Articol scris pentru inliniedreapta.net de Silvapro
Una dintre sărbătorile evreieşti cele mai respectate şi importante, Pesach, este o sărbătoare de origine biblică care rememorează sfârşitul sclaviei evreilor în Egipt acum peste 3000 de ani, şi naşterea naţiunii evreieşti. Paştele este în calendarul iudaic o sărbătoare anuală fixă, care începe în ziua de 14 Nisan. Spre deosebire de Paştele creştin, care începe obligatoriu într-o duminică, data de început a Paştelui evreiesc poate cădea în orice zi a săptămânii. Nisan este a şaptea lună a calendarului civil evreiesc. Calendarul religios ebraic nu coincide însă cu cel civil. În calendarul religios, Nisan, care durează de la luna nouă din martie până la luna nouă din aprilie, după calendarul gregorian, este prima lună a anului ecleziastic ebraic, conform poruncii divine: „Luna aceasta va fi pentru voi cea dintâi lună; ea va fi pentru voi cea dintâi lună a anului.” (Exodul 12,2).
Conform tradiţiei ebraice, sărbătoarea Paştelui trebuie să cadă primăvara. Calendarul ebraic este însă, în general, un calendar lunar, de aceea luna Nisan ar trebui să înceapă cu 11 zile mai devreme în fiecare an solar. Pentru ca Nisan şi Paştele să cadă primăvara, şi nu în alt anotimp, se adaugă câte o lună suplimentară (numită Adar II) în anumiţi ani. Dintr-un ciclu de nouăsprezece ani, anii 3, 6, 8, 11, 14, 17 şi 19 au câte 13 luni lunare, în loc de 12 luni. Acest calendarul stabil, folosit şi în prezent, a fost introdus în secolul al IV-lea, pentru a se asigura corelarea cu calendarul şcolar şi anotimpurile.
Aşa cum s-a constatat în ultimii ani, calendarul ebraic, care este întocmit şi după lună şi după soare, are o exactitate uluitoare, şi se situează la numai două miimi de secundă diferenţă faţă de calculele NASA.
Se consideră că drojdia folosită la prepararea pâinii presupune o anumită degradare, impuritate; de aici folosirea rituală a pâinii azime (= pasca = matzot), fără drojdie şi nedospită. Încropirea acestui aluat include şi ritualuri religioase legate de culesul primelor recolte care celebrează primăvara. Paştele amintește ieşirea din Egipt, când evreii, grăbiţi, căci trebuiau să fugă, nu au avut timp să lase să dospească aluatul pentru pâinea de trebuinţă pentru drum.
Paştele se celebrează timp de opt zile, în perioada 14-22 Nisan. Ziua la evrei se socoteşte de la asfinţitul soarelui până la apariţia primelor 3 stele în următoarea zi. Din acest interval de 8 zile, primele două şi ultima zi sînt sărbători speciale, impunînd respectarea strictă a mai multor reguli religioase decît zilele de mijloc dintre ele, care se numesc “Hol HaMoed”, şi sînt mai ușoare. Însă în toată perioada de 8 zile este interzisă hrana pe baza de hametz. Hametz (alimente pe bază de drojdie) include – drojdie şi făină din 5 soiuri de cereale, şi orice produs care le conține (de ex. bere, biscuiţi, etc.). Se găteşte numai cu făină de pască sau făină de cartofi, chiar şi pentru chifle, prăjituri, pizza. Asta pentru a comemora pîinea nedospită pe care au mancat-o evreii cand au plecat din Egipt, deoarece nu au avut timp să lase aluatul să crească. Toata produsele dospite din casă trebuie căutate şi vîndute, sau distruse, înainte de începerea sărbătorii. Pentru a îndepărta orice urmă de fermenţi se impune o curăţenie temeinică a întregii case în toate ungherele ei, care la religioşi poate dura peste o lună de muncă intensă.
Cum am spus, sărbătoarea este legata de evenimentul ieşirii din Egipt, care a însemnat începutul istoriei religioase a poporului lui D-zeu. Era un memorial, adică o repetare în prezent pentru toate generaţiile a intervenţiei prin care, în trecut, D-zeu a mântuit pe poporul său. Aşa se explică importanţa care se acordă în pregătirea şi celebrarea acestei sărbători. În seara zilei de 14 Nisan, după apusul soarelui, la sinagogă, sînt rostite rugăciunile rituale cuprinzînd psalmi şi imnuri ce amintesc de eliberarea din robia Egiptului. După ceremoniile de la sinagogă, urmează în case Cina Pascală, numită Seder. Ea se desfăşoară după un ritual (Seder = ordine) consacrat printr-o tradiţie foarte veche şi care, în esenţă, e aceeaşi de pe vremea lui Isus; cu singura deosebire că nu mai este sacrificat mielul, de vreme ce Templul nu mai există.
In decursul Seder-ului se repovesteşte istoria evreilor care au plecat din Egipt pentru a-şi obţine libertatea. Această poveste se citeşte din Haggadah, o culegere de pasaje din Torah, şi din scrierile rabinilor, care descriu exodul din Egipt.
În timpul Sederului se beau patru pahare de vin şi se mănîncă dintr-un platou special cu despărţituri:
- Ierburi amare şi hrean – pentru a simboliza viaţa amară şi de sclavie pe care au dus-o evreii în Egipt.
- Charoset – un amestec dulceag de fructe şi arahide.
- Karpas – o legumă, care poate fi înlocuită pe platou cu cartoful fiert, de exemplu.
- Zeroa – un ciolan de miel, ca simbol al mielului jertfit de Paste pe timpul cînd exista Templul. De obicei se substituie cu o aripă de pui.
- Beitzah – un ou fiert care simbolizează Haggigah (sacrificiul solemn) care era adus la Templu.
Pe masă se pune şi pască, din care se pune deoparte o jumătate de matza – Afikomanul – care se ascunde, ca apoi copiii, după ce îl găsesc, să aibă dreptul să ceară cadouri. Alimentele de mai sus au doar rol simbolic, iar masa propriu-zisă conţine bucate multe şi gustoase.
Patriarhii din care se trage poporul poporul evreu sunt Avraham, Isaac şi Iacob. Avraham și Sarah l-au avut de fiu pe Isaac, Isaac și Rebecca l-au avut de fiu pe Iacob. Din Iacob (Israel), Rachel și Leah s-au născut 12 fii. Cei 12 fii ai lui Iacob (Israel), împreună cu familiile lor (cele 12 triburi ale lui Israel, 70 de persoane) au fost nevoiți să se refugieze în Egipt, pentru că pământul lui Israel fusese lovit de foamete. În Egipt, această familie a crescut şi a prosperat într-o asemenea măsură încît evreii au ajuns să fie priviţi ca o ameninţare de către gazdele lor egiptene. Respectul şi admiraţia acestora s-au transformat în ură şi, în final, într-un program organizat de sclavie şi asuprire.
După mai multe generații, Moise a primit de la D-zeu misiunea de a-i scoate pe evrei din robie. Faraon nu a vrut să ia în seamă avertismentele lui Moise, iar Egiptul a fost lovit de cele Zece Plăgi. Dar nici acestea nu l-au înduplecat pe Faraon. D-zeu a eliberat atunci cu puterea Sa naţiunea provenită din familia care se refugiase cândva în Egipt. Şapte săptămîni mai tîrziu, această naţiune nou apărută primea Tora pe Muntele Sinai.
În timpul mesei speciale de Pesach, se citeşte Haggadah, care este relatarea naşterii evreilor ca popor. Ea tratează în principal evenimentele din Egipt care au dus de la sclavie la libertate, dar acoperă şi intreaga perioada de la Avraham la dăruirea Torei pe Muntele Sinai. Se poate spune ca Haggadah este certificatul de naştere naţional al evreilor. Mai mult decît un document istoric, ea vorbeşte despre idealuri şi valori care constituie esenţa conştiinţei şi identităţii naţionale ale evreilor.
Cuvîntul haggadah înseamna a spune sau a relata. Haggadah este o naraţiune vie, aşezată în contextul unui dialog între părinţi şi copii. Pesach, cu Haggadah în centru, spune fiecărui evreu trei lucruri: cine este, de unde a venit şi ce reprezintă. Mesajul inerent în Haggadah este că identitatea şi continuitatea evreiască se bazează pe încurajarea copiilor să pună întrebări – şi pe pregătirea părinţilor pentru a le da răspunsuri logice şi competente. În iudaism, a fi erudit, învăţat şi înţelept, nu este un scop în sine, ci este un mod de viaţă.
