Tom Holst, country manager Chevron a explicat pentru În Linie Dreaptă că România poate deveni independentă energetic în viitorul apropiat, dar că există și posibilitatea ca importul de gaze naturale să crească, dacă nu vom exploata gazele de șist.
ILD: SUA cunosc de câțiva ani o adevărată revoluție a gazelor de șist, tehnologie ce a stopat extinderea crizei în industrie și chiar a adus înapoi, pe pământ american, numeroși antreprenori. Care credeți că ar fi câștigurile pentru mediul de afaceri din România? Cum ar putea antreprenorii români să devină mai competitivi față de industriașii din țările din jur?
Tom Holst: Securitatea energetică a unei țări se află la baza creșterii economice și competitivității internaționale. Descoperirea și dezvoltarea resurselor energetice interne, inclusiv gazele naturale, pot spori securitatea energetică, oferă diversitate resurselor, consolidează economiile și crește numărul locurilor de muncă.
În SUA, resursele gazelor naturale din argilite și ale petrolului din straturi dense au produs schimbări importante pe piață, oferind resurse mai mari de energie și reducând costurile acesteia. Dezvoltarea înseamnă productivitatea economică substanțială și beneficiile securității internaționale. Această energie disponibilă în abundență ajută economia Statelor Unite și duce la o renaștere a industriei de prelucrare din SUA.
Dezvoltarea gazelor naturale din argilite ar putea aduce o schimbare radicală în securitatea energetică și ar ajuta la creșterea economică din Europa Centrală și de Est, oferind beneficii semnificative țărilor și comunităților în care au loc activitățile.
– Dezvoltare economică
– Noi venituri pentru guvernele naționale și locale
– Locuri de muncă pentru industriile directe și auxiliare
– Diversitate, fiabilitate și flexibilitate în ceea ce privește aprovizionarea cu energie
– Energie la prețuri accesibile
– Emisii poluante mai mici în comparaţie cu arderile de cărbune, contribuind astfel la îndeplinirea obiectivelor UE .
Conform IEA, Uniunea Europeană (a doua cea mai mare piață de gaze din lume) va deveni din ce în ce mai dependentă de importuri din cauza scăderii producției interne de gaz și a cererii din ce în ce mai mare. Studiile IEA arată că dacă dezvoltarea gazelor naturale din resurse neconvenționale este capabilă să fie produsă la standarde de mediu corespunzătoare și acceptate de public, aceasta va atinge circa 10 miliarde de metri cubi până în 2020 și se va ajunge la aproape 80 de miliarde de metri cubi până în 2035. Producția de gaze naturale din argilite va reprezenta cea mai mare parte din întreaga cantitate dezvoltată. Gazele neconvenționale ar putea satisface aproximativ 10% din cererea Uniunii Europene până în 2035.
Pentru a face un prim pas spre securitatea energetică trebuie să determinăm exact mărimea și viabilitatea comercială a resurselor de gaz natural din țările europene. Pentru a face acest lucru, este necesară explorarea. Țările europene ar trebui să știe dacă există resurse bogate de gaze naturale și petrol care ar putea ajuta la dezvoltare și ar putea oferi beneficii țărilor implicate. Chevron se află în primele faze ale explorării în mai multe țări din Europa Centrală și de Est. Ne-am angajat să ajutăm aceste țări să-și evalueze resursele de hidrocarburi.
ILD: Se vehiculează că în spatele protestelor de la Pungești sunt anumite interese rusești. Cum comentați și, dacă este adevărat, ce faceți pentru a contracara acest tip de ”lobby”?
Tom Holst: Nu putem să comentăm asupra unor astfel de zvonuri, dar vă pot spune ce cred eu: ce putem face Chevron și eu este să comunicăm eficient în așa fel încât oamenii să poată lua singuri decizii cu privire la propriul viitor. Aceștia trebuie să vadă beneficiile acestor activități înainte de a fi convinși. Eu respect această situație.
ILD: Vă reproșați faptul că nu ați comunicat mai bine cu oamenii din zonele unde se fac prospecțiuni, mai ales că există grupări anarhiste care prezintă filme și împart oamenilor materiale anti-gaze de șist de aproximativ doi ani?
