În articolul care urmeză se fac o serie de referinţe la Partidul Libertăţii din Austria, FPÖ. Şeful acestui partid a fost pînă nu demult Joerg Haider, un politician care într-o serie de ocazii a exprimat vederi filo-naziste. Prin traducerea acestui material nu urmărim să facem propagandă pentru Haider sau FPÖ. Detestăm orice fel de totalitarism, inclusiv tentativele de îndulcire a unui trecut oribil. Scopul este altul. În Europa funcţionează un dublu standard în ce priveşte libertatea de expresie şi exemplul de mai jos e cea mai recentă ilustrare a acestei ipocrizii.
Detalii despre Joerg Haider şi FPÖ:
Profile: Controversy and Joerg Haider
Joerg Haider: The Rise of an Austrian Extreme Rightist
Relatări de pe frontul Euro-Arabic: Austria, Parlamentul European, Olanda, Belgia
Thomas Landen, Brussels Journal, 2008-04-01
Autorităţile austriece au acuzat-o pe politicianul Susanne Winter de incitare, degradare a simbolurilor religioase şi agitaţie religioasă. Aceste delicte pot aduce acuzatei o sentinţă maximă de doi ani închisoare. În ianuarie, doamna Winter a spus că profetul Mohamed este un pedofil deoarece s-a căsătorit cu o fetiţă de şase ani. Tot ea a afirmat că Mohamed a fost un “şef de trib războinic” care a scris Coranul în timpul unor crize epileptice.
Politicianul, membru al Partidul Libertăţii din Austria, FPÖ, partid anti-imigraţie din opoziţie, a adăugat că Islamul este “un sistem de dominaţie totalitar care ar trebui izolat înapoi în locul său de naştere, pe celălalt mal al Mediteranei”. Aceasta a mai avertizat asupra unui “tsunami imigraţionist musulman”, spunînd că “în 20 sau 30 de ani, jumătate din populaţia Austriei va fi musulmană” dacă politicile imigraţionste actuale vor continua.
În urma celor declarate, extremiştii musulmani au ameninţat-o cu moartea pe Susanne Winter şi aceasta se află de atunci sub protecţia poliţiei. Astăzi, Departamentul de Justiţie din Viena a anunţat că doamna Winter va fi acuzată de “incitare şi degradare a simbolurilor religioase” (Verhetzung und Herabwürdigung religiöser Symbole). Dacă va fi gasită vinovată, ar trebui să i se aplice o sentinţă de maxim doi ani în închisoare pentru exprimarea opiniilor ei.
Pe de altă parte, Alfred Hrdlicka, „artistul” austriac care i-a reprezentat pe Iisus şi apostolii săi săvârşind activităţi homoxesuale pe timpul Cinei Cea de Taină, nu a fost acuzat. Şi nici nu va fi acuzat. Reprezentarea lui Iisus practicînd sodomia cu apostolii nu este considerată a fi o „degradare a simbolurilor religioase” în Austria, dar referirea la faptul istoric că Mohamed s-a căsătorit cu o fetiţă de şase ani este „incitare la ură rasială”.
Domnul Hrdlicka nu a fost nici ameninţat de asasini creştini pentru opiniile sale. Diferenţa dintre creştini si musulmanii extremişti este că primii nu vor să-i ucidă pe cei ce le aduc ofense, dar cei din urmă o fac – acesta fiind probabil motivul pentru care autorităţile europene se tem de musulmanii radicali şi dau în judecată pe oponenţii acestora, în timp ce îi finanteaza pe cei care insultă creştini.
Între timp a devenit clar că doar 144 din cei 785 de membrii ai Parlamentului European susţin propunerea lui Ayaan Hirsi Ali, fost politician olandez care trăieşte clandestin ca urmare a ameninţărilor cu moartea din partea islamiştilor, de a stabili un fond european pentru protecţia celor urmăriţi de asasini pentru opiniile lor. Domnişoara Hirsi Ali este la propriu în stare de arest la domiciliu, deoarece autorităţile sînt dispuse să o protejeze doar atîta timp cît rămine pe teritoriul Olandei, dar nu si cînd călătoreşte în afara graniţelor. Din cauza lipsei de protecţie ea este obligată sa trăiască în ascunzători pe teritoriul Olandei.
Luna trecută, Henk Hofland, un important jurnalist olandez, a propus ca autorităţile olandeze să sisteze protecţia asigurată de poliţie lui Geert Wilders, un alt politician pe care radicalii musulmani îl vor mort pentru opiniile sale. Mai mulţi indivizi şi organizaţii din Olanda au depus plîngeri împotriva lui Wilders pentru incitare la ură rasiala, din cauză că a făcut un film de 15 minute numit Fitna, în care îşi exprimă vederile despre islam.
VNO-NCW, Federaţia Agajatorilor Olandezi, a dat dispoziţie avocaţilor sa verifice posibilitatea de a revendica pagube de la domnul Wilders pentru eventuala diminuare a veniturilor ce poate surveni ca urmare a boicotului produselor olandeze de către musulmanii înfuriaţi pe Wilders şi de faptul că olandezii nu au fost capabili să îl reducă la tăcere. “Companii ca Shell, Philips şi Unilever sînt uşor de recunoscut drept companii olandeze”, a declarat Bernard Wientjes, preşedintele VNO-NCW, ziarului Het Financieele Dagblad. “Nu ştiu cît de bogat este Geert Wilders, sau cît de bine este asigurat, dar dacă suferim un boicot vom investiga posibilitatea de a-i cere despăgubiri.” În noiembrie, Doekle Terpstra, membru al consiliului director Unilever, a făcut apel olandezilor să “intervină şi să îl oprească pe Wilders” întrucit “Geert Wilders este malefic, iar răul trebuie oprit.”
Astăzi, în învecinata Belgie, corpul anti-discriminare al guvernului CEOOR a avertizat bloggerii şi website-urile că vor trebui să retragă trimiterile (link-urile) către filmul lui Wilders. CEOOR a declarat că filmul urmăreşte să creeze “frică, neîncredere şi ură faţă de musulmani.” Corpul anti-discriminare a cerut belgienilor să fie “vigilenţi” şi să raporteze “cazurile de incitare la ură şi/sau discriminare.”
![mihaela-barbus[1]](https://inliniedreapta.net/wp-content/uploads/elementor/thumbs/mihaela-barbus1-pydiituedconmrou0twklsfz7egtqhonla40po561c.jpg "mihaela-barbus[1]")
33 Comments
Imperialistu'
9 April 2008Pe frontul euro-arabic nimic nou, ca sa parafrazam titlul celebrului roman semnat Erich Maria Remarque. Ma dezgusta lasitatea europenilor in fata furiei islamice. O lasitate cu atat mai dezgustatoare cu cat promoveaza cu cel mai mare entuziasm ura fata de crestinism. Toate nulitatile sunt promovate daca isi bat joc de Dumnezeul crestin, de Iisus sau de crestini in general. Daca insa te iei de razboinicul Mahommed, hopa! o dam in antirasism. Maine-poimaine or sa ne aresteze pentru ca vom spune ca Idi Amin a fost negru.