Haggdah conţine şi cîteva cîntece dintre care unele se cîntă după cină, pentru a atrage copiii să ramînă treji pînă la sfîrşit.
Cuvîntul Paşti (acceptat şi ca Paşte) provine în limba română din forma bizantino-latină Pastihae a cuvîntului de origine evreiască Pesah (trecere). Numele sărbătorii provine în special de la verbul lifsoach (a sări, a ignora) pentru că plaga primilor născuţi a sărit peste casele evreilor, omorînd numai prunci egipteni.
Unii au gasit o altă interpretare, netradiţională, și mai tîrzie a termenului: Cuvântul „Pesach” poate fi despărţit în două cuvinte: Peh (gură) şi Sach (a vorbi). Aceasta ne aminteşte că, deşi porunca de a ne aminti de Exod se aplică „în fiecare zi din viaţa noastră” (Deuteronom 16:3), totuşi, de Pesach nu este de ajuns să ne amintim, ci trebuie să spunem povestea exodului şi să „vorbim” despre ea pe îndelete.
Termenul ebraic de „Paşte” a trecut deci şi în vocabularul creştin pentru că evenimentele istorice care sunt comemorate în sărbătoarea creştină au coincis cu Paştele evreilor – Cina cea de Taină a fost, se pare, o cină evreiască desfășurată după ritualul de Seder.
O explicație verbală a Rabinului Goldhar despre istoria Paștelui, într-un scurt film:
Surse:
https://www.jen.ro/sarbatori_files_7.html
https://www.info-portal.ro/articol/sarbatorile-la-evrei/145/1/0/
https://ro.wikipedia.org/wiki/Pa%C8%99ti
Cîntec din Haggadah:
Ehad Mi Yodea (Cine știe ce e Unu?)
Interpretat de Nikmat ha-Traktor și formația Tuxedomoon. Versiune artistică și fidelă a melodiei originare, care a acompaniat trupa de dans modern Bat-Sheva.
Cuvintele:
Who knows one? = Cine știe Unu? (Cine știe ce e Unu?)
I know one – = Eu știu Unu (Eu știu ce e Unu)
One is our God, in Heaven and on Earth. = Unul este D-zeul nostru în Cer și pe Pământ
Who knows two?
I know two.
Two are the tablets of the covenant;
One is our God, in heaven and on earth.
…and so forth. The last verse is:
Who knows thirteen?
I know thirteen.
Thirteen are the temperaments of God;
Twelve are the tribes of Israel;
Eleven are the stars of Joseph’s dream;
Ten are the Ten Commandments;
Nine are the months of pregnancy;
Eight are the days of circumcision;
Seven are the days of the week;
Six are the books of the Mishnah;
Five are the books of the Torah;
Four are the Matriarchs;
Three are the Patriarchs;
Two are the tablets of the covenant;
One is our God, in Heaven and on Earth.
Ma Nishtana HaLaila Haze Mikol HaLeilot – Ce e schimbat în noaptea asta față de toate nopțile celelate?
What has changed, this night,
from all the other nights?
That in all other nights we eat both
chametz and matzah,
on this night, we eat only matzah.
That in all other nights we eat
many vegetables,
on this night, maror.That in all other nights we do not
dip vegetables even once,
on this night, we dip twice.That in all other nights
some eat sitting and others reclining,
on this night, we are all reclining.
O altă variantă, combinație între melodia originară a cântecului Ma Nishtana HaLaila Haze Mikol HaLeilot din Haggadah shel Pesach, cu cuvintele ebraice și melodia “It makes me wonder” a formației Led Zeppelin. Armonic și liric, o îmbinare perfectă și genială între cele două melodii.
64 Comments
Anca Cernea
20 April 2011תודה רבה! חג פסחא שמח!
Silvapro, multumim mult! Sarbatori Fericite!
calehari
20 April 2011Am citit cu placere un articol interesant . Sarbatori fericite , Silvapro !
ana
20 April 2011Interesant articol! Nu stiam nimic despre Pesah. Sarbatori fericite!
Silvapro
20 April 2011Va multumesc mult pentru felicitarile de sarbatoare! Si tie Anca pentru suport si initierea ideii! Si celor care au incadrat in pagina, etc.!
Anca, si eu am preferat filmuletul cu Ma Nishtana (ultimul) pe care l-ati ales in final, dar l-am observat numai dupa ce ti-am predat materialul si la o ora tirzie. N-am vrut sa te mai bat la cap din nou, astfel ca am lasat asa. Dar tu (sau ILD), ca de obicei, mi-ti “ghicit gindul ????
Vroiam sa precizez ca fiind vorba de acel decalaj care se produce deoarece sarbatoarea incepe seara, pare ca sint 8 zile, dar netto de fapt sint 7 zile.
De Leil ha-Seder este mitzva (comandament) sa inviti la cina membrii din familie apropiati si indepartati, insa este important sa inviti si straini, in special saraci, pentru a se asigura ca toata lumea va avea parte de sarbatorire si de masa copioasa.
As dori sa mai adaug, ca pe masa se aseaza inca o un pahar cu vin pentru Eliahu ha-Navi (Eliahu Proorocu) intr-o cupa ornamentala. Tot asa se aseaza un scaun in plus pentru Eliahu ha-Navi pentru a i se da respect, in speranta ca poate chiar va veni.
Pataphyl
20 April 2011Mulțumiri și de la mine, felicitări pentru debutul pe ILD și bineînțeles sărbători fericite Silvapro!
Articolul este foarte interesant, nu știam prea multe despre Pesah, iar puținele lucruri știute erau (pînă azi)… aproximative.
Silvapro
20 April 2011Uitati ce am gasit pe un site crestinesc “Awareness Ministry – making Christian aware of their Judeo-Christian Herritage”
Silvapro
20 April 2011Pataphil,
Vroiam sa te invit sa vizitezi pagina, dar telepatic sau nu, mi-ai luat-o inainte!
————————-
Dupa parintele Robert S. Somerville, cel al carui articol l-am citat (si pe care sper sa-l elibereze aksimetul de la “racoare”) este important ca crestinii sa cunoasca sarbatorile iudaice din mai multe puncte de vedere (si religioase), printre care si consolidarea culturii Iudeo-Crestine.
Tot dinsul spune:
http://www.awarenessministry.org/aboutrobertsomerville.htm
Acest pastor se declara si pentru “Christian unity [which] is essential to fulfilling the “Great Commission” (Matthew 28:19-20). Deoarece pe acest site sint crestini din mai multe curente, sper sa nu incomodeze pe nimeni din pdv religios. Daca am gresit sa-l aduc, si aceasta din lipsa de cunostinte exacte, rog sa fiu scuzata, dar mi s-a parut potrivit, el aparind misiunea de a promova the Judeo-Cristian Heritage, care noua ni se pare importanta pe acest site.
dr pepper
20 April 2011silvapro, frumos povestit.
felicitari!
bugsy
20 April 2011Toda Raba Silvapro!
Vincentiu Cernea
20 April 2011Mulţumesc Silvapro, şi Sărbători fericite !
Intr-adevăr, există argumente care susţin că Cina cea de Taină s-a desfăşurat după rânduiala cinei pascale evreieşti.
Rânduiala cinei pascale evreieşti – Seder
Şi în vremea Cinei de Taină, şi până în zilele noastre, cina pascală evreiască este punctată de consumarea a patru pahare de vin:
1. După o binecuvantare solemnă, era băut primul pahar, urmat de consumarea ierburilor amare, care simbolizează amărăciunea robiei în Egipt.
2. Se citea cartea Ieşirii cap. 12, se cânta Micul Hallel (Psalmul 113 în Biblia ebraică) şi era băut al doilea pahar.
3. Se consuma cina propriu-zisă, mielul jertfit la Templu şi pâinea nedospită, urmate de al treilea pahar de vin, “paharul binecuvântării”.
4. În sfârşit, se cântau Psalmii 114-118 (Marele Hallel) şi se bea al patrulea pahar.
Cina cea de Taina
Cina cea de Taina a fost o cina pascală ? În ce măsură putem reconstitui desfăşurarea ei ?
