Situaţia în Republica Moldova se complică pe măsură ce cresc şansele Chişinăului de a primi o perspectivă europeană  la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius, de la sfârşitul lui noiembrie 2013. Partida rusă a pierdut politic în ultima vreme: criza politică din aprilie a fost depăşită, fiind instaurat un nou guvern, pro-occidental, la sfârşitul lunii trecute, negocierile privind Acordul de Asociere la UE s-au încheiat şi există posibilitatea ca Acordul să fie parafat la Vilnius, la sfârşitul toamnei, atât cu Moldova cât şi cu Ucraina.

Pe de altă parte, devin evidente încercările de destabilizare şi provocările clienţilor Moscovei de la Tiraspol, care afecteaza Moldova şi Ucraina. Situaţia se tensionează, amintind chiar de provocările rusesti dinaintea conflictului ruso-georgian din 2008.

La Chişinău şi-a făcut apariţia şi Alexandr Dughin.

Un articol de pe site-ul revistei 22:

Republica Moldova: Experţii în problema transnistreană dau alarma: Separatiştii, ajutaţi de Moscova, se înarmează de război!

„În zona geografică pe care o numim zona de securitate există suficient potențial pentru a declanșa anumite operațiuni. Noi putem să ne trezim cu acțiuni pe întreg teritoriul. Nu va fi acea escaladare înceată ca în 1992. Acum lucrurile vor fi foarte rapide. Noi am slăbit capacitatea de apărare a RM în două, am schimbat profilul Armatei Naționale. Ea nu este o armată care poate ataca și nu este o armată care ar putea să se apere de inamicul potențial”, a declarat analistul politic, Viorel Cibotaru, în cadrul unei conferințe de presă.

Totodată, comentatorul politic, Arcadie Barbăroșie, consideră că sunt create toate premisele pentru degradarea situației și că asta are loc în legătură cu apropierea summitului de la Vilnius.

„Pe măsura apropierii summitului UE de la Vilnius sporește riscul de provocări internaționale a confruntărilor armate în zona de securitate în scopul compromiterii perspectivei europene a Republicii Moldova. Federația Rusă nu dorește ca RM să se consolideze ca stat de drept și democratic în baza unui parteneriat oferit de UE”, susține Arcadie Barbăroșie.

Analistul a mai menționat că OSCE trebuie să intervină ca să nu permită declanșarea unui conflict armat.

„Facem un apel către OSCE și Ucraina, care deține președinția OSCE, ca să nu admită declanșarea unui conflict armat în regiunea transnistreană și alimentarea acestuia din exterior”, a adăugat Arcadie Barbăroșie.

Vedeți mai jos o declarație semnată de reprezentanții societății civile în legătură cu situația din Transnistria.

Declaraţia reprezentanţilor societăţii civile cu privire la evoluţia situaţiei în raioanele de est ale Republicii Moldova

Regimul din raioanele de est ale Republicii Moldova este un instrument de exercitare a controlului din partea Federaţiei Ruse asupra comportamentului şi destinului Republicii Moldova. Cert este că Federaţia Rusă nu doreşte ca Republica Moldova să se consolideze în calitate de stat de drept democratic în baza unui parteneriat oferit de UE.

În pofida comportamentului iresponsabil al clasei politice moldoveneşti, la 30 mai curent s-a reuşit depăşirea crizei politice prin instituirea noului Guvern, recent au fost încheiate negocierile cu privire la Acordul de Asociere UE-Republica Moldova şi, pe această cale, s-a păstrat şansa de a atinge punctul, când perspectiva europeană va deveni ireversibilă pentru Republica Moldova. Summitul UE de la Vilnius, programat pentru 28-29 noiembrie 2013, urmează să consolideze perpectiva de existenţă a Republicii Moldova în calitate de stat suveran, membru al familiei europene din care face parte lingvistic, cultural şi istoric.

