Dacă vrem să vedem realitatea economică românească și să înțelegem unde este loc pentru creștere și modernizare, trebuie să ne raportăm la datele statistice furnizate de Institutul Național de Statistică, în special în raportul anual despre PIB, Produsul Intern Brut. În 2014 România a înregistrat un PIB de aproximativ 150 de miliarde de euro. Tot atunci s-a consolidat contribuția sectorului Informații și Comunicații (IT&C – Tehnologia Informației și a Comunicațiilor). Cu 6% contribuție la PIB, sectorul IT&C a depășit Agricultura care are o contribuție de doar 4.7% și este foarte aproape să depășească și sectorul Construcțiilor, care are 6.2%.

Având doar 93.000 de angajați, IT&C a contribuit mai mult în 2014 decât agricultura, silvicultura și pescuitul unde lucrează 2.600.000 de persoane. Exprimat în alți termeni, pentru producerea unui leu din PIB a fost nevoie de un singur om angajat în IT&C, în vreme ce pentru producerea unui leu în agricultura și-au dat contribuția 40 de persoane. Diferența este uriașă și s-ar putea mări dacă se păstrează tendința ultimilor patru-cinci ani, când IT&C și-a dublat procentul din PIB.

Bine-bine, veți spune: dar de ce vreți voi să discutați pe În Linie Dreaptă despre PIB, IT, economie și dezvoltare? Tocmai pentru că aici este cheia de boltă a raportului politic dintre discursul Dreptei politice și cel al Stângii. Dreapta își întemeiază proiecția politică pe libertate, stat de drept și economie de piață, pe când Stânga preia rezultatele muncii sectoarele productive și le redistribuie prin intermediul statului-tătuc, motorul intern și baza sa ideologică.

Sectorul IT&C se poate dezvolta în continuare în România și poate aduce o contribuție și mai mare la PIB-ul țării dacă, și numai dacă, va putea absorbi forța de muncă bine pregătită sau calificabilă într-una din sub-activitățile componente. Față de cele două sectoare de activitate menționate anterior, adică Agricultura și Construcțiile, IT&C nu își leagă producerea de valoare de numărul de angajați, ci de productivitatea lor, adică de gradul de pregătire și de propensiunea angajaților la schimbare, training și educație permanentă.

Un mediu dinamic

Cine lucrează în IT&C știe foarte bine că există o mobilitate foarte mare a angajaților în acest sector. Dinamismul domeniului se datorează progresului tehnologic, extinderii departamentelor deja existente și dorinței celor implicați de a se dezvolta din punct de vedere profesional. Un angajator din IT&C caută în special tineri care vorbesc cel puțin o limbă străină, au o pregătire informatică și se pot adapta cu ușurință la noi programe și tehnologii. Nu în ultimul rând, tot mai mulți tineri din sectorul IT sunt dispuși să își pornească propriile afaceri pentru a beneficia de oportunitățile pe care le oferă apartenența la piața economică europeană. Cu alte cuvinte, pentru a fi angajați în sectorul IT&C, tinerii trebuie să beneficieze de o pregătire corespunzătoare și este firesc să ne întrebăm care este situația din acest moment din educație.

Educație a la USL

De la venirea la putere a alianței dintre PNL și PSD, sistemul de educație, și așa imperfect, s-a prăbușit. Amputată în 2012 pentru a favoriza mediocritatea și aranjamentele birocratice ale elitei USL, Legea Educației Naționale a fost golită de conținut prin măsurile adoptate de miniștrii sprijiniși de USL. Moștenirea lor se vede cu ochiul liber.

Într-un recent interviu acordat revistei „22”, fostul ministru Mircea Miclea a subliniat că rezultatele dezastruoase ale evaluărilor elevilor din clasele primare la nivelul anului 2014 se vor perpetua până la Bacalaureat. Întreg sistemul educațional este afectat de imposibilitatea de a recupera în facultate a tot ce nu s-a înțeles în anii de studiu anteriori. Școlile generale produc astfel elevi care se adaptează greu la cerințe, întrucât, în cuvintele fostului ministru, „trei din patru copii nu au abilitățile necesare de analiză și prelucrare a informațiilor”.