Şi când a fost ceasul, S-a aşezat la masă, şi apostolii împreună cu El. Şi a zis către ei: Cu dor am dorit să mănânc cu voi acest Paşti, mai înainte de patima Mea, Căci zic vouă că de acum nu-l voi mai mânca, până când nu va fi desăvârşit în împărăţia lui Dumnezeu. Şi luând paharul, mulţumind, a zis: Luaţi acesta şi împărţiţi-l între voi; Că zic vouă: Nu voi mai bea de acum din rodul viţei, până ce nu va veni împărăţia lui Dumnezeu. Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt şi le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceţi spre pomenirea Mea. Asemenea şi paharul, după ce au cinat, zicând: Acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi. (Luca 22, 14-20)
Evanghelia Sfântului Luca descrie rugăciunea de mulţumită asupra unui prim pahar (Luaţi acesta şi împărţiţi-l între voi; Că zic vouă: Nu voi mai bea de acum din rodul viţei, până ce nu va veni împărăţia lui Dumnezeu), urmată de frângerea pâinii (acesta este Trupul meu) şi de un al doilea pahar (acest pahar este Legea cea nouă, întru Sângele Meu, care se varsă pentru voi).
Primul pahar descris de Evanghelie precede instituirea Sfintei Euharistii, făcând însă parte din masa de Paşti (Cu dor am dorit să mănânc cu voi acest Paşti).
Sfântul Pavel pare a indica cel de-al treilea pahar al cinei pascale, “paharul binecuvântării”, ca fiind cel asupra căruia Isus a rostit cuvintele instituirii Euharistiei:
Paharul binecuvântării, pe care-l binecuvântăm, nu este, oare, împărtăşirea cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este, oare, împărtăşirea cu trupul lui Hristos? (1 Corinteni 10,16)
Dacă este aşa, primul pahar menţionat de Evanghelia lui Luca corespunde primului sau celui de-al doilea pahar din cadrul cinei iudaice de Paşti, iar cuvintele instituirii Euharistiei sunt cuvintele rostite asupra pâinii nedospite şi asupra celui de-al treilea pahar.
Al patrulea pahar
Şi după ce au cântat cântări de laudă, au ieşit la Muntele Măslinilor (Marcu 14, 26, cf Matei 26, 30)
După ce au cântat “cântări de laudă” (probabil Psalmii 114-118, Marele Hallel), Isus şi apostolii au ieşit la Muntele Măslinilor; Evangheliile nu pomenesc aici de cel de-al patrulea pahar al cinei pascale, ce ar fi urmat în mod firesc după Marele Hallel.
Tema paharului revine însă pe Muntele Măslinilor:
Părinte, de voieşti, treacă de la Mine acest pahar. Dar nu voia Mea, ci voia Ta să se facă. (Luca 22,42, cf Matei 26, 39 si 42, Marcu 14, 36)
Iar după arestare:
Deci a zis Iisus lui Petru: Pune sabia în teacă. Nu voi bea, oare, paharul pe care Mi l-a dat Tatăl? (Ioan 18,11)
Este vorba aici despre cel de-al patrulea pahar al cinei pascale, paharul Patimii ? Cina cea de Taină pare a nu se termina decat odată cu consumarea ultimului pahar, moartea pe Cruce.
CRUCIATUL
20 April 2011Intr-adevăr, există argumente care susţin că Cina cea de Taină s-a desfăşurat după rânduiala cinei pascale evreieşti.”
Da, au mancat si miei si doi porci, au facut bairam ca sa se imbuibe dupa capul tau… Lasa-te frate de blasfemii din astea. Mai ramane sa spui ca a fost miercuri nu joi, au baut si tuica si au si dansat, nu? Terminati cu aberatiile astea. Partea cea mai importanta din CINA CEA DE TAINA, este TRADAREA LUI IUDA. Aia nu se mentioneaza?
1. Iar înainte de sărbătoarea Paştilor, ştiind Iisus că a sosit ceasul Lui, ca să treacă din lumea aceasta la Tatăl, iubind pe ai Săi cei din lume, până la sfârşit i-a iubit.
2. Şi făcându-se Cină, şi diavolul punând în inima lui Iuda fiul lui Simon Iscarioteanul, ca să-l vândă,
3. Iisus, ştiind că Tatăl I-a dat Lui toate în mâini şi că de la Dumnezeu a ieşit şi la Dumnezeu merge,
4. S-a sculat de la Cină, S-a dezbrăcat de haine şi, luând un ştergar, S-a încins cu el.
5. După aceea a turnat apă în vasul de spălat şi a început să spele picioarele ucenicilor şi să le şteargă cu ştergarul cu care era încins.
6. A venit deci la Simon Petru. Acesta I-a zis: Doamne, oare Tu să-mi speli mie picioarele?
7. A răspuns Iisus şi i-a zis: Ceea ce fac Eu, tu nu ştii acum, dar vei înţelege după aceasta.
8. Petru I-a zis: Nu-mi vei spăla picioarele în veac. Iisus i-a răspuns: Dacă nu te voi spăla, nu ai parte de Mine.
9. Zis-a Simon Petru Lui: Doamne, spală-mi nu numai picioarele mele, ci şi mâinile şi capul.
10. Iisus i-a zis: Cel ce a făcut baie n-are nevoie să-i fie spălate decât picioarele, căci este curat tot. Şi voi sunteţi curaţi, însă nu toţi.
11. Că ştia pe cel ce avea să-L vândă; de aceea a zis: Nu toţi sunteţi curaţi.
12. După ce le-a spălat picioarele şi Şi-a luat hainele, S-a aşezat iar la masă şi le-a zis: Înţelegeţi ce v-am făcut Eu?
13. Voi Mă numiţi pe Mine: Învăţătorul şi Domnul, şi bine ziceţi, căci sunt.
14. Deci dacă Eu, Domnul şi Învăţătorul, v-am spălat vouă picioarele, şi voi sunteţi datori să ca să spălaţi picioarele unii altora;
15. Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, să faceţi şi voi.
16. Adevărat, zic vouă: Nu este sluga mai mare decât stăpânul său, nici solul mai mare decât cel ce l-a trimis pe el.
17. Când ştiţi acestea, fericiţi sunteţi dacă le veţi face.
18. Nu zic despre voi toţi; căci Eu ştiu pe cei pe care i-am ales. Ci ca să se împlinească Scriptura: “Cel ce mănâncă pâinea cu Mine a ridicat călcâiul împotriva Mea”.
19. De acum vă spun vouă, înainte de a fi aceasta, ca să credeţi, când se va îndeplini, că Eu sunt.
20. Adevărat, adevărat zic vouă: Cel care primeşte pe cel pe care-l voi trimite Eu, pe Mine Mă primeşte; iar cine Mă primeşte pe Mine primeşte pe Cel ce M-a trimis pe Mine.
21. Iisus, zicând acestea, S-a tulburat cu duhul şi a mărturisit şi a zis: Adevărat, adevărat zic vouă că unul dintre voi Mă va vinde.
22. Deci ucenicii se uitau unii la alţii, nedumerindu-se despre cine vorbeşte.
23. Iar la masă era rezemat la pieptul lui Iisus unul dintre ucenicii Lui, pe care-l iubea Iisus.
24. Deci Simon Petru i-a făcut semn acestuia şi i-a zis: Întreabă cine este despre care vorbeşte.
25. Şi căzând acela astfel la pieptul lui Iisus, I-a zis: Doamne, cine este?
26. Iisus i-a răspuns: Acela este, căruia Eu, întingând bucăţica de pâine, i-o voi da. Şi întingând bucăţica, a luat-o şi a dat-o lui Iuda, fiul lui Simon Iscarioteanul.
27. Şi după îmbucătură a intrat satana în el. Iar Iisus i-a zis: Ceea ce faci, fă mai curând.
28. Dar nimeni din cei care şedeau la masă n-a înţeles pentru ce i-a zis aceasta.
29. Căci unii socoteau, deoarece Iuda avea punga, că lui îi zice Iisus: Cumpără cele de care avem de trebuinţă la sărbătoare, sau să dea ceva săracilor.
30. Deci după ce a luat acela bucăţica de pâine, a ieşit numaidecât. Şi era noapte.
31. Şi când a ieşit el, Iisus a zis: Acum a fost preaslăvit Fiul Omului şi Dumnezeu a fost preaslăvit întru El.
32. Iar dacă Dumnezeu a fost preaslăvit întru El, şi Dumnezeu Îl va preaslăvi întru El şi îndată Îl va preaslăvi.
33. Fiilor, încă puţin timp sunt cu voi. Voi Mă veţi căuta, dar, după cum am spus iudeilor – că unde Mă duc Eu, voi nu puteţi veni – vă spun vouă acum.
34. Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul.
35. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii.