Wilders incita la ura fata de musulmani? Filmuletul ala putea sa fie de o mie de ori mai dur, dar G. W. a evitat sa faca prea mult scandal, tocmai pentru a nu putea fi atacat de idiotii utili mereu gata sa faca pe avocatii Religia Pacii™.
Sic transit gloria mundi… Si uite asa ne indreptam cu pasi repezi spre Fahrenheit.
costin
9 April 2008vorbeam cu un ins din Olanda, ieri, acum nu mai mult de citeva ore: restrictionarea libertatii exprimarii (freedeom of speech) o asemanam cu situatia Romaniei din anii din inaintea 1989. Raspusul lui a fost fara echivoc: libertatea de expresie in Olanda nu mai exista! revin cu detalii…..
Panseluţa
9 April 2008Imperialistule:
„Maine-poimaine or sa ne aresteze pentru ca vom spune ca Idi Amin a fost negru.’
E clar ca apartenenta la o rasa devine, rapid, categoria esentiala in politica si cultura elitelor Vestului, cam cum era in comunism categoria de „clasa”: burghez/capitalist sau proletar/taran .
Clasa nu a disparut, dar e subordonata altor categorii pentru simplul motiv ca cei care dicteaza politica apartin unei clase privilegiate, indiferent din ce medii provin, care traiesc foarte bine in pozitii de putere in sinecuri la Uniunea Europeana sau in catedre la universitati finantate de tipi ca Soros si de bilionari din Arabia Saudita sau care fac politica locala in orase cu o populatie „de culoare” importanta (cam de la 5 la 20 %) care are putere de vot.
Ce e interesant e cum a evoluat definitia „rasei” pe ambele parti ale Atlanticului in discursul politic:
1. Acuzatia de rasism de partea rasei albe se aplica doar anumitor „rase” preferentiale, in special rasa negroida, de origine africana, si mai recent, in SUA, rasei „maronii”, adica imigrantilor de origine sud-americana. Nimeni nu-i acuza pe albi de rasism impotriva „rasei galbene”, adica impotriva
chinezilor, japonezilor, coreenilor, vietnamezilor, laotienilor, etc., si nu cunosc nici un indian din sub-continent care sa se fi considerat victima a rasismului aici, in America. Dimpotriva.
2. Stinga politica a inventat o noua categorie rasiala, apartenenta la Islam, desi Islamul e supra-rasial, ca si crestinismul, si e o ideologie politico-religioasa. Neo-marxistii, in coniventa cu islamistii, au facut miscarea asta ca sa echivaleze criticile la adresa ideologiei musulmane cu atacuri la adresa unei rase/etnii si sa echivaleze anti-islamismul cu rasismul clasic.
3. Rasele si etniile care functioneaza bine in Vest, care s-au adaptat, mai usor sau mai greu, si care nu-si reclama statut de victima a Vestului (desi ar putea s-o faca, perfect legitim, ca indienii sau indo-chinezii) nu conteaza in demagogia desantata a Vestului stingist.
Oceania
9 April 2008Europa si-a castigat dreptul de-a vorbi, libertatea de expresie fiind una dintre primele etape spre democratie. de aici s-a ajus la denigrarea Isamului si-a Crestinismului stiind ca vor fi persoane care se vor simti ofensate din aceasta cauza. deci care este granita de la care incepe extremismul si din ce punct s-ar impune autocenzura? libertatea de expresie include si dreptul de-a jigni? n-ar trebui sa existe niste limite? competenta, bunul simt, coerenta si civilitatea discursului, nu sunt decat forme firesti de „restrictionare” a unei libertati, altfel intelese fara margini. probabil, intr-un sens mai special, cultura asta si inseamna: o constiinta mai adanca a limitelor de orice fel. asumarea ei responsabila. acum, daca Europa e secularizata, normal ca va suporta mai bine denigrarea Crestinismul. musulmanii fiind foarte religiosi se simt profund ofensati atunci cand li se jigneste sentimentul religios. mie, nefiind o persoana religioasa, nu mi se pare nimic iesit din comun ce-a zis Susanne Winter, din contra, sunt de acord cu ea dar, putina empatie cu credinciosii nu strica. cred ca secularizarea Islamului trebuie sa se faca din propriile sale maruntaie.
emil
9 April 2008Oceania.
„libertatea de expresie include si dreptul de-a jigni?”
Da. Vezi Voltaire si traditia europeana de satiristi. Inainte de Voltarie, vezi Jonathan Swift – de exemplu ce spune (si in ce fel o face) despre irlandezi.
In cazul general al jignirii, societatea are mecanismele ei de arbitraj bine puse la punct. Legile defaimarii si curtile de judecata. De fapt, aici nu vorbim despre jignire la modul general. E vorba despre cazul particular al blasfemiei (include ofensa adusa sensibilitatii religioase). Revin la Voltaire. A fost cel mai incendiar blasfemist al timplui sau. Daca excluzi dreptul de a ofensa din libertatea de expresie, il excluzi si pe Voltaire.
Daca ai putin timp si rabdare, citeste te rog acest articol. E putin mai lung, dar argumenteza necesitatea dreptului de a ofensa din perspectiva liberalismului clasic.
On the Right to Give Offence
Oceania, concret, unde ai pune limite in privinta dreptului la exprimare? Da-mi un exemplu sau doua.
Sint de acord ca exista limite ale libertatii de expresie, insa nu consider ca blasfemia ar fi una.
Oceania
9 April 2008Emil, multumesc de articol. Interesant.
Deci exista limite ale libertatii de expresie dar blasfemia nu este una dintre ele…Eu sunt de acord cu blasfemia dar credinciosii nu sunt, iar credinciosii fac parte din lumea asta pe care trebuie s-o impart cu ei. Unde as pune eu limite in privinta dreptului de exprimare? Pai, de exemplu, poti sa critici religia cuiva dar fara sa-ti bati joc de ea. Asta ar fi o limita a libertatii. Libertatea de exprimare fiind singurul drept fundamental care are limite. Bineinteles ca sunt de acord ca libertatea de exprimare e principiul iar limitarea este exceptia. Nu cred ca in cazul caricaturilor lui Mahomed ar trebui sa se aplice o sanctiune contraventionala dar cred ca trebuie evitate astfel de manifestari care genereaza efecte negative difícil de gestionat. De fapt cand vorbesc despre limite aici nu ma refer la cele politice, legale, nici la cele sociale ci la limitele morale ale libertatii de expresie. Acele limite pe care fiecare persoana si le impune din interiorul constiintei sale. Forta acestor limite este direct proportionala cu calitatea etica a persoanei respective. Cu cat e mai dezvoltata sensibilitatea morala a unei persoane cu atat ea se va infrana sa jigneasca pe cineva. Asta nu inseamna ca simtul moral trebuie sa ne faca sa ne tragem fermoar pe buze in fata raului ci pur si simplu sa ne faca sa evitam bataia de joc, ofensa sau discreditarea. Calitatea convietuirii sociale depinde, in definitiv, de calitatea morala a cetatenilor ei. In felul asta, cu cat este mai mare capacitatea de autolimitare a persoanelor prin intermediul constiintei lor, cu atat mai putin necesare vor fi franele legale puse libertatii de expresie.
emil
9 April 2008Oceania.
Sa continuam.