Tom Holst: Chevron îşi menţine angajamentul de a coopera îndeaproape cu comunităţile locale pentru a explica beneficiile gazelor naturale din argillite. Din noiembrie și până în ianuarie 2014, echipele Chevron au vizitat mai mult de 2.250 de locuitori din comunele Pungești, Băcești, Puiești și Găgești au discutat cu aceștia și le-au răspuns întrebărilor privind activitățile noastre de explorare în județul Vaslui. Echipele Chevron au reușit să discute despre activitățile noastre cu peste 350 de locuitori din Pungești, peste 800 de locuitori din Băcești, peste 860 de locuitori din Puiești și aproximativ 250 de localnici din Găgești. Aceștia din urmă reprezintă mai puțin de jumătate din populația satului. Din păcate, Chevron nu a putut vorbi cu mai mulți locuitori din Găgești și din Pungești din cauza amenințărilor venite din partea protestatarilor. Aceaste acţiuni fac parte din programul de informare pe care Chevron l-a desfăşurat în regiune începând cu luna februarie 2013, și care a mai cuprins întâlniri de prezentare a proiectelor la nivelul comunităților și consultări publice.
Forajul de explorare implică exclusiv utilizarea tehnologiilor convenţionale, similare celor folosite în alte operaţiuni desfăşurate de industria de petrol şi gaze din Romania. Chevron a obținut permisele de mediu și aprobările necesare demarării activităților în Pungești la începutul lunii octombrie 2013. Gazul natural din argilite reprezintă o oportunitate pentru asigurarea securităţii energetice şi creşterii economice a României, şi pentru sprijinirea dezvoltării comunităţilor locale. Operaţiunile de explorare şi dezvoltare a resurselor de gaze naturale din argilite se pot desfăşura în siguranţă şi cu grijă faţă de mediul înconjurător, folosind tehnologii şi metode consacrate.
ILD: Credeți că potențialele rezerve de gaze de șist pot schimba balanța în favoarea independenței energetice a României față de gazele de import?
Tom Holst: Când discutăm despre beneficii, mesajele noastre se concentrează în principal pe securitatea energetică. În prezent, România importă aproximativ 30% din necesarul de gaz natural, în timp ce 70% este produs în țară. Aceste rezerve de gaze naturale se vor epuiza în următorii 10-15 ani și vor trebui înlocuite. Așadar, acest proiect poate servi ca un potențial înlocuitor al gazului pe care România îl produce în prezent. Inițiativa aceasta poate îmbunătăți securitatea energetică a țării și sperăm ca România să devină independentă energetic sau asigurată în ceea ce privește resursele de energie.
ILD: În prezent aveți concesiuni în două județe ale României. Intenționați să participați și la alte licitații, pentru a achiziționa noi perimetre?
Tom Holst: În 2013, Chevron a realizat exclusiv, activități de explorare în perimetrul EV-2, din Vaslui, și în perimetrele EX-17, EX-18 și EX-19, din sudul Dobrogei pe baza contractelor de concesiune actuale acordate de Guvernul României și în baza cărora Chevron Romania Exploration and Production operează. În perimetrele din zona Dobrogei, Chevron desfăşoară studii geofizice 2D – folosite de mulţi ani în întreaga lume pentru a verifica existenţa argilitelor. Aceste studii folosesc tehnologii sigure care nu afectează mediul înconjurător. În judeţul Vaslui, Chevron va fora sonde de explorare similare cu sondele convenţionale care există deja în România.
În prezent, Chevron nu intenționează să realizeze activități în altă zonă.. Chevron funcționează în deplină conformitate cu legile și reglementările din România și UE și, de asemenea, aderă la cele mai înalte standarde din industrie în ceea ce privește siguranța și protecția mediului, și așteaptă același lucru de la partenerii săi.
ILD: Majoritatea oamenilor cer date concrete atunci când se discută despre anumite investiții. Puteți face o estimare a veniturilor la bugetul de stat, directe și indirecte, generate de exploatarea gazelor de șist pe teritoriul României?
Tom Holst: Sunt de acord că aceste comunități trebuie să vadă beneficiile acestei activități. Cât la sută din bugetul central ajunge la autoritățile locale – aici Guvernul României ar trebui să decidă, dar întrebarea este una validă. Aș dori să spun în primul rând că Chevron este prezent în România doar cu echipa de management. În rest, toate operațiunile au fost și vor fi subcontractate unor companii românești. În aceasta faza, a explorarilor, lucrăm deja cu firme din România, precum Dafora SA., Prospecțiuni SA, Halcrow, MIF și altele. Mai mult decât atât acum realizăm interviuri de angajare în satul Siliștea comuna Pungești. Totalizăm astfel câteva sute de joburi contractate de Chevron. Dinamica businessului nostru arată că pentru fiecare loc de muncă angajat într-un contract cu Chevron se creează alte 4 joburi noi.