Sfânta Evanghelie după Ioan, 13, 1-35
CRUCIATUL
20 April 2011Cina cea de taina n-a fost o cina evreiasca in sensul pe care-l spuneti dvs, n-a fost o chermeza, ci un eveniment profund tragic si serios.
neamtu tiganu
20 April 2011Desi o mare parte din chestii le stiam totusi multumesc. F. interesant ritualul cinei cu 4 pahare de vin. Eu am pahare din alea de vin rosu adinci si mari.
La multi ani!
Silvapro
20 April 2011Vincentiu,
Multumesc!
Kol haKavod! כל הכבוד
Ma bucur ca ai adus aceste importante date. In ultimele zile, de cind Anca mi s-a adresat despre Pesach, am citit si urmarit multe materiaea nu numai despre Pesach ci si despre Isus si Cina cea de Taina. Fara a avea pretentia ca aceste cautari au rol de studiu stiintific, pot afirma ca majoritatea surselor confirma aceleasi idei pe care le-a adus Vincentiu.
Am gasit in plus si niste filmulete crestinesti f. interesante despre Pesach si Cristos – paharele, matza, Gethsemane, etc. Sper sa le pot recupera. Acum sint la servici si n-am timp, dar mai spre seara voi incerca sa-mi amintesc unele puncte de reper.
Bugsy, welcome again!
Merci tuturor!
Voi reveni peste citeva ore.
Silvapro
Liv St Omer
20 April 2011Paste fericit la toata lumea!
חג פסחא שמח!
Anca Cernea
20 April 2011Comentariul @10 incepe cu cuvintele “exista argumente care sustin ca”; acestea arata ca exista o discutie despre aceasta tema, discutie absolut legitima, care chiar are loc intre teologi. Daca CRUCIATUL ar avea competenta si tinuta intelectuala necesara pentru aceasta discutie, nu si-ar formula argumentele astfel:
CRUCIATULE,
A fost in orice caz o cina evreiasca, indiferent ca era sau nu chiar aceea de seder.
Fiul lui Dumnezeu s-a intrupat in Poporul Ales, a trait ca om adevarat in acest popor, dupa randuielile lui, s-a imbracat ca un evreu, a vorbit ca un evreu, s-a rugat ca un evreu, a mancat ca un evreu. Nu numai la Cina cea de Taina.
Daca cineva argumenteaza ca Cina cea de Taina s-a desfasurat cf seder-ului evreiesc, nu comite o blasfemie. Poate, cel mult, sa nu aiba dreptate – aici ar trebui aduse contra-argumente de acelasi ordin, aratandu-se ca nu era seara de seder.
Dar, CRUCIATULE nu te-ai dovedit in stare sa argumentezi asa. Arunci deci acuzatia de blasfemie si o sprijini folosind termeni ca bairam, imbuibat, chermeza, ceea ce in acest context, este o lipsa de respect, nu numai fata de interlocutori si cititori, ci fata de Cel despre care vorbim.
Articolul colegei noastre este despre sarbatoarea evreiasca a Pastelui, sarbatoare pe care si Isus o respecta si o celebra – si nu cu tuica, porci, etc – sarbatoare care are o legatura profunda cu ceea ce crestinii sarbatoresc de Pasti.
Asa ca nu strica un pic de grija in exprimare.
CRUCIATULE, asta e si un avertisment. Pe blogul nostru nu sunt binevenite asemenea formulari.
Liv St Omer
20 April 2011@Cruciatul, Anca Cernea,
Era un banc, cum ca evreii au aduc comunismul (marx, lenin, etc), evreii au adus crestinismul (Iisus), evreii au inventat bomba atomica (Einstein), ce mai, evreii-s de vina pentru toate. Dar atentie, era doar un banc.
@Cruciatul-vorba lui Tutea, doar Iisus Christos nu s-a nascut la Falticeni, right? Vorba unui profesor: mai cititi, mai cititi!!
Liv St Omer
20 April 2011@Anca:
trimite-mi link-urile alea….i’m waiting 4 stuff to translate
Apolodor
20 April 2011Mii de mulţumiri, Silvapro, şi să dea Dumnezeu să fie Paştile acestea un nou şi bun început nu numai pentru evrei şi creştini, ci pentru întreaga lume.
Liviu Crăciun
20 April 2011Sarbatori Fericite!
Florina B.
20 April 2011Paste fericit tuturor!
Multumesc foarte mult, Silva. Foarte clar si folositor articol.
Pentru cei care ne-au cunsocut mai recent, sugerez si :
https://inliniedreapta.net/monitorul-neoficial/o-noua-carte-a-papei-benedict-ii-exonereaza-pe-evrei-pentru-moartea-lui-iisus-hristos/
CRUCIATUL
20 April 2011Bine, daca imi permiteti sa reformulez:
,,Intr-adevăr, există argumente care susţin că Cina cea de Taină s-a desfăşurat după rânduiala cinei pascale evreieşti.”
ARGUMENTE FALSE. Aceste argumente sunt false. Si slabe. Dupa cum ii voi demonstra eu in continuare, acestui domn care emite niste aberatii de zile mari in mod intentionat sau neintentionat. Poate se bazeaza ca prostimea nu cunoaste NOUL TESTAMENT. In schimb eu il cunosc. Sau poate nu intelege Evanghelia.
Nu fost o CINA, in acceptiunea obisnuita a cuvantului. Nu a fost o cina evreiasca in sensul pe care vreti sa il induceti dvs. Nu ma refer la faptul ca n-au participat evrei. Au participat 12 evrei si Isus Hristos. Ma refer la ritual. Nu a fost o ,,celebrare”. Nu a fost o sindrofie. E cuvantul dvs impotriva Evangheliei. Intregul eveniment al cinei se axeaza pe TRADAREA LUI IUDA. Asa ca imi pare rau pentru dvs. Cina cea de Taina nu a fost o cina de seder evreiasca, o cina care celebra pastele evreiesc. A fost o TAINA. Cum se si spune. Taina divinitatii lui Hristos, a naturii sale divine, confruntate cu natura umana lasa si tradatoare, personificata de IUDA.
,
Prin urmare, El stia dinainte ca a fost vandut si tradat. De aceea Miorita este o capodopera crestina. Ciobanul din Miorita care stia ca va fi omorat, dar alege sa nu se impotriveasca raului. Asta fiind o atitudine crestina, hristica. De aceea Miorita e o capodopera. Ciobanul nu face decat sa urmeze exemplul lui Hristos de a nu se impotrivi raului. Aici fiind cheia intregii Evanghelii dupa parerea mea.
Mai departe.
Unde in cele PATRU EVANGHELII scrie de consumarea acestor ierburi? Nici Luca al dvs, nici Matei, nici Marcu, cu atat mai putin Ioan pomenesc de asa ceva.
La fel , va rog sa imi indicati unde anume scrie ca s-a intamplat asta in cele patru evanghelii.
Conform acelorasi Evanghelii, nu s-a consumat niciun miel. Nu se pomeneste de niciun miel.
Matei si Marcu spun ca au canta laude, dar nu specifica ce anume. E putin probabil sa fi cantat ceva, tind sa ii dau credit lui Ioan. Si nici Luca nu pomeneste nimic.
CRUCIATUL
20 April 2011Acum sa trecem la paharele de vin. Care de fapt, au fost – UN SINGUR PAHAR DE VIN. Folosit in mod simbolic, nicidecum in mod ,,GURMAND”
Sa incepem cu ce ati dat dvs din Luca:
Intr-adevar,aici se pare ca ar fi vorba de DOUA PAHARE. SE PARE doar! De fapt a fost UN SINGUR PAHAR. Dvs nu patrundeti si nu cititi cu atentie textul Evangheliei, prin urmare deduceti in mod total gresit al doilea pahar. Se presupune GRESIT ca l-au baut pe primul. Nu stim asta. Tinand cont ca El a spus ” Nu voi mai bea din rodul vitei..” s-ar putea ca ei sa fi facut la fel, sa-L fi urmat. De aceea a fost nevoie ca dupa cina, sa le mai ofere inca o data paharul. Asta e adevarul care concorda si cu restul Evangheliilor.
Pentru ca Matei pomeneste de UN SINGUR PAHAR.
La fel si Marcu:
Ioan nu pomeneste de niciun pahar.
Restul cu paharul 3-4-5 6 e o aberatie, ca sa nu spun blasfemie, mai ramane sa se spuna ca de fapt au baut o damigeana. Sa fim seriosi.