Iti spun limitele mele in ce priveste exprimarea libera.
Nu esti liber sa indemni la omor sau distrugere de proprietate. O astfel de exprimare incalca dreptul la viata si la proprietate.
Nu esti liber sa prezinti drept creatie personala ideile si opiniile altora. Furtul, sub forma de plagiarism sau ambiguitate calculata, incalca un alt drept fundamental: dreptul la proprietate (in acest caz, intelectuala).
Nu esti liber sa calomniezi cu buna stiinta, fara probe. Chiar daca ai dreptate, intimplator, dar nu dispui de dovezi, atacul la demnitatea persoanei nu se justifica. E vorba despre dreptul la demnitate si onoare. Dar sa luam un caz aparte. De exemplu, ai dovezi, dar sint false. Curtea de judecata (daca esti dat in judecata) va decide. Daca se poate demonstra ca intentia ta nu a fost malitioasa si in circumstantele date nu puteai sa iti dai seama ca probele la dispozitie nu erau veridice, atunci esti achitat.
Nu esti liber sa strigi „incendiu!” intr-un loc aglomerat. E o zicala ce spune ca in situatii exceptionale, in care divulgarea unor informatii poate produce cu certitudine pierdere de viata umana sau de proprietate, atunci dreptul la libera exprimare poate fi suspendat.
Acest al treilea caz are nenumarate ramificatii si implicatii. De exemplu, un ziar care pe timp de razboi divulga informatii care ajuta inamicul si au un potential foarte mare de a cauza moarte, distrugere, infringere, sau prelungirea conflictului, in viitorul imediat sau mai indepartat. New York Times a facut asa ceva. Dar am un alt exemplu, foarte recent. Fitna lui Geert Wilders. Circumstantele anterioare difuzarii filmului se incadreaza perfect in acest scenariu. Mai poate fi vorba despre dreptul la libera exprimare cind consecintele acestui film pot fi foare grave, mai ales tinind cont de precedentul caricaturilor daneze si al lui Theo van Gogh?
Da. Absolut. Astfel de situatii se apreciaza functie de circumstantele specifice, de la caz la caz.
Reproduc integral un articol aparut pe 17 martie, inainte de difuzarea filmului. Autorul este un olandez, Gelijn Molier, analizind argumente pro si contra din perspectiva liberalismului clasic, in special a argumentatiei lui John Stuart Mill in privinta dreptului si limitelor exprimarii libere. Te rog sa il citesti si sa urmaresti logica. Este instructiv.
Panseluţa
9 April 2008Oceania:
Emil a incercat sa-ti explice ce inseamna, de fapt, Amendamentull 1 al Constitutiei americane, singurul de acest fel din lume, dar care are radacini in Magna Carta engleza si exista, in forme mai putin definitive, in toate statele democratice.
Toata jurisprudenta americana pune limite la „libertatea de expresie” care nu e vazuta ca absoluta in sens metafizic, adica poti spune orice oricindi, ca de exemplu, a striga „Foc!” intr-un cinema plin de lume care poate duce la haos si moarte, sau in cazuri de incitare directa la violenta, sau, mai recent, la a striga sloganuri anti-militariste la inmormintarea unui soldat mort in Irak. Curtea a decis ca militantii impotriva razboiului din Irak au multe alte foruri in care-si pot varsa veninul impotriva Americii; o inmormintare nu e locul in care o pot face pentru ca libertatea de expresie a acestor fanatici contravine drepturilor civile ale partcipantilor la inmormintare.
Jurisprudenta americana a Primului Amendament e infinit de complexa, si e, probabil, piatra de incercare a Constitutiei americane. Inteligente extraordinare, de la Jefferson la Holmes la Renquist, au contribuit la elucidarea si rafinarea Primului Amendament, constienti ca e piatra fundamentala a democratiei americane.
In procesul evanghelistului Jerry Falwell
Hai sa vedem ce spui pe indelete:
emil
9 April 2008Panseluta, cred ca am postat amindoi cometariile noastre cam la acelasi timp. Al tau a iesit trunchiat, nu stiu de ce. Te rog sa continui, sint foarte interesat.
Panseluţa
9 April 2008Oceania si emil:
Scuze pentru mesajul trunchiat de aseara. Dracusorii care trag sforile tehnice mi-au mincat mai mult de jumatate din text, nu l-am mai putut recupera, si, de furie, am renuntat sa-l reconstitui.
In esenta spuneam ca
1. libertatea de expresie, asa cum e definita de jurisprudenta Primului Amendament, nu e absoluta, cum cred multi si cum incearca detractorii Americii si ai Vestului sa spuna. Sunt legi contra defaimarii de persoana (mai stringente in America decit in Marea Britanie, de exemplu). Cu toate astea, in interpretarea Primului Amendament jurisprudenta a plecat dintotdeauna de la spiritul Constitutiei americane, care favorizeaza libertatea si nu restringerea ei. Cind se ivesc situatii ca cea a inmormintarii soldatului, tot de la fundamentul libertatii se porneste, in cazul asta Curtea decizind nu daca protestatarii aveau dreptul la expresie–il au–, ci unde o pot face. O inmormintare e o chestie privata, nu e spatiu public asa cum e definit acesta de Constitutie: media, presa, televizor, sali de conferinte publice, spatii publice definite ca atare, parcuri (daca ai obtinut permis in prealabil), etc. Spatiul privat e aparat cu grija de aceeasi Constitutie.
Asta e esenta filozofiei politice si juridice pe care o mostenim de la Jefferson et comp. Totalitarismele de orice fel pornesc de la principiul contrar, ingradirea libertatilor, ingradirea spatiului privat pina la anularea lor.
2. Dadeam exemplul procesului evanghelistului Jerry Falwell iimpotriva revistei porno a lui Larry Flynt, „Hustler”. Flynt scrisese o satira groasa la adresa mamei lui Falwell, spunind ca cei doi ar fi avut o relatie incestuoasa.