Vă dau un exemplu: Echipa de 250 de angajați ai Prospecțiuni din Mangalia are baza de staționare la un hotel din Venus, Mangalia. Este un hotel care ar fi fost închis în extrasezon. Acolo lucrează astfel, în continuare, tot personalul, cu bucătari, cameriste, personal de întreținere, șoferi. Magazinele sunt deschise în continuare pentru această echipă, serviciile de spălătorie, cosmetică și divertisment. Vă mai pot spune că 50 dintre cei 250 de angajați sunt localnici, deci 20%. Sunt beneficii importante pentru comunitățile locale. Vă rog să aveți în vedere că, la maturitate, operațiunile Chevron se vor derula în peste 10 locații.
Un alt beneficiu care vine odată cu gazele naturale din argilite și un preț mai mic pentru energie, este revitalizarea industriei. În SUA printre industriile revitalizate se numără sectorul petrochimic și metalurgic. Cred că aceste industrii părăsiseră Statele Unite acum aproximativ 40 de ani. De asemnea cred că Guvernul României are aceeași părere în legătură cu evoluția acestor industrii pe plan local. România va putea concura la nivel internațional cu ajutorul unei surse curate și sigure de gaz.
Chevron a promis să fie un partener bun pentru guvernul român, precum și un vecin bun pentru comunitățile în care operează. Asta înseamnă investiții sociale. Compania noastră respectă toate comunitățile în care operează la nivel global și se concentrează în principal pe sprijinirea programelor de sănătate, educație și dezvoltare economică.
În ceea ce privește investițiile în domeniul sănătății, în Vaslui, Chevron a donat o ambulanță către spitalul județean, iar în Dobrogea derulăm un program județean de asistență medicală în parteneriat cu Baylor România. Acest program concentrat pe depistarea bolilor infecțioase de tip HIV, hepatită B și hepatită C, a atins în 2013 cel mai mare număr de beneficiari. Chevron a fost întotdeauna un susținător al educației. În Dobrogea, am sponsorizat un program pentru susținerea accesului la educaţie al copiilor defavorizați, iar în satul Găgești am donat calculatoare pentru dotarea laboratorului școlii.
De asemenea în județul Constanța, Chevron a identificat o necesitate acută de a ajuta cu uniforme școlare elevii din județul Constanța. Ca parte a programului de implicarea în dezvoltarea comunității unde își desfășoară activitățile, Chevron a livrat, în luna decembrie 2013 și ianuarie 2014, peste 1.500 de uniforme elevilor din școlile primare din 10 comune aflate în județul Constanța – Amzacea, Cerchezu, Pecineaga, Chirnogeni, Dumbrăveni, Independența, Tuzla, 23 august, Dolcești, Topraisar. Programul de distribuție a uniformelor este în curs de desfășurare și în alte sate din județul Constanța. În total, aproximativ 3.200 de elevi din județul Constanța vor putea beneficia de uniforme școlare gratuite.
O nevoie similară a fost descoperită în Vaslui, unde am aflat că elevii au nevoie de rechizite. Prin urmare, am livrat rucsaci cu rechizite școlare în luna decembrie, în Băceşti. Astfel, mai mult de 550 de pachete – constând în rucsacuri cu rechizite şcolare (caiete, penar, carioci, acuarele, stilou ) şi dulciuri de Crăciun – au ajuns la copiii de grădiniţă şi din şcoală primară (clasele I-IV) din comuna Băceşti. Investițiile sociale se află la baza filosofiei noastre de business. Acesta este un parteneriat pe termen lung și prin urmare investițiile de natură socială vor continua să crească alături de afacerea noastră. Așadar, mi-e greu să vă raspund cu cifre exacte la întrebarea dvs., dar sper ca explicațiile mele să fi fost convingatoare în ceea ce privește dinamica dezvoltării economice pe care Chevron o poate asigura în România. Și, repet, vorbim de un orizont de dezvoltare cel puțin 30 de ani.
ILD: În prezent, relațiile dintre România și SUA sunt întărite de un parteneriat strategic și de o relație specială. Totuși, ce v-ar putea face să părăsiți România? Ați luat vreodată în calcul această posibilitate?