Nu este vorba de niciun al treilea pahar. Sfantul Pavel face trimitere la unul si acelasi pahar, la paharul de mai sus, la UNUL, sangele lui Hristos ! Iata ce spune el mai exact:
ATENTIE ! Paharul este UNUL! Painea este UNA! Un singur TRUP ! Paharul Domnului este Unul !
Intr-adevar in cele doua Evanghelii (Matei si Marcu) se spune CANTARI DE LAUDA. Dar nu se specifica ce anume. Eu unul inclin sa-i dau incredere lui Ioan in privinta Cinei, era situatie cam tensionata, prea grava, pentru cantat… Si curios, Luca cel cu “doua pahare” nu spune nici el nimic de cantat. Dar nu exclud sa fi cantat acesti psalmi. Oricum, asta nu inseamna dupa cum am dovedit mai sus, ca au urmat ritualul evreiesc de pasti.
E vorba de un pahar simbolic, fara legatura cu cel de la Cina cea de Taina. Acesta este paharul pe care Tatal il da Fiului, cel de la Cina este paharul pe care Fiul ni-l ofera noua. Adica sangele si suferinta lui. Impartisirea intru Hristos.
CRUCIATUL
20 April 2011Ca sa fie foarte clar. Eu am respectat pesah-ul si nu am criticat nimic. Dar e o blasfemie sa spui ca pesah-ul si Cina cea de taina sunt unul si acelasi lucru. Asta se induce. Nu a criticat nimeni sau a atacat sarbatoarea evreilor- pesah, paste sau cum se numeste. Doar blasfemia care se comite. Cina cea de taina nu are nicio legatura cu 4 pahare si alte aberatii ale acestui domn. Este vorba de o Noua Lege, de Paharul cu sangele Mantuitorului din care ne impartasim.
CRUCIATUL
20 April 2011Liv St Omer:
Asa este stimabile, Hristos nu s-a nascut la Falticeni. Dar ce legatura are sula cu prefectura? Tutea se cam ramolise in ultima vreme.
In schimb la Falticeni exista o veche sinagoga :
http://ro.wikipedia.org/wiki/Sinagoga_Mare_din_F%C4%83lticeni
CRUCIATUL
20 April 2011Incercati sa ma convingeti de ceva anume sau mi se pare mie? ,, A mancat ca un evreu” Asta e buna. Si cum mananca un evreu? Cu cinci maini?
Ati uitat sa spuneti ca nu s-a nascut si nici nu a murit ca un evreu…
Daca tot v-ati permis sa faceti referiri la competentele mele intelectuale, imi permit sa va spun si eu ceva despre poporul ales. Da, nu neg, se poate ca evreii sa fie poporul ales al lui Dumnezeu. Tot ce-i posibil. Dar gusturile difera. Ei nu sunt si al meu. Asta asa, mai in gluma, mai in serios….
Acum , din punct de vedere crestin, evreii au fost poporul ales pana la venirea lui Hristos. Dupa venirea lui Hristos, conform Evangheliei, nu mai exista popor ales. Hristos ne-a ales pe toti, toata omenirea. Tot ce exista. Pentru mantuire !
CRUCIATUL
20 April 2011@Florina B:
Multumesc pentru recomandare, dar nu servesc. Acest Benedict este un fost hitlerist, SS-ist, mai pe scurt – o lichea. Asta e nazist.
Eu sunt crestin ortodox. Lucian Blaga spunea ca ortodoxul este in primul rand crestin, si abia apoi ortodox, iar catolicul este intai catolic si abia la urma crestin. Eu nu am spus ca evreii sunt vinovati de moartea lui Hristos. Vinovata a fost, este si va fi toata omenirea. Inclusiv evreii. Din momentul nasterii si pana in momentul mortii.
Silvapro
20 April 2011Este adevarat ca Cina cea de Taina ne trezeste tristete din cauza evenimentelor ce au urmat-o, si tradarea lui Iuda si patimile lui Isus. Nu inseamna ca daca unii sustin ca Isus a facut sederul, este o dovada de ireverenta fata de Dinsul. Articolele care sustineau ideea ca era vorba de Seder erau scrise de crestini cu credinta. Oricum se vede clar din textele Noului Testament, ca pregatirile pentru Seder erau luate in serios de Isus si discipoli chiar daca Cina cea de Taina s-a petrecut cu o seara inainte de 14 Nisan. Era o sarbatoare importanta pentru Dinsii, pentru ca reprezenta scaparea din robie a poporului evreu din care faceau parte. Nu cred ca e potrivit ca un crestin credincios sa ridicularizeze Pesach-ul, pe cind Isus il respecta. Si daca nu L-a apucat atunci, in anii precedenti L-a sarbatorit asa cum cerea datina si rituarile de rigoare.
Este exasperant cum unii ar face orice ca sa dizasocieze intre evrei si Isus. Daca ar putea sa rescrie Bibliile si istoria, s-ar avinta in asta.
Chiar daca nu era vorba de Sederul de Pesach, multe lucruri se raporteaza la Pesach, pentru ca continuarea eventimentelor s-a intimplat in saptamina Pastelui, iar evreii (deci si familia Lui, si cei 12 discipoli, etc.) respectau inca datinile si ritualurilor de Pesach si Shabatul si restul. Cuv. Pesach reprezenta si mielul ispasitor, iar Isus a luat asupra Lui sa reprezinte Mielul si sa mintuie omenirea prin sacrificiul Sau.
Cruciatule,
Daca n-ai observat pina acum, acest site nu promoveaza blasfemie, ci exact invers.
Mai jos, niste pasaje din citeva articole despre piinea nedospita si Seder in raport cu Cina cea de Taina::
Jesus and the Last Supper – What can we learn?
http://www.allaboutjesuschrist.org/jesus-and-the-last-supper-faq.htm
http://www.christiancourier.com/articles/390-did-jesus-eat-the-passover-supper
Aici este un articol mai aprofundat si serios, argumentat cu explicatii, care se termina asa:
Din: What Kind of Bread did Jesus Use to Institute the Last Supper? /
by Kyle Butt, M.A.
http://www.apologeticspress.org/APContent.aspx?category=11&article=1196
Vlad M.
20 April 2011Cruciatul
Cruciatule, esti nu doar ignorant, ci si rauvoitor. Ia spune, ai fost soim al patriei? Daca da, afla ca esti un comunist, “mai pe scurt – o lichea”. A, stai asa, ar fi nedrept sa te consider un comunist si o lichea pentru ceva de cand erai foarte tanar, nu? Atunci de ce imi poluezi mediul virtual cu acuzatia de nazism formulata la adresa lui Benedict? Ce stii, cruciatule, despre Ratzinger? Ai citit ceva scris de el? Ai vazut textele in care apara crestinismul si viata? Nu, evident ca nu, si atunci cum iti permiti sa il acuzi de nazism?
Iti ofer ocazia sa iti ceri scuze si sa lasi teoriile despre care e mai crestin, catolicul sau ortodoxul. Daca nu o faci, daca urmatorul tau mesaj nu contine scuze si retragerea acuzatiei de nazism, aici s-a incheiat activitatea ta pe ILD. Ai 24h la dispozitie. Daca pana la expirarea timpului nu vei fi revenit la sentimente mai bune (nu zic crestinesti), vei fi adaugat listei negre, alaturi de Neamtu Tiganu si alti ganditori autohtoni, iar de acolo nu te mai scoate nici Lucian Blaga. ????
Un ortodox
Pataphyl
20 April 2011@29 Gînd la gînd: Insurrection not Resurrection – A Communist Message for Easter ????
@Silvapro
E greu, dar încearcă să te obișnuiești cu gîndul că există asemenea ființe, de exemplu antisemiți care emit acuzații de hitlerism…
Silvapro
20 April 2011Un evreu nu maninca cu 5 miini, dar are comandamente sa indeplineasca: cind sa se roage, ce rugaciune sa faca, ce sa manince si ce nu. Asa cum are 613 de comandamente de aplicat in diferetele domenii ale vietii.
——————————————————————————————
Predica lui Perry Stone (Manna Fest) despre cele 4 pahare de la ritualul de Seder: insemnatatea lor in Iudaism si Crestinism si legatura paharului al patrulea cu a Doua Revenire:
(de vazut in aceasta ordine)
Silvapro
20 April 2011Zola Levit – founder and patriarch of Zola Levitt Ministry of Bible teaching with an emphasis on Israel, prophecy, and the Jewish roots of Christianity
Passover is the crown jewel of the Biblical feasts. In this video, Zola explains the origin and significance of Passover and demonstrates the feast where Christ is revealed through its very elements. This is one of the most basic and important Bible studies, shedding clear light on the mysteries of the Lord’s Supper.
http://www.youtube.com/watch?v=VXxLkVlUdFA&feature=related
http://www.youtube.com/watch?v=3Ax5UL2caiQ&NR=1
Link la site-ul Ministerionului Zola Levit
* http://www.levitt.com/about.html
Florina B.