Falwell a dat revista in judecata pe motiv de defaimare, „invasion of privacy” si cauzare intentionata de suferinta extrema (nu prea stiu care e vocabularul romanesc pentru termenii astia; imi cer scuze daca suna strimb).
Cazul e celebru, pe buna dreptate. Milos Forman a facut un film bazat pe el, bun.
Curtea Suprema a dat cistig de cauza revistei, spunind, in esenta, ca satira persoanelor publice (Falwell, recent decedat, a fost in anii 80 si 90 in fruntea unei cruciade conservatoare impotriva „pacatelor”, ca homosexualitatea, pornografia, adulterul, etc) chiar daca ofenseaza, e legitima si chiar necesara unui discurs public viguros, si ca a baza deciziile juridice in privinta libertatii de expresie pe conceptul de „ofensa atroce/fara masura de nerusinata” e a introduce un parametru extrem de subiectiv: ce e atroce sau strigator la cer pentru unul e benign pentru altul.
Voiam sa-i spun Oceaniei, in final, ca libertatea de expresie apara exact libertatea de ofensa, de satira, de bataie de joc cu tinta politica si sociala, ca in cazul caricaturilor lui Mohammed. Fara asta nu i-am avea pe Aristofan, pe Juvenal, pe Voltaire, la noi pe Arghezi sau pe Cartarescu (satira „Baroane”).
Regulile de politete si de bune maniere pe care le urmam intre noi ca sa convietuim n-au ce cauta in critica unor sisteme de idei si valori ca Islamul sau Crestinismul (normal, mi s-ar parea de prost gust o caricatura referitoare la poftele sexuale ale lui Mohammed, dar, avind in vedere relevanta actuala a poftelor lui–chiar ieri am citit despre o fetita de 8 ani din Yemen care s-a dus singura-singurica la tribunal ca sa ceara sa fie divortata de sotul de 30 de ani cu care fusese maritata de parintii ei pe motiv de violenta domestica si abuz sexual–prostul-gust devine, cumva, necesar si chiar salvator.
Toate sistemele de idei sunt deschise criticii rationale, si nu poti trage o linie clara, viabila, intre ce constituie critica/analiza legitima si ofensa.
Tare as vrea sa stiu ce-ar zice si face Oceania in legatura cu situatia fetitei din Yemen fara sa „jigneasca” Islamul. Poti fi pioasa in inima ta si politicoasa cu musulmanii pe care-i intilnesti la piata si la scoala, nimeni nu-ti cere altceva, dar cind intilnesti un rau de asemenea magnitudine, ti se impune sa faci ceva mai departe de piosenia privata.
Daca are inima cit de cit, va decide sa jigneasca o asemenea religie, s-o ofenseze pina in pinzele albe.
Eu, personal, scriu: Huo Mohammed! si fac ce pot ca oamenii sa fie eliberati de sub cea mai sinistra religie din lume.
Panseluţa
9 April 2008Rectific putin un paragraf, ca sa-l fac mai inteligibi: (emil, poate adaugi un „review post” pentru cei care scriu grabit ca mine):
„Regulile de politete si de bune maniere pe care le urmam intre noi ca sa convietuim n-au ce cauta in critica unor sisteme de idei si valori ca Islamul sau Crestinismul (normal, mi s-ar parea de prost gust o caricatura referitoare la poftele sexuale ale lui Mohammed, dar, avind in vedere relevanta actuala a poftelor lui prostul-gust devine, cumva, necesar si chiar salvator. Chiar ieri am citit despre o fetita de 8 ani din Yemen care s-a dus singura-singurica la tribunal ca sa ceara sa fie divortata de sotul de 30 de ani cu care fusese maritata de parintii ei. Motivul: violenta domestica si abuz sexual; batai cotidiene pentru motive minore (joaca in gradina–ce poate face o fetita decit sa se joace?) urmate de tirirea fetitei in dormitor (mintea refuza sa-si imagineze ce s-a intimplat in dormitorul ala, dar sunt indicatii in Hadith despre ce s-a petrecut intre Mo si Aisha).
Toate sistemele de idei sunt deschise criticii rationale, si nu poti trage o linie clara, viabila, intre ce constituie critica/analiza legitima si ofensa.
Panseluţa
9 April 2008Mai adug ceva:
Orice decizie in jurisprudenta (constitutionala) americana e deschisa criticii, oricind si oriunde. Falwell v. Hustler a fost si e criticata, cum sunt si multe altele care au influentat societatea americana, ca decizia din Roe v. Wade despre avorturi.
Legea americana e in tensiune permanenta intre principiile Constitutiei si evolutia societatii, intre interpretari „stricte” si „liberale”. Tensiunea asta defineste societatea Americii, si-i da dinamismul optimist care e are credinta in puterea cetateanului de a gindi liber si de a-si exercita vointa in sfera publica.
Islamul e dat odata pentru totdeauna: Sharia e instituita profetic de Allah prin Mohammed si e deci imutabila. Nimic nu s-a schimbat in Sharia de la constituirea ei, desi lumea s-a schimbat imens. Omul islamic nu gindeste liber, si nu e cetatean. E un simplu supus si o marioneta a unei divinitati implacabile.
Panseluţa
9 April 2008Oceania:
Special pentru tine si adresindu-se sensibilitatilor tale in privinta ofensarii Islamului:
Copyright © 2003 Yemen Times:
Yemen’s most widely read English newspaper | yementimes.com
——————————————————————————–
For the first time in Yemen
8-year-old girl asks for divorce in court
——————————————————————————–
By: Hamed Thabet
SANA’A, April 9 – An eight-year-old girl decided last week to go the Sana’a West Court to prosecute her father, who forced her to marry a 30-year-old man.
Nojoud Muhammed Nasser arrived at court by herself on Wednesday, April 2, looking for a judge to handle her case against her father, Muhammed Nasser, who forced her two months ago to marry Faez Ali Thamer, a man 22 years her senior. The child also asked for a divorce, accusing her husband of sexual and domestic abuse.
According to Yemeni law, Nojoud cannot prosecute, as she is underage. However, court judge Muhammed Al-Qathi heard her complaint and subsequently ordered the arrests of both her father and husband.
“My father beat me and told me that I must marry this man, and if I did not, I would be raped and no law and no sheikh in this country would help me. I refused but I couldn’t stop the marriage,” Nojoud Nasser told the Yemen Times. “I asked and begged my mother, father, and aunt to help me to get divorced. They answered, ‘We can do nothing. If you want you can go to court by yourself.’ So this is what I have done,” she said.
Nasser said that she was exposed to sexual abuse and domestic violence by her husband. “He used to do bad things to me, and I had no idea as to what a marriage is. I would run from one room to another in order to escape, but in the end he would catch me and beat me and then continued to do what he wanted. I cried so much but no one listened to me. One day I ran away from him and came to the court and talked to them.”