Tom Holst: Suntem aici pentru a pune bazele unei relații pe termen lung bazată pe încredere. După cum am mai spus, prin reluare activităților noastre din Pungești ne reiterăm angajamentul de a fi un partener pentru România în explorarea resurselor de gaze naturale din argilite. Aceste resurse pot contribui la securitatea energetică a țării și pot aduce beneficii economice importante populației. Chevron va continua să informeze stakeholderii locali și naționali cu privire la activitățile planificate și să fie un partener al comunităților locale pentru a continua tradiția de excelență în industria de petrol și gaze a României. Suntem încrezători că printr-o expunere ridicată la informații științifice și bazate pe dovezi clare, referitoare la procesul de explorare și dezvoltare a gazelor naturale din argilite, românii vor înțelege că această potențială resursă poate fi dezvoltată responsabil și poate aduce beneficii importante țării.
În Statele Unite aceleași tehnologii au fost aplicate cu succes la peste un milion de sonde și au adus beneficii substanțiale economiei SUA. Spre exemplu: o scădere de 65% la prețul gazului,1,6 milioane de locuri de muncă noi, o reducere substanțială a emisiilor de CO2 și o creștere a competitivității industriale americane.
26 Comments
darie
18 March 2014Cinste ție În Linie Dreaptă pentru că prezinți și un alt punct de vedere.M-am săturat de hipsteri.Câteodată ai senzația că poporul român e format din hipsteri,comuniști și Antena 3.Dureroasă senzație…
Anca Cernea
18 March 2014@1 darie, mulțumim de încurajare!
Românii normali nu au de ce să aibă ceva împotriva Chevron.
Automatizari
18 March 2014Dl. Ponta a anuntat intentiile guvernului de a vinde energie electrica mai ieftin marilor industrii precum ALRO Slatina, Arcelor Mittal etc, tocmai pentru a aduce in avantaj companiile romanesti. Macar atat se poate face dupa ce industria romana e la pamant
Constantin
18 March 2014Bunma ziua!
Ofensiva impotriva Chevron este asa de puternica, minciuna repetata obsesiv a ajuns adevar, incat ADEVARUL ADEVARTAT aproape a murit. Campania de defaimare a Chevron-ului este clar platita cu bani grei din Rusia. Asa cum spunea si Basescu ”sunt 10 firme de cautare a gazelor de sist in Romania, dinn care mai multe rusesti. De ce firma americana este singura infierata?”
ADEVARUL ADEVARAT este ca fisurarea hidraulica se aplica in Romania din anii ’60, pana in prezent facandu-se MII DE OPERATII de fracturare/fisurare hidraulica! O spun cu toata raspunderea, in calitate de inginer petrolist! Procedeul exista de prin anii ’50 si singura diferenta fata de gazele de sist este ca s-au utilizat volume de fluide mai mici dacat la aceste zacaminte neconventionale, a caror exploatare a inceput abia acum, nefiind pana de curand considerate economice. Am postat un filmulet cu comentarii profesioniste, nu cu popi, ecologisti si babe isterice.
http://www.youtube.com/watch?v=OZdaL9ODxZQ
Romania va avea numai de castigat de pe urma gazelor de sist!
Bogdan Calehari
18 March 2014@4
Din nefericire, de cele mai multe ori, adevarul nu are nici o sansa pus fata in fata cu propaganda
Bogdan Calehari
18 March 2014@3 Automatizatu’
Compania „romaneasca” ALROSlatina este propietatea miliardarului roman Vitali Matsiski, iar compania „romaneasca” Arcelor Mittal este propietatea miliardarului roman Lakshmi Mittal. Amandoi sunt daci get-beget, unul nascut in Rusia, alalalt in India!
Asa ca, dacul Ponta, de patriot ce este ca toti dacii, pompeaza banii nostri nu ai lui, in industria ruso-indiana. Iar tu, pentru ca esti automatizat, ai sesizat perfect treaba asta.
observator
18 March 2014rog explicati in ce fel ROMANIA devine independenta energetic daca resursele naturale sunt PRIVATIZATE. in loc sa cumparam de la gazprom cumparam de la chevron. si primim o redeventa ridicola,ca si pt aurul pe care il vrea RMGC. rog argumente nu insulte. multumesc.