20 April 2011Si Scott Hahn, unul din cei mai cunoscuti si respectati biblisti in viata, este de parere ca Cina cea de Taina a fost o masa de Pasti si ca al patrulea potir este legat de instituirea Sfintei Euharistii.
http://www.catholicfidelity.com/apologetics-topics/eucharist/the-forth-cup-by-scott-hahn/
Lumea in care evreii si crestinii se inteleg e fumoasa si luminoasa.
Daca unii servesc numai unele informatii, pot sa traiasca in lumea lor ciudoasa si certareata, insa sa ii lase in pace pe ceilalti.
Daca se folosesc cuvintele Matuitorului “Poruncă nouă dau vouă: Să vă iubiţi unul pe altul. Precum Eu v-am iubit pe voi, aşa şi voi să vă iubiţi unul pe altul. Întru aceasta vor cunoaşte toţi că sunteţi ucenicii Mei, dacă veţi avea dragoste unii faţă de alţii.” pentru acuzatii fanteziste si dezbinare, e mare pacat
Anca Cernea
20 April 2011Vlad @29, ai dreptate, desi nu sunt sigura ca in 24 de ore poate un om sa recupereze 7 ani (de acasa) lipsa.
Problema cruciatului nu e doar argumentarea deficitara, “pe langa”, si incapacitatea de a intelege un text scris; am mai avut nenumarati pacienti cu acest sindom pe blogul nostru. De obicei ne straduim sa-i ajutam, nu intotdeauna reusim, dar nu-i dam afara doar pentru ca inteleg mai greu.
Dar lipsa de buna-cuviinta e altceva.
Motivul pentru care cruciatul va fi dat afara de pe blog in urmatoarele ore este exprimarea lui neobrazata fata de lucruri si persoane carora li se cuvine respect: evreii, sarbatorile lor, (pe care, cum am spus, le-a respectat si celebrat si Isus) si Papa. Nu trebuie sa fii evreu sau catolic, nici macar sa-ti placa de evrei si de catolici, ca sa te comporti cuviincios. E suficient sa ai un minim bun simt, fara de care nu ai ce sa cauti sa comentezi pe ILD.
Cazul “cruciatul” mai are insa unele particularitati interesante, mai ales ca le-am intalnit si la altii atinsi de acelasi morb:
Prin blogosfera romanofona umbla multe personaje care se autodescriu drept “crestini ortodocsi”, dar sensul pe care ei il dau acestei definitii pare sa fie doar acela ca urasc din tot sufletul Occidentul si, cu cel putin la fel de multa inversunare, pe evrei (si desigur, si pe americani).
Asta imi aminteste de Lukasenko, genialul carmaci din Belarus, care a zis intr-un interviu ceva cam asa: “eu sunt ateu – ortodox; adica nu cred, dar ma consider ortodox in sensul ca urasc Vestul si catolicismul”. In acelasi duh, Aleksandr Dughin, om despre care am mai vorbit pe acest blog, ideologul regimului Putin, defineste ortodoxia ca anticatolicism.
Pentru cine are un dram de bun simt, ce sa mai vorbim de cateva cunostinte elementare despre crestinism, e evident ca o astfel de definitie a ortodoxiei nu are nicio legatura cu Isus Hristos si cu Evanghelia. Este o deformare si o instrumentalizare ideologica. Mie mi se pare evident cui foloseste.
Alte particularitati ale cazului:
Cruciatul, daca era un crestin normal, avea ocazia pana acum sa-si dea seama ca atunci cand in biserica se canta, psalmi de exemplu, asta nu e pentru ca oamenii aceia sunt beti. Deci ar fi putut pricepe cum de s-au cantat psalmi la Cina cea de Taina.
Daca ar fi intrat vreodata in biserica si ar fi auzit ceva de Sf. Liturghie, i-ar fi fost evident ca Taina care se celebreaza acolo, lucrul cel mai important care ne-a ramas de la Cina cea de Taina, este Sfanta Euharistie, nu tradarea lui Iuda.
Un crestin normal, cu un mimim simt al realitatii, intelege ca Isus ca om a fost si este evreu. S-a nascut evreu, din neamul lui David, cu o genealogie bine precizata (a-propos de zeflemeaua cruciatului cu privire la “s-a nascut evreu”), a tinut randuielile si sarbatorile evreiesti, a citit din Tora la sinagoga, a predicat folosind pilde, imagini si moduri de argumentare evreiesti, a spus chiar El ca a venit sa desavarseasca Legea Veche, nu sa o stearga.
Un crestin normal, mai ales daca se considera ortodox, ar trebui sa stie ca una dintre ereziile condamnate de Biserica in primele veacuri a fost marcionismul. Marcionismul il scotea complet pe Isus Hristos din contextul evreiesc si abolea cu totul Vechiul Testament. E un demers pur si simplu arbitrar, prin care tot ceea ce inseamna crestinism, Intrupare, etc, este smuls din insertia in realitate – intr-un timp, intr-un loc, intr-un anumit popor, o traditie, o familie, si totul se reduce la o colectie de texte, de idei, pe care le poti interpreta cum vrei, de vreme ce nu mai e vorba de persoane si evenimente reale.
Ideologiile genocide moderne, comunismul si nazismul, sunt izbitor de asemanatoare ereziilor gnostice cu care s-a luptat Biserica inca din primele secole de crestinism. Din pacate, nici marcionismul nu si-a pierdut actualitatea.
Liv St Omer
20 April 2011Dna Anca, apropo de asta,
1)n-ar strica, daca aveti, sa aruncati ceva link-uri despre marcionism+alte erezii din primele secole ale crestinismului; ma angajez eu sa traduc (daca e cazul); n-ar strica, tocmai, sa scriem ceva despre asta si pe-aici pe blog
2)ziceati ceva de link-uri despre legatura Putin-Al-Quaeda…..dati incoace, i’m very curious!!
Silvapro
20 April 2011#34 Anca Cernea,
Ai compus un articol extraordinar care aduce multe informatii plus ca ai pus punctul pe i la citeva chestiuni
. .
Eu nu stiam ca problema aceasta de a renega legatura dintre Cristos + biserica si Iudaism are si un nume “marcionizm”, cu diagnostic – se numeste erezie si ca a fost o lupta inca de la inceputurile bisericii impotriva acstor fenomene, care intradevar sint cel putin absurde si aberante.
Cred ca propunerea lui Liv St. Omer este f. buna, si este important si educativ pentru o parte din crestinii care inca nu au inteles si din anumite cauze n-au ajuns familiari cu aceste aspecte de marcionism, crezind pe premise gresite ca cu cit se dezic de evrei, ei sint mai crestini si ca plac bunului D-zeu. Sint stiute pozitia si incidentele in care un “bun” crestin se ratoieste la evrei peiorativ “jidanule” si epitete cu cuvinte legate de ovrei si jidovi ei urind acest popor si leaga acest cuvint “iudean = jidan” in special de Iuda Ish Kraiot (Ish Kraiot = Omul Cartierelor) care l-a vindut si predat pe Isus. Pe cind Iuda (Iehuda pe ivrit) de fapt este unul din cele 12 triburi de evrei de la care se trage si numele de iehudim (evrei), si nu este delimitat la persoana Iuda. Iuda era un nume si nu era Iscariotul singurul Iuda de pe pamint. Tribul Iehuda exista si pe timpul lui Cristos in Eretz Israel. Numele de Iehudim de la acel trib, s-a extins la toti evreii si ii includ pe toti. Din totdeauna acele triburi erau evrei. Aceleasi legi, mitzvot si porunci se aplicau la toate triburile. Totii evreii au primit Tora si tablele Legii la Muntele Sinai, dupa dezrobirea lor si eliberarea de sub jugul egiptean, si nu numai tribul Iehuda.