“Whenever I wanted to play in the yard he beat me and asked me to go to the bedroom with him. This lasted for two months,” added Nasser. „He was too tough with me, and whenever I asked him for mercy, he beat me and slapped me and then used me. I just want to have a respectful life and divorce him.”
Nasser’s uncle, who does not want to reveal his name, is following the case now as her guardian. According to her uncle, after Muhammed Nasser, the girl’s father, lost his job as a garbage truck driver in Hajjah, he became a beggar, and soon after suffered from mental problems.
Thamer is in jail now. “Yes I was intimate with her, but I have done nothing wrong, as she is my wife and I have the right and no one can stop me,” he said. „But if the judge or other people insist that I divorce her, I will do it, it’s ok.”
So far, no accusations have been made against her father, who was later released due to health problems, or Nasser’s husband, who will remain in jail for further investigation.
“So far there is no case and no charges, as Nojoud arrived by herself to court asking just for a divorce,“ said Shatha Ali Nasser, a lawyer in the Supreme Court who is following Nojoud Nasser’s story.
Shatha Ali Nasser confirmed that item number 15 in Yemeni civil law reads that “no girl or boy can get married before the age of 15.” However, this item was amended in 1998 so parents could make a contract of marriage between their children even if they are under the age of 15. But the husband cannot be intimate with her until she is ready or mature,” said Nasser.“This law is highly dangerous because it brings an end to a young girl’s happiness and future fruitful life. Nojoud did not get married, but she was raped by a 30-year old man.”
Nasser confirmed that Nojoud Nasser’s case is not the first of its kind in Yemen, but it is the first time that a girl went to court by herself to ask for a divorce.
“We are not planning to return Nojoud to her family. Who knows? Maybe after a few years the same thing will happen to her again,” said Shatha Ali Nasser. „We are planning to put her in Dar Al-Rahama [an non-governmental organization that works with children], where she can have a better life and education. We do not want her family to pay her expenses, as they are poor.”
Panseluţa
9 April 2008Oceania:
Du-te la linkul ziarului din Yemen, daca poti–eu nu am capacitatea sa-l postez–ca sa vezi fotografia copilitei de 8 ani, infasurata in lintoliu negru si totusi zimbind inocent si cumva strengar.
Daca e un Dumnezeu al dreptatii, o va apara pe fetita asta matura si curajoasa peste virsta ei de „omorul pentru onoare” care i se pregateste.
emil
9 April 2008Panseluta, multam mult pentru rabdarea si efortul de a continua ideile incepute. Mi s-a intimplat si mie sa am comentarii mincate complet sau partial. Am injurat mai rau ca un birjar, dar a trebuit sa gasesc o alternativa de a face fata dracusorilor de pe net. Cind am o chestie mai lunga si imi ia mai mult timp, deschid Notepad, copiez ce-am scris pina la momentul respectiv si o salvez acolo. Fac asta de 2-3 ori in timp ce scriu un comentariu lung. Daca se intimpla ceva, cel putin am salvat undeva textul la care lucram. Asta e, uneori e chin si in mediul digital. Inca o data, multumesc mult pentru faptul ca ai revenit.
Panseluţa
9 April 2008emil:
eu iti multumesc tie insutit, si stii de ce. Nu e nevoie sa elaborez.
Am descoperit si eu tehnici de a-i fraieri pe dracusori, dar trebuie sa fiu pe faza, lucida, fara nervi de la slujba sau de pe metroul care ma aduce acasa din Washington in Virginia, care mi-a scos mai multi peri albi ca toate calatoriile mele cu metroul bucurestean de la Podul Izvor in Militari cind eram acasa, si pe care acum le vad cu nostalgie.
Multam din nou.
Sper intr-un raspuns al Oceaniei.
Oceania
9 April 2008Panseluta, raspunsul meu va fi scurt si la obiect. E inutil sa-mi dai mie exemple cu fetite de 8 ani care sunt casatorite cu barbati de 60 de ani. Cei de pe acest blog stiu foarte bine care e opinia mea si cu ocazia asta o vei afla si tu daca vei naviga putin prin bolgul meu. Cu alte cuvinte, diferenta dintre noi in aceasta problema nu exista. Eu vorbeam doar despre empatie. Nu despre critici ci despre jigniri. Deci despre ce as putea sa polemizez cu tine? Si eu vreau sa fie evitat pericolul care ar pindi democratiile vestice, despre pericolul la adresa traditiilor noastre civice de a gindi despre si de a interactiona cu celalalt, si eu vreau sa fie evitata atrofia curajului nostru civic si abandonarea voluntara a libertatii expresiei, protejata de Constitutie. Nu vreau asa ceva deci, nu ma intelege gresit, suntem de aceeasi parte a baricadei.
Panseluţa
9 April 2008Oceania:
Probabil ca nu-mi dau seama ce intelegi tu prin empatie si cum trebuie sa functioneze ea in critica de idei si valori.
Eu nu am nici o empatie cu cei care singuri aleg sa recurga la acte de barbarie ca raspuns la o perceputa ofensa. Mi se pare imoral sa empatizezi cu raul.
cam asta e.
Panseluţa
9 April 2008Oceania:
Ti-am urmat indemnul si m-am dus la blogul tau. E splendid in design si grafica (reactia mea a fost: Wow!, mai ales cind am vazut designul perfect al spatiului in care te-ai fotografiat), e interesant in chestia horoscopului (esti adepta a astrologiei, care e o specie de determinism primitiv?)
si curajos in publicarea fotografiilor controversate, inclusiv pe cea a lui Serrano, care a jignit asa de multi crestini.
In logica interventiilor tale de aici, citez:
„deci care este granita de la care incepe extremismul si din ce punct s-ar impune autocenzura? libertatea de expresie include si dreptul de-a jigni? n-ar trebui sa existe niste limite? competenta, bunul simt, coerenta si civilitatea discursului, nu sunt decat forme firesti de “restrictionare” a unei libertati, altfel intelese fara margini. probabil, intr-un sens mai special, cultura asta si inseamna: o constiinta mai adanca a limitelor de orice fel. asumarea ei responsabila.”
presupun ca l-ai fi sfatuit pe Serrano sa se auto-cenzureze in actul artistic liber care era clar ca va ofensa crestinii, in numele empatiei, in numele „limitelor de orice fel” a caror „asumare responsabila” inseamna „cultura.”