Însă, procesul sinuos de apropiere a Republicii Moldova de UE a fost acompaniat de politicile de anexare a raioanelor de est ale Republicii Moldova, promovate de Federaţia Rusă. Desemnarea lui Dmitrii Rogozin drept „reprezentant special al Preşedintelui Rusiei pentru Transnistria” la 21 martie 2012, vizitarea scandaloasă a raioanelor de est ale Republicii Moldova de către Anatolii Serdiukov, ministrul apărării al Federaţiei Ruse, la 12 aprilie 2012, înzestrarea unităţilor militare ruseşti cu armament şi unităţi de transport noi, şirul de aplicaţii militare cu trageri de luptă în scopul „ripostei atacului teroriştilor din dreapta Nistrului” sunt doar câteva elemente din acest scenariu. Cert este că, pe măsura apropierii Summitului UE de la Vilnius, sporeşte riscul de provocări intenţionate a confruntărilor armate în zona de securitate în scopul compromiterii perspectivei europene a Republicii Moldova.

Constatăm şi de astă dată, că acţiunile administraţiei de la Tiraspol se încadrează perfect în acest scenariu. Ideea aberantă de mutare a „Sovietului Suprem” de la Tiraspol în Bender/Tighina – localitate cu regim sporit de securitate, este doar un element din şirul acţiunilor provocatoare. Este bine cunoscut faptul că proiectul pretinsei legi cu privire la „frontiera de stat” a început să fie vehiculat la Tiraspol încă în 2012. Faptul că Evghenii Şevciuk a “promulgat” acest act anume acum, la 10 iunie 2013, demonstrează că se urmăreşte scopul torpilării procesului de negocieri, care asigură un minim de comunicare între ambele maluri ale Nistrului şi stabilitate în regiune, şi, pe această cale, dezlegarea mânilor pentru orice acţiuni distructive la adresa Republicii Moldova. Intenţiile de a aplica prevederile acestui act în localitatea Varniţa şi cele din raionul Dubăsari cu începere din 25 iunie curent, pe teritoriul controlat de Republica Moldova, urmăreşte scopul provocării unui conflict armat cu implicarea unităţilor militare ale Federaţiei Ruse, conform precedentului din 1992.

Fiind conştienţi de gravitatea situaţiei, facem un apel către OSCE şi Ucraina, deţinătoarea preşedinţei în OSCE, şi care dispune de pârghii eficiente de exercitare a controlului asupra situaţiei în raioanele de est ale Republicii Moldova, să nu admită declanşarea vreunui conflict armat în regiunea Transnistreană şi alimentarea acestuia din exterior.

Cerem ca UE şi SUA, în calitate de parteneri ai Republicii Moldova, care au investit în procesul de democratizare şi consolidare a Republicii Moldova, să manifeste o vigilenţă maximă şi să anticipeze posibila degradare a situaţiei în zonă.

Ca şi reprezentanţi ai societăţii civile, suntem conştienţi că declanşarea scenariilor distructive pe teritoriul ţării noastre va afecta perpspectiva depăşirii problemelor existente în interiorul ţării şi normalizării relaţiilor dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Iată de ce, solicităm respectarea onestă de către Federaţia Rusă a prevederilor Tratatului de prietenie şi colaborare cu ţara noastră, semnat la 19 noiembrie 2001. Considerăm că Federaţia Rusă are de ales care va fi imaginea ei în societatea moldovenească.

Facem un apel la adresa locuitorilor din raioanele de est ale Republicii Moldova – ostatici ai regimului şi politicilor promovate prin intermediul lui, să nu să se lase folosiţi în calitate de „carne de tun”. Consolidarea statalităţii moldoveneşti în baza parteneriatului Republicii Moldova cu UE şi reîntregirea teritorială a ţării noastre este singurul scenariu pozitiv pentru oamenii de bună credinţă de pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

Cerem ca structurile de stat ale Republicii Moldova să ia o atitudine fermă faţă de posibilele provocări, să nu să se lase atrase în capcanele pregătite şi să continue ferm parcursul european al Moldovei.

Considerăm că clasa politică din Republica Moldova se va compromite definitiv şi ireversibil dacă şi-n acest moment decisiv pentru statalitatea Republicii Moldova nu va reuşi să se manifeste în calitate de reprezentanţi ai poporului, nu va depune efortul colectiv maxim posibil pentru evitarea scenariilor distructive, impuse din exterior, nu va mobiliza întreagă societate moldovenească pentru apărarea viitorului ei comun.

Semnatari:
Vasile Nedelicuc, Arcadie Barbaroşie, Oazu Nantoi, Victor Chirilă, Igor Boţan, Viorel Cibotaru, Radu Brabie, Anatol Ţaranu, Natalia Morari, Iurie Pântea, Sergiu Ostaf
CNP, CREDO, IPP, IESPM, APE,