In paranteza, am vazut si alte concepte antisemite pe internet care vor sa dea credit la iudeni (iehudim) si au inventat o teorie, nu stiu cit de noua, ca evreii din ziua de azi nu sint evrei adevarati si ca sint aparte de iudeni. Iudenii erau evrei asa cum si celelate triburi erau tot evrei. Negationistii aduc si argumentul “forte” ca evreii de azi sint cazari (sau Kuzarim). Evreii nu neaga ca o parte din kuzarim (nu stiu daca aproape toti sau mai putini) au trecut la iudaism. Nu inseamna ca toti evreii sint kuzarim (de exemplu evreii din Spania sau din tarile arabe, si chiar o parte din cei din Europa sint evrei expulzati din Spania sau refugiati din tari arabe). Tot asa, din moment ce Kuzarii au trecut la iudaism, sint in aceeasi masura evrei. Nu se face deosebire intre un evreu nascut evreu si unul convertit, sint multe halachot (legi religioase) care interzic total descriminarea, ba din contra, li se acorda o mai mare cinste si drepturi. De ex., este extraordinar de iubita Ruth Ha-Moabit. A se zice ca evreii kuzarim nu sint evrei este ca si cum ai zice ca crestinii care s-au convertit la crestinism nu sint crestini, pentru ca initial au facut parte din alte popoare si alte religii. Atunci citi crestini mai ramin pe pamint? A popos de asta, si pe timpul bibliei existau convertiri la iudaism. Conform cu aceeasi logica pe care acei antisemiti o aplica la evreii kuzarimi care dupa ei nu sint evrei, deci nici convertitii din Tanach nu sint evrei. Asadar nici Yeshua nu este evreu, pentru ca “Casa David”, obirsia din care este obligatoriu sa se traga Mesia, a fost intemeiata la baza printr-o casatotie mixta cu Ruth ha-Moabit, convertita din poporul Moav la iudasm. Deoarece ideea de Mesia vine din Vechiul Testament al evreilor, si este evident ca e necesar sa faca parte din poporul iehudi pentru a fi proclamat ca Mesie, reiese ca Isus, nefiind evreu ci Moavi, nu poate fi Mintuitorul, nu poate fi Mesia (Meshiah). Acei crestini eretici nu inteleg greutatea si implicatiile negative si chiar nefaste ale afirmatiilor lor.
Sa revenim la cei care striga unui evreu nume legate de poporul lui. Acel antisemit caruia i se da replica corecta ca Isus a fost evreu, o ia ca o injuratura adresata lui personal si lui Isus. Orice evreu pe care il cunosc a asistat sau a fost implicat in astfel de manifestari.
Cel mai ciudat caz pe care l-am intilnit a fost in familia mea. Intr-una din vizitele mele in Romania, a venit vorba de evrei si Isus. Un membru al familei care invatatse cel putin un an sau chiar doi de teologie pentru a deveni popa, a ramas traznit de ideea ca Isus a fost evreu. A crezut ca e erezie, nebunie si a negat total ideea, a privit-o ca pe o inventie, probabil nu tocmai placuta in forumul lui interior. E vorba de un baiat de zahar,nu de rea credinta, f. moderat si bun ca om, dar ignoranta aduce la idei nastrusnice.
In aceste contexte, se poate vedea importanta materialelor de care vorbeste Liv St. Omer, pentru a se pune ordine in confuziile ce bintuie anumite cercuri, care se pare ca nu sint f. restrinse.
Ca sa revenim la Pesach si la exodusul din Egipt, este interesant de amintit ca poporului evreu i se cere in Biblie de nenumarate ori sa dea dovada de atitudine respectuoasa si sa indreptateasca strainul amintindu-i-se “ca strain ai fost in tara Egiptului”. Aceste vorbe sint ca un motto.
Acceptarea binevoitoare de catre crestini a provenientei lui Cristos si a celor 12 Discipoli, a Maicii D-lui, etc. din poporul evreu, nemaigasind “pricina” negativa poporului evreu, poate aduce la o apropiere adevarata intre crestini si evrei, din ambele directii. Tot asa si evreii se vor putea apropia mai mult de Isus, astfel Isus devenind un factor conciliator si nu un motiv de dezbinare, realizind si rolul lui isus in provaduirea Toralei si a Tablelor Legii primite la muntele Sinai, si nu ca simbol al suferintelor evreilor in the midst of the gentile world. De fapt Isus poate reprezenta o binecuvintare si pentru evrei, si ca atare nu isi are loc sa-l perceapa ca element strain potrivnic prin faptul ca in mod indirect unii oameni necalificati sufleteste si ignoranti ca pregatire au fost si sint potrivnici poporului lui Israel si a lui Isus, in mod absurd in numele Lui, ci din contra cinstesc poporul din care s-a nascut Cristos si crestinismul. Isus nu a intentionat sa distruga poporul Israel si nici sa-i converteasca cu forta la crestinism (Anca, corecteaza-ma daca gresesc si nu-mi aduc aminte toate invataturile din scripturi), deci evreii nu trebuie sa vada in Isus un pericol la existenta poporul evreu. Urmasii lui Cristos au convertit multe alte popoare care au ajuns sa cunoasca Tora si cele 10 Porunci, si moralitatea crestineasca care s-a creat si adaugat prin invataturile si pildele lui Isus. Acest complex este reprezentat de civilizatia si moralitatea Iudeo-Crestina la care au contribuit in continuare si crestinii si evreii in ultimii 2000 de ani, care daca este apreciat cum trebuie si la adevarata valoare este intradevar o mare realizare.
ion
20 April 2011Cred ca cei care comenteaza ar trebui sa dovedeasca bun simt.
Si eu sunt ortodox si cred ca acest asazis cruciat se incadreaza din pacate destul de mult in diagnosticul pus de dr. Cernea.
Multumesc pentru informatiile de pe site si poate ar fi bine de explicat cum poate cineva sa sustina aceasta initiativa benefica.
Silvapro
20 April 2011Cruciatul
Popor Ales exista, la care se poate spune ca s-a alaturat si crestinismul prin Isus, toti fiind descendentii Dinsului, cel putin simbolic. Respecta acelasi D-zeu ca al lui Isus, iar Isus facea parte din Poporul Ales. .
Sper ca aceasta parere nu deranjeaza pe crestini, cine nu este de acord, poate sa nu o adopte, no harm done.
corneliu oren
20 April 2011frumos si util articol, silvapro!
tuturor Pesah si Paste fericit!
Vincentiu Cernea
20 April 2011Nu toate sistemele gnostice sunt la fel de dezvoltate, insa ideile principale se regasesc la majoritatea dintre ele:
Ideea de Dumnezeu este foarte inalta, ideea de materie este foarte joasa. Natura lumii materiale si a trupului uman este rea.
(Auto)mantuirea se obtine prin cunoastere (gnoza), nu este nevoie de Mantuitor.
Isus nu este Mantuitorul ci un initiat, un intelept care ne-a revelat gnoza.
Pentru a obtine mantuirea, credinta trebuie inlocuita prin gnoza.
Dumnezeul evreilor este rau, gelos, razbunator, nemilos, imprevizibil. Vechiul Testament trebuie respins in intregime.
Natura umana a lui Isus este doar aparenta. Tot ce se refera la genealogia lui Isus, Maria, Intrupare, Nastere, Taiere Imprejur, copilarie, trebuie respins.
Marcion (cca 85-160), care are un sistem gnostic mult simplificat (marcionismul), a scos din canonul biblic Vechiul Testament in intregime, Evangheliile lui Matei, Marcu si Ioan si o parte dintre epistole, lasand doar Evanghelia lui Luca (“epurata” de Bunavestire, Intrupare, Nastere, copilarie, etc; Isus apare direct in sinagoga din Capernaum pentru a-si transmite mesajul) si 10 dintre epistolele pauline. Morala marcionista este rigorista, ascetica, obligand la post si celibat strict.
Pentru cunoasterea gnozei secolului II, esentiala este opera Sfantului Irineu ἔλεγχος και άνατροπή της ψευδωνύμου γνώσεως, Descoperirea si rasturnarea asa-zisei gnoze (stiinte), sau, in alta traducere, Combaterea si nimicirea stiintei cu nume mincinos (I.G. Coman), opera cunoscuta sub numele de Adversus Haereses, scrisa in anii 180-190 A.D.
oliver
20 April 2011Am ajuns sa vad scris negru pe alb pe acest site ca papa Ratzinger este o lichea?? Vad/citesc bine? Parca altele erau idealurile de inceput.
Silvapro
20 April 2011Oliver,
Cruciatul, care a scris acele propozitii, era un vizitator ocazitional, care n-au nici o legatura cu idealurile de inceput si nici cu cele prezente ale site-ului. De aceea Cruciatul nu a fost tolerat pe site, si i s-a blocat intrarea, masura care este luata rar aici, si folosita numai in cazuri extreme.