Daca e asa, de ce-l promovezi pe Serrano? De ce lui ii permiti sa sfideze ‘limitele” si sa jigneasca in timp ce celor care il caricaturizeaza (caricatura e tot o forma artistica) pe Mohamed, pe motive mult mai reale si clare si institutionale in Mohamedanism, nu? Care e diferenta? Serrano l-a pus pe Iisus in pipi, din simpla provocare a „burghezilor/filistinilor”, ca sa le „rupa gura” in buna traditie avantgardista, si sa cistige ceva granturi de la fundatiile de stinga, Iisus neavind nimic de-a face cu excretiile, despre care nu a spus nimic, niciodata (tipul a lasat, de fapt, Torah in urma cind a negat importanta restrictiilor de dieta) dar de care Mohamed e legat intim: peste 70 de comandamente rituale din Coran au de-a face cu urinarea si defecatia, si alte multe cu menstruatia.
Foarte bine, nimic de zis aici, omul era preocupat de problemele de civilizatie ale erei sale: cum sa te stergi la fund in desert, fara apa si hirtie higienica (alte obsesii ale tipului sunt mult mai stranii, dar le trec sub tacere, ca tin de domeniul psihanalizei).
Ce ma intreb e ce vrei sa spui prin „asumarea limitelor de orice fel”? Sigur ca civilizatia inseamna tensiunea intre limitele inerente conditiei umane ca atare (nasterea si moartea) si cele ale trairii in comunitati, pe de-o parte, si aspiratia spre libertate, la fel de inerenta in conditia umana, pe de alta.
Nimic nou in asta. De asta avem legi. De asta avem mii de ani de gindire filozofica si juridica, de la Platon la Hume la John Stuart Mill la Marx si Richard Rorty.
Spui ca esti pentru libertatea de expresie, si e clar ca mediul artistic prin care se exprima Serrano are incuviintarea ta. Serrano s-a bucurat de un context in care avea deplina libertate de expresie. A-ti bate joc de simbolurile cele mai dragi ale unei culturi sau tari e, din fericire, inca aparat de Constitutia Americana, desi mie mi se rupe inima cind vad drapelul american calcat in picioare sau ars, dar nu incerc sa le pun botnita legala celor care au alta viziune despre America.
Ce le-ai fi spus artistilor de pe vremea comunismului in Romania care se luptau atit cu auto-cenzura cit si cu cenzura oficiala? Care e diferenta intre a te auto-cenzura de a spune adevarul despre un sistem politic totalitar, si a te auto-cenzura in a spune acelasi adevar despre o religie care e, de fapt, un sistem politic despotic si care are alergie la adevar?
Le-ai recomanda femeilor din Iran sa se auto-cenzureze in a denunta oprimarea la care sunt supuse de teocratia unor barbosi libidinosi care nu au alta treaba decit sa masoare ciclurile menstruale ale femeii si gradul lor de puritate pentru sex si dupa sex?
Unde si cind si pentru ce se sfirseste auto-cenzura si incepe libertatea de constiinta, de exprimare, de liber arbitru–cel mai important concept, in mintea mea, al crestinismului, pentru ca ne face personal responsabili de a alege intre bine si rau, si nu de a fi sclavi ai decretelor celeste sau umane.?
Blogul tau e confuz ideologic si nu pare sa aibe o pozitie ferma in conformitate cu criteriile tale inseti (te citez: „competenta” si „coerenta „) in chestiunile astea. Ce merge pentru deconstructia si insultarea crestinismului nu merge pentru insultarea paralela a Islamului.
Pe mine ma doare profund „Iisus in pipi” a lui Serrano, si am navigat rapid peste imaginea lui de pe blogul tau, desi nu sunt religioasa in termeni traditionali. Omul n-a facut nimic rau in scurta lui viata. Dimpotriva.
Dar, conform spiritului american, iti voi apara dreptul de a spune ce crezi cu viata mea.
Panseluta
9 April 2008Oceania:
Postez aici doua ginduri profunde de pe blogul tau pentru iluminarea patrupezilor:
„Ce înseamnă a fi solid? Solid înseamnă ceva care, spre deosebire de lichide, îşi păstrează forma şi persistă de-a lungul timpului, durează. În schimb lichidele sunt fără formă, se transformă în mod constant, curg. Nu vi se pare că azi solidele se topesc impunând conditiei umane schimbări radicale, cerând să fie regândite vechile concepte care obişnuiau s-o articuleze? Cred că disoluţia solidelor se impune ca trăsătură esenţială a momentului.
Posted by oceania at 12:21 AM 0 comments
Tot aşa termenul “individ” înseamnă ceva care nu se divide, ceea ce mă duce cu gândul la ideea de unitate, de permanenţă a subiectului care se consideră continuu în relaţie cu propria sa istorie existenţială. În ciuda acestui fapt, individul, atunci când este scos din locul său fix – aşa cum a fost configurat de Descartes – devine fragmentat, divizat, plural căci, pe măsură ce identitatea sa e traversată de diferite diviziuni şi noi antagonisme sociale are loc o descentrare a eu-ului. Odată fărâmiţat, eu-ul se fluidizeaza desolidificandu-se.”
Panseluţa
9 April 2008Oceania:
Am reflectat toata dupa-amiaza la gindurile tale foarte profunde despre fizica si chimia solidelor si lichidelor in vremea noastra, in timp ce spalam vasele la bucatarie, si am ajuns la uramatoarele concluzii ( si nici una din farfurii nu s-a spart):
Nu mi se pare ca solidele se topesc azi, slava Domnului, altfel decit dupa legile fizicii universale, unele, ca fierul si alte minerale asemanatoare, topindu-se relativ usor, in cuptoare uriase la anumite grade de caldura, cuptoare manevrate de tipi muschiulosi a caror dieta nu e vegetariana, si indiferent de schimbarile „radicale” in „conditia umana”–daca ar fi asa, ar insemna sa te trezesti cu blocul sau casa in care traiesti prabusit in capul tau pentru simplul motiv ca suspini la adresa minoritatilor mahomedane.
Alte solide, ca piatra, refuza sa se topeasca, oricare ar fi conditia umana curenta si ideologia politica aferenta.
In fine, blogul tau mi-a amintit de nemuritorul Mariu Chicos Rostogan din „Un pedagog de scoala noua”: (Iti citez din volumul 2 al operei lui Caragiale, editia Rosetti-Cioculescu, pe care o am mereu alaturi):
„Pedagogul: No ce-i gramakica?
Scolerul: Gramakica iaste…
Pedagogul: No ca-z ce iaste? ca-z doar nu iaste vun lucru mare.
Scolerul: (…) gramakica iaste o stiinta ghespre cum lucra limba si lejile mai apoi la care se supune aceeasi lucrar, ghin toate punturile ghe vedere.”
Cit despre ideatia ta despre individualitate, sa lasam publicul sa te inteleaga.
Eu imi declin comptetenta.