Tinerii despre care vorbește Mircea Miclea au toate șansele să rateze intrarea pe cele mai dezvoltate sectoare ale economiei, fiind condamnați la alegerea unei meserii prost plătite, de multe ori chiar în agricultură sau construcții. Având carențe în educație este greu de crezut că își vor putea găsi mai târziu în viață un loc de muncă mai bine plătit sau că vor ajunge vreodată să poată iniția și pune în practică idei de afaceri.

De altfel, întreaga țară a văzut cum procentul de promovabilitate la Bacalaureat a fost mărit artificial prin reducerea cerințelor de la examene impuse de ministrul Daniel Funeriu. Problemele nu se opresc însă acolo, învățământul superior având propriile sale carențe. În România se scot pe bandă rulantă diplome care pun semnul egalității între afaceri precum Spiru Haret și centrele universitare serioase așa cum sunt Universitatea Babeș-Bolyai și Universitatea București. În condițiile în care diplomele de absolvire sunt tot mai lipsite de valoare, procesul de triere are loc pe piața reală, la angajare, dar îi pune pe absolvenții cu patalamale nelegitime în situații tot mai jenante.

Deși sloganul „Țara te vrea prost” nu apare scris pe frontispiciul Ministerului Educației Naționale, acesta este practic îndemnul pe care îl adresează românilor atât guvernul PSD condus de Victor Ponta, cât și politicienii care pretind că se află în opoziție. Sesizată cu ani în urmă de Sarmalele Reci, această dorință intimă a clasei noastre politice a fost transpusă în versuri care ar putea însoți orice dezbatere despre educația din România:

Ah! Ce frumos
Viitorul luminos
li se-arată celor idioți
Deci fii supus
față de cel mai sus pus
Nu uita că țara te vrea prost!

Răspunderea politică

Câtă vreme statul român nu renunță la politicile sale distrugătoare din Educație, deplângerea votului pentru găleți și pixuri rămâne o simplă constatare ipocrită a unei realități incomode. PSD, partidul socialiștilor îmbogățiți din afacerile cu statul, și-a fidelizat în anii ’90 un electorat needucat și dependent de pomeni electorale pe care îl ferește cum poate mai bine de tot ce l-ar putea deștepta și scoate din mizeria în care se zbate.

Aflat într-o opoziție de formă, PNL, partidul burgheziei de stat, continuă să fie părtaș la distrugerile pesediste. Cu doar câteva zile în urmă, Alina Gorghiu, co-președintele PNL, a declarat că propunerea acordării dreptului de vot începând cu vârsta de 16 ani trebuie tratată cu seriozitate. Dat fiind dezastrul din Educație, e limpede ce progres va aduce țării adăugarea la corpul electoral a tinerilor de 16 și 17 ani.

PSD și PNL nu își doresc cetățeni autonomi, inteligenți și critici, ci o masă de votanți insuficient educați, săraci și ușor de manipulat, numai buni pentru a fi păcăliți la fiecare nou ciclu electoral. Idealul politic al celor mai mari două partide din România se dovedește a fi un stat în care o minoritate produce valoare care apoi este redistribuită prin autoritatea statului, în schimbul voturilor.

Nici mărețul locatar al Palatului Cotroceni, Klaus Iohannis, de altfel un susținător nepocăit al loviturii de stat din 2012, nu se dovedește a fi mai breaz. Venit la putere pe un val de vot anti-PSD și anti-Ponta, actualul președinte se comportă ca un continuator al proiectului politic USL. Indiferența lui Iohannis față de guvernarea incapabilă a lui Ponta și lungul șir de complicități peneliste reflectă întru totul împăcarea de sine care a transformat PNL într-un banal simbiot al PSD.

Final previzibil

Lăudat de mulți, dar subminat la tot pasul de autoritățile și partidele politice ale țării, sectorul IT&C se încăpățânează să se dezvolte într-un mediu economic ostil, profitând de forța de muncă bine pregătită dar decăderea sistemului de educație din România îi va pune însă capăt. La un moment dat, va interveni o lipsă de specialiști, iar sectorul cel mai dinamic al economiei naționale se va muta în alte țări. La consecințele unui asemenea dezastru nu s-au gândit nici PSD, nici PNL și nici echidistantul Klaus Iohannis. Ce este mai trist este că nici nu dau semne că se vor gândi. Au și de ce să se comporte în acest fel: nu strici bunătate de cooperare politică pentru un mizilic neaducător de voturi ca sectorul IT.