N-ai citit mesajele celorlalti comentatori care au prezentat o pozitie f. ferma si fatisa in confruntarea cu Cruciatul?
Silvapro
20 April 2011Este de remarcat ca astazi se suprapun cele doua sarbatori – Pesach si Pascha.
La evrei este ultima zi de Paste, care se sfirseste luni seara.
Cu aceasta ocazie, am placerea sa va dedic si secventa de balet modern pe cintecul Ehad Mi Yodea, pe care am avut intentia de la bun inceput s-o atasez, dar numai acum am reusit s-o gasesc intr-o forma acceptabila. Nu este a trupei legendare Bat-Sheva, asa cum as fi dorit, ci este un numar interpretat de absolventii departamentului de arte la seara de gala la care am participat si eu ca spectatoare. Dansul este fidel originalului spectacol – Kyr (coreografiat de Ohad Naharin), pe care eu il vazusem deja de trei ori in intregime. La Bat-Sheva, formatia Razbunarea Tractorului (Nikmat ha-Traktor) acompania muzical trupa, live pe scena, de fapt suspendati in aer pe-o podisca.
Fiecare din cele 13 strofe se incheie cu Ehad Eloheinu Eloheinu Eloheinu Eloheinu SheBashamayim uva-Aretz (Unul este D-zeu D-ze D-zeu D-zeu In Ceruri si pe Pamint).
http://www.youtube.com/watch?v=gHw8lZvH4Es&NR=1
In continuare inca doua bucati de dans modern ale altui coreograf consacrat, Hofesh Shechter. Prima este legata tot de Seder Pesach.
The other Seder / Hofesh Shechter
http://www.youtube.com/watch?v=5G15sGc91HU&feature=related
La Danse Ediffice / Hofesh Shechter
http://www.youtube.com/watch?v=czcXspACmD8&feature=relat
Ca incheiere a festivitatii, as dori sa urez inca o data Paste Fericit tuturor si sa va multumesc pentru felicitari si participare.
Please embed
Silvapro
20 April 2011Touching video of Rabbi who helped to free slaves, speaks to the people he helped free.
Rabinul, care se adreseaza acestor sclavi, traseaza o paralela intre exodusul din Egipt si eliberearea din sclavie a poporului evreu si a acestor sclavi. Ii invata ca trebuie sa-si povesteasca povestea pentru generatiile posteritoare ca si evreii la seara de Seder.
http://shoebat.com/videos/passoverSudan.php
marin
20 April 2011Sunt crestin si pun aceasta intrebare ? De ce nu sarbatorim toti Sf Pasti in aceeasi data ! Ar fi prea frumos nu!
Daniel Francesco
20 April 2011Hag Pesah Sameach! Felicitari din suflet pentru prietenii care fac parte din poporul care s-a eliberat din robie!
Corneliu
20 April 2011Va multumesc din inima pentru urari si pentru reluarea acestui documentat articol.
Silvapro
20 April 2011Ce placuta reintilnire aici si de nostalgica amintire!
Urari cordiale de Paste Fericit si sa avem parte de Many Passover Returns!
Passover Rhapsody – A Jewish Rock Opera Song / by Aish
Hadag Nahash with Matisyau (as special guest) – The Sticker Song
Silvapro
20 April 2011Am uitat sa specific ca Passover Rhapsody este creata pe melodia lui Queen “Bohemian Rhapsody”
Silvapro
20 April 2011Un mic sermon de la Aish:
Passover: You’re Never Alone
—————————————————————————–
More music:
Ten Plagues Animation for Passover – Pesach 2013 / Ari Lesser
Si pentru gusturi mai linistite:
Passover / by The Maccabeats + Les Misérables
Silvapro
20 April 2011Multumesc pentru embed-uri!
AT
20 April 2011Acest cruciat imi aduce in minte acei cruciati care, ajunsi in Tara Sfanta, au crezut ca e de datoria lor sa razbune moartea lui Isus ucigand evrei. Sau altii, care au crezut ca e in interesul crestinismului sa prade Constantinopolul.
Daniel Francesco
20 April 2011@AT,
Acel Cruciat ne-a parasit, i s-a blocat intrarea, lucru folosit – vezi mai sus – doar in cazuri extreme.
Adi
20 April 2011Paste fericit si evreilor si crestinilor!
Acest CRUCIATUL este o rusine pentru crestinii ortodocsi. Articolul este informativ si imbogateste cultura generala. Orice crestin este datornic sa cunoasca obiceiurile evreiesti pentru a cunoaste intr-u totul religia si istoria sa. Ma dezgusta cand vad crestini sau preoti anti-jew. Ce v-au facut domnle’ evreii? Da, ei n-au crezut ca Iisus este Mesia si deci au pastrat legea veche. Si? Sunt liberi sa creada ce vor si sa sarbatoreasca in continuare eliberarea din Egipt. Daca ma intrebi pe mine, eu cred ca si crestinii pot sarbatorii acest eveniment.
“Iubiti-va unul pe altul, cum v-am iubit si Eu”, iata legea cea noua pe care multi asa-zisi crestini sunt incapabili s-o respecte…
Silvapro
20 April 2011Cruciatului i s-a aplicat un exodus fortat!!!! ????
Silvapro
20 April 2011Cruciatului i s-a aplicat un exodus fortat! ????
silvapro
20 April 2011A mai trecut un an… Pesah si Pasha Fericiti tuturor prietenilor! <3
Je Dx
20 April 2011Mulțumesc, Silvapro!!!…..ca traitori intr-o lume super tehnologizata si trăind repede si fad uitam sa mai folosim mintea pentru a vedea ceea ce a fost si prin asta ce este si ce va fi….
Mulțumesc!!!!
Mihaela Bărbuş
20 April 2011Cei ce se încred în Domnul sunt ca muntele Sionului; nu se va clătina în veac cel ce locuieşte în Ierusalim. Munţi sunt împrejurul lui şi Domnul împrejurul poporului Său, de acum şi până în veac. Că nu va lăsa Domnul toiagul păcătoşilor peste soarta drepţilor, ca să nu-şi întindă drepţii întru fărădelegi mâinile lor. (Psalmul 124)
Paște fericit Silva, ție și celor dragi, și tuturor celor care sărbătoresc astăzi Paștele!
Anca Cernea
20 April 2011חג שמח
Sărbători Fericite!
Teo
20 April 2011Foarte complet articolul, enciclopedic… As face o corectie insa: ca si altor sarbatori (dar nu toate), evreii din Diaspora adauga o zi in plus la nr. zilelor de sarbatoare care se tin in Israel.
Astfel Pesah se sarbatoreste 7 zile in Israel si 8 zile in Diaspora, Suavuot (1 vs. 2 zile), dar Anul Nou (2 zile), Yom Kippur (1 zi), Hanuca (8 zile), Sucot (7 zile) au acelasi nr. de zile in ambele locatii…
Explicațiile acestei tradiții sunt mai multe, cea mai cunoscuta fiind că in comunitati îndepărtate s-ar fi putut decala calendarul local față de cel din Ierusalim deoarece in timpuri străvechi luna noua era stabilita prin observatie directa de marii preoți din Ierusalim si apoi anuntata prin mesageri in toate comunitățile. Această tradiție a continuat in Diaspora si dupa eliminarea stabilirii lunii noi in mod observational, odata cu stabilirea matematica a lunilor si a calendarului.
Cea mai detailata explicatie aici (engleza):
Alte surse:
Alta sursa cu alte explicatii alternative:
silvapro
20 April 2011@Teo, multumesc de adaugiri.
La noi in Israel Pastele a inceput vinerea trecuta seara si se incheie mine seara.
A propos, sti ca tot exista o zi de decalare intre Tel-Aviv si Ierusalim in ceea ce priveste sarbatorirea Purimului?
Paste Fericit!
Sivan
20 April 2011@ Mihaela Barbus & Anca Cernea……….Y`va re-che-cha Adonai, v`yish-mire-cha !
Daniel
20 April 2011Painea pentru Paști era nedospită nu pentrucă nu a reușit sa se dospească, ci din cauza că așa le-a poruncit Dumnezeu: pâinea sa fie nedospită. Deoarece pâinea dospită simbolizează păcatul , iar azimile simbolizează trupul lui Isus Hristos adus ca Paștele nostru, fara cusur si fără păcat.