Oceania
9 April 2008ce-as mai putea sa spun Panseluta? ca m-ai inteles gresit… oare si eu te-am inteles la fel de gresit?
Oceania
9 April 2008Panseluta, am zis ca e prea putin ce-am scris mai devreme si nu vreau sa crezi ca ceea ce ai spus tu nu e interesant pentru mine. Cand am facut referire la blogul meu nu doream opinii asupra asezarii in pagina sau a valorii postarilor (sunt zero barat in materia de IT). Te trimiteam, de fapt, exact la fetita de 8 ani si la batranul de 60 ca sa citesti comentariile. Oricum discutia noastra e umbrita de un fel de tzvna pe care o simt in cuvintele tale si care nu face decat sa indeparteze interlocutorii. Eu nu vreau sa ma contrazic pe acest blog ale carui idei, chiar daca nu in totalitate, in mare parte, le impartasesc. Discutia noastra a deraiat de la empatie (care reprezinta secretul comunicarii) la judecati de valoare asupra postarilor de pe blogul meu…sau, si mai rau, la dat exemple cu fetite de 8 ani, lucru care m-a revoltat de 2 ori. Odata pentru ca-mi erau adresate mie, cea care condamna si lupta impotriva acestui lucru si o data pentru povestea in sine. Nu poti sa-mi combati ideile dandu-mi exemple lucruri cu care nu sunt nici eu de acord, lucruri pe care si eu le condamn. Lucruri care, pur si simplu, m-ar transforma intr-un monstru daca m-as apuca sa le neg. Trebuia sa centrezi discutia asupra empatiei. Adica la lipsa ei atunci cand se desconsidera persoana in sine, sau valorile sale, sau sistemul sau de credinte. Chestia cu Pis Christ, daca te uitai mai bine, era tocmai pentru a sublinia ideea de trash art, poze stranse sub titlul O istorie etică şi juridică a fotografiei. Si-apoi, ma repet, dar subliniez ideea ca Europa seculara rezista mai bine blasfemiilor decat musulmanii. Deci am plecat de la empatie si termin tot cu gandul la ea. Cred ca noi doua n-am reactionat empatic la aceasta prima confruntare de idei. Poate ca la urmatoarea, tot pe acest blog, vom putea sa conversam diferit.
Panseluţa
9 April 2008Oceania:
Multam de raspunsul fara „tzifna”. Iti face cinste. Dar eu tot nu inteleg ce intelegi tu prin „empatie” in contextul discutiei despre Islam si Vest.
Reiterez ce-am scris altadata–poate nu era clar–ca Islamul e un sistem religios-juridic-politic oribil, care face apel la instinctele cele mai ignobile din fiinta umana, care e barbar in fundamentele sale, a carui virulenta a crescut in ultimile decenii, din o complexitate de motive, si care e in razboi declarat cu civilizatia occidentala.
Nu vad unde ar intra „empatia” pentru cei care adera la un asemenea sistem, chiar daca nu vor sa-mi taie capul si se marginesc la a se ruga de 5 ori pe zi sau a se duce in hadj cind au bani ca sa faca nu stiu cite rotatii in jurul unui meteorit, in ciuda instructiunilor din Coran impotriva idolatriei.
Revin.
Oceania
9 April 2008Panseluta, de acord cu tine cu tot ce-ai zis despre Islam. Imi spui ca nu vezi unde ar intra empatia pentru cei care “adera la acest sistem”. Pai empatie ar fi tocmai faptul de-a intelege ca ei nu adera la acest sistem, ei se nasc in acest sistem si le este inculcata sistematic de la nastere pana la moarte esenta acestui sistem. Doar ateii ce mai pot iesi din sistem. Pentru ceilalti, e buna critica dar nu in bascalie. Mie nu-mi convine ca un musulman sa-si rada de Isus si, atentie, nu sunt bisericoasa. Ma pot pune in pielea credinciosilor atunci cand cineva isi rade de Mohamed. Trebuie sa existe o secularizare a Islamului de aceea sunt de acord cu critica si, mai ales cu critica din interior.
uite aici un film despre o femeie extraordinara care are curajul sa critice islamul la Al Jazira. Un om secular care vine din interior, din sistem: Wafa Sultan, o psihologa arabo-americana. O femeie care nu crede in supranatural dar respecta dreptul celorlalti de-a crede in el.
http://switch5.castup.net/frames/20041020_MemriTV_Popup/video_480x360.asp?ai=214&ar=1050wmv&ak=null
Imperialistu'
9 April 2008Dar explica-mi si mie, Oceania, de ce nu as rade de un criminal pedofil cu accente de grandomanie.
Panseluţa
9 April 2008Oceania:
Ce spui nu e logic.
1. Daca le sunt inculcate convingerile din leagan si se simt ofensati cind le jignesti, cum e posibil ca ei sa nu „adere” la sistem? Adera sau n-adera? Poate adera putin, cam 10%, pe chestii de identitficare cu restul comunitatii, ca sa nu fie ostracizati si rusinati, dar in rest nu adera? Si de ce aderenta de 10% duce la raspunsuri asa de violente, cind o aderenta mai putin decit insufletita l-ar face pe omul obisnuit sa stea acasa si sa-si vada de treburile obisnuite?
2. Daca ar fi sa respectam sensibilitatile tuturor celor carora le-au fost inculcate sistematic convingeri din pruncie, ar insemna sa excludem de la critica analitica toate sistemele de idei si de valori si de practici, de la cele religioase la cele politice. Care e diferenta intre Islam si comunism/maoism, etc. in privinta asta? Tartorii coreenilor din Nord si ai chinezilor s-au nascut in comunism si au fost indoctrinati de mici. Ii menajam? Ii menajam pe leninistii si bolsevicii si stalinistii si kim-il-sengistii care au instituit adevarate culte seculare ale unor conducatori degenerati?
Care ar fi diferenta, dupa tine?
3. Cit despre diferenta intre „critica” (care ti se pare legitima)si „bascalie”, vezi postarea mea despre cazul Falwell versus Hustler. N-o reiau. Pe scurt: ce e bascalie pentru tine e critica legitima cu un adaos de umor (stii maxima „Castigat ridendo mores..”) pentru mine, cind miza e politica si sociala si nu minora, de genul injuraturi intre negustorese sau politicieni ca in Caragiale.
In orice caz, nici un „ofensat” sau „oprimat” conform legilor actuale din Vest nu are dreptul sa recurga la teroare, violenta si sa omoare oameni nevinovati. Dreptul asta e inscris in Islam, si legitimat in Sharia si fiqh.
Violenta politica are o istorie lunga si sinistra in Vest, contrar preceptelor crestinismului, dar Vestul si-a depasit istoria, pe cind Islamul, adapindu-se de la sursa, recurge, cotidian, la omor in numele celui care le-a instituit cultul sinistru.
Cit despre Wafa Sultan, nimic nou. O stiu de cind si-a facut aparitia pe scena. Femeia asta extraordinara te contrazice direct: Islamul e o religie barbara care si-a condamnat credinciosii la inapoiere din toate punctele de vedere.
