă de buget pentru a vedea mai exact pentru ce s-au alocat. Pentru Catedrala Patriarhală se acordă 10.000.000 lei, aproximativ o cincime din totalul sumei destinate lăcașurilor de cult. Grosul însă merge spre repararea lăcașurilor existente, renovarea picturilor, construcția de centre sociale și educaționale asociate unor parohii, cămine de bătrâni, repararea acoperișului Seminarului Teologic, construcția de capele mortuare pentru că da, unii dintre noi mai și mor, etc.

Să mai spun că unele dintre cele 102 lăcașuri de cult menționate în fila de buget pentru 2019 sunt clădiri monumente istorice, cu o deosebită valoare culturală și istorică, nu doar religioasă? Dar chiar și dacă nu ar fi așa, bisericile reprezintă focare de viață comunitară, în care, după puterea și voința fiecărei comunități de credincioși, se întreprind și importante opere sociale. Câți dintre dumneavoastră știți că în centrele educaționale care funcționează în anumite parohii se oferă în mod gratuit programe educaționale alternative pentru copii (de la șah și pictură, până la meditații)?

Deodată, parcă lucrurile se văd altfel. Cât de falsă și lipsită de sens devine lozinca „Vrem spitale, nu catedrale”! Oamenii au nevoie și de spitale, și de străzi, și de teatre, și de ordine publică, și de locuri de agrement, iar unii dintre noi au nevoie și de lăcașe de cult. Toate acestea nu se exclud, ci se completează. Toate contribuie și sunt parte a vieții comunitare. În plus, avem nevoie și de oameni de presă care să nu își verse umorile personale sau să facă paradă de ignoranță în gazete sau online, ci care să ne informeze corect.