Tipa e dura, explicita, nu iarta nici o falsa sensibilitate islamica in toate interventiile ei. Nu „empatizeaza” cu pakistanezii indoctrinati in scolile teologice „madrassa” care si-au facut o cariera din arsul steagurilor Vestului in lipsa de slujbe adevarate. Nu empatizeaza cu palestinienii care se arunca in aer ca sa omoare cit mai multi evrei. Din cite-mi aduc aminte, Wafa a spus, intr-unul din interviuri, ca nici un evreu n-a aruncat nemtzi nevinovati in aer dupa holocaust, si nici dupa aceea.
Nu cred ca puteai gasi exemplu mai prost la exhortatia ta despre „empatie” asa cum o intelegi tu. Wafa e profund „empatica” dar pare sa inteleaga „empatia” ca o incercare de a le deschide mintile musulmanilor, de a le arata la ce ideologie retrograda apartin, care le dicteaza destinul nenorocit, disperarea, violenta, ideologie pe care o pot lasa in urma, asa cum a facut si ea.
Adica Wafa nu-i considera pe musulmani, in mod elitist si paternalist, ca simpli roboti care n-au minte, simple creatii ale unei ideologii.
Tu nu pari sa le acorzi musulmanilor aceeasi umanitate ca ea.
Panseluţa
9 April 2008Oceania:
Revin cu ultim gind.
„Empatia” ta pare un concept menit sa te gratuleze pe tine, sa-ti flateze sentimentul de superioara dechidere catre lume, de fiinta luminata si educata, spre deosebire de cei care mai putin iluminati.
Wafa ofera un alt tip de empatie: intelege durerea musulmanilor (dinauntru, ca una din ei) dar le arata o cale in afara sistemului care ii tine in intuneric, literal, prin analfabetismul endemic in Orientul Mijlociu, in care vorbitori de urdu sau pashto nu stiu sa citeasca sau sa scrie in propria lor limba dar invata sa recite Coranul pe de rost in araba, fara sa inteleaga un cuvint,
in renuntarea la o religie care-i tine in lanturi. Nu-i incurajeaza sa se simta victime perpetue ale Vestului/evreilor/cruciatilor, asa cum face Coranul, si ai ‘bascaliei” anti-mohammedane recente.
Adica Wafa crede in indivizii musulmani ca oameni cu putere de discernere, nu victime ale unui determinism orb.
Oceania
9 April 2008Imperialistu’, sigur ca poti. dar eu vorbeam despre religie nu despre o persoana oarecare, criminal pedofil cu accente de grandomanie. daca, in schimb, te referi tot la religie, cred ca jignesti sensibilitatile religioase ale credinciosilor. si nu cred lucrul asta dintr-o anumita superioritate de care am fost acuzata si nici pentru ca eu sunt credincioasa ci pentru ca am de a face cu persoane credincioase care mi-au explicat cum vad ei lucrurile.
emil
9 April 2008Oceania, nu ai fost acuzata de nimic. Panseluta zice:
„“Empatia” ta pare un concept menit sa te gratuleze pe tine, sa-ti flateze sentimentul de superioara dechidere catre lume, de fiinta luminata si educata, spre deosebire de cei care mai putin iluminati.”
Fraza este speculativa si nu contine nici o acuzatie. Te rog sa remarci verbul „pare”. As aprecia si din partea ta o prudenta similara, inainte de a te declara „acuzata”.
Imi pare rau ca din cele doua postari ale Panselutei faci referinta doar la acest pasaj si ignori restul.
Panseluţa
9 April 2008emil,
Ma declar KO pe acest fir. A „bleeding heart” invinge judecata simpla, de 2 + 2 = 4, de foarte multe ori, din pacate.
Ca tot e Ratzinger aici, in spatiul meu imediat, incerc sa vad cum sa ma duc la biserica, sa-mi fac mea culpa, si sa-i transmit Papei printr-un preot fonfait si plictisit ca mesajul lui din Regensburg despre mariajul esential intre credinta si ratiune–probabil cea mai buna lectie teologica a ultimilor decenii–mai are mult pina a penetra constiintele de pretutindeni. Si sa-mi cer scuze pentru naivitatea („vanitatea”) de a fi crezut altfel.
Oceania
9 April 2008Panseluta, n-am mai raspuns din aceleasi considerente. n-am mai avut ce spune.
Emil, n-am ignorat nimic din ceea ce mi-a spus Panseluta, din contra. si nici din ceea ce imi spuneti voi ceilalti de aici. am considerat insa ca discutiile prelungite se viciaza dand de inteles ca interlocutorii ar vrea sa-si schimbe unul altuia ideile. insa pot sa spun ca discutiile voastre ma atrag de aceea revin cu placere pe acest blog citindu-l regulat.
Panseluţa
9 April 2008Oceania:
„Panseluta, n-am mai raspuns din aceleasi considerente. n-am mai avut ce spune.”
Situatiile nu sunt echivalente.
Eu nu am mai avut ce spune dupa ce ti-am pus citeva intrebari clare, care ridicau probleme specifice din interpretarea ta a „empatiei” cu aderentii la o credinta sau alta si care se simt ofensati de jigniri, la care n-ai raspuns deloc.
Hai sa nu incercam sa ne amagim cine a fost lasat, de fapt, fara idei/cuvinte.
Cit despre „discutiile prelungite”care „viciaza” conversatia si urmaresc sa schimbe opiniile interlocutorului, nu vad ce alt rol au discutiile si polemicile. E rolul lor prin excelenta. Polemicile prelungite nu rezista pe Internet din simplul motiv ca blogurile traiesc din stiri si noutati; sunt supuse ciclului de stiri si, urmarite in adincime, au nevoie de noi si noi clarificari, elaborari si referinte care sunt posibile doar in carti si publicatii academice.
Asta nu inseamna ca nu poti gindi clar si articulat in mediul asta, oricare ar fi pozitia ta. Cind e inteligent, te obliga sa gindesti rapid, sa elimini deseurile de gindire pe sponci sau primita din mediul inconjurator, sa-ti definesti pozitia in lume cind crezi te-ai stabilit confortabil intr-o nisha sau alta.
Am decis sa scriu pe blogul asta exact pentru ca nu e o clica de tipi care-si repeta ideile, in ecou, la nesfirsit, ca majoritatea pe internet. Desi Patrupezii au o linie filozofic-politica clara, postarile sunt deschise interpretarilor si sensibilitatilor de tot felul, ca ale tale, si cei care comenteaza aici gindesc independent si destept si clar, cu argumente, si cu ce-mi place imens, ca in postarile lui costin sau Imperialistului, cu experiente personale relatate cu fler si detaliu/nuanta scriitoriceasca.
Cu imensa simpatie pentru mintile libere de pe Internet,
Panseluta