[eu sunt pt exploatarea gazelor de sist si a aurului+tot ce mai este la rosia montana dar de catre COMPANII PROPRIETATEA STATULUI ROMAN macar 51% iar profitul sa intre in bugetul statului pt a finanta invatamantul , sanatatea si o armata capabila sa faca fata unei invazii rusesti.daca vi se pare ceva in neregula cu asta,rog ARGUMENTATI ]
Anca Cernea
18 March 2014observatorule, noi am scris sute de pagini pe blogul ăsta, cu toate datele, argumentele, toate răspunsurile la întrebările tale
dar observ că nu ai observat până acum diferența dintre Chevron și Gazprom, dintre o companie americană și una putinească –
ceea ce îmi umbrește oarecum optimismul privind șansele noastre de a te ajuta să te lămurești
dar poftește, ușa e deschisă, să nu zici că nu suntem gazde bune, search-ul îți stă la dispoziție, materialul este mult, numai onestitate intelectuală și discernământ să fie
Bogdan Calehari
18 March 2014Sunt cu ochii pe voi
Da, totul sa fie nationalizat, sa intre in propietatea statului – adica a noastra, a poporului – macar 51%, iar profitul sa intre in bugetul, sau buzunaru’ „Statului”, pentru a finanta invatamantul si sanatatea si familiile armatei de birocrati si oligarhi patrioti, capabila sa faca fata invaziei oligarhilor rusi. Cum a fost pana-n 89, numa’ ca atunci n-aveam oligarhi, aveam nomenclaturisti. Daca vi se pare ceva in neregula cu asta, sa va vad daca sunteti in stare sa ARGUMENTATI.
Cezar
18 March 2014Pai … independenta energetica se obtine atunci cand productia ei provine din interiorul granitelor statului. Chiar daca acea resursa este exportata, tot ce va fi importat va actiona ca o contrabalansare a balantei bugetare externe. Despre asta e vorba cand discutam despre geopolitica si macroeconomie la nivel global. Independenta energetica e atunci cand nu mai suntem fortati sa importam energie astfel incat economia noastra sa functioneze. Cat timp resursa este exploatabila si se regaseste in Romania, atunci totul se rezuma la o alegere de a importa sau nu. Chevron poate fi fortata sa comercializeze gazul intern, insa comercializarea lui in Republica Moldova nu e dealtfel deloc o varianta rea, tinand cont ca ar trebui sa facem mai mult pentru a trage romanii de peste Prut catre noi si catre UE. Apoi, orice resursa produsa in Romania este un produs al Romaniei, iar el ori se ruleaza pe piata interna, ori se exporta. In ambele cazuri contribuie la cresterea economica.
Utopiile cu nationalizatul companiilor cu 51% proprietate a statului sunt aberatii ale visatorilor. Trebuie sa acceptam problemele sociale si de mentalitate pe care le avem, sa acceptam ca nimic din ce tine de economie in care statul detine controlul nu functioneaza, sa acceptam ca tot ce are control politic nu merge si nu va merge pana la schimbarea mai multor generatii de la putere. Statul trebuie sa stea cuminte, sa isi ia niste procente in orice afacere (cazul Petrom unde detine 40% din companie), sa nu faca nimic, sa nu aiba putere de decizie in ceea ce priveste mersul lucrurilor in companie, sa ii lase pe cei care vor sa o dezvolte si vor sa obtina profit sa faca acest lucru, indiferent ca sunt romani sau straini, sa nu se bage si sa isi ia frumos partea la final. Trebuie sa invatam sa impartim profitul. Asa au reusit altii, asa putem reusi mai mult si noi. Toate investitiile straine in Romania la ora actuala au facut aceasta economie sa functioneze … si sa incurajeze si antreprenorii romani sa activeze mai cu succes. Nici o entitate nu va veni vreodata intr-o tara in care nu va reusi sa faca profit si sa controleze propria afacere.
Cugetatoru'
18 March 2014Ca si ratele care au mare nevoie de apa….asa si tarile care vor sa devine independente, energetic. Dar ce ne facem cand ramanem fara factorul primordial si anume , apa. Cum mai putem extrage acele zacaminte in lipsa apei, cum vom putea supravietui ( ca specie) fara ape…cui vor mai fi de folos acele energii neconventionale daca nu va mai fi apa. NU , dar din lipsa de a sustine ceva sau de a denegra se caute motive si scuze ( sau si se mai aduc , acuze) cand faptele vorbesc si nu cuvintele din gurile unora si altora!
Cezar
18 March 2014Ce legatura are lipsa apei cu independenta energetica? Parca vorbeam de Romania. Aici nu avem probleme cu apa necesara trailului, iar apa folosita in exploatarile de hidrocarburi este extrasa din acvifere mai adanci (500-600 m), care sunt mult mai mari, sunt salmastre, cu un chimism mai apropiat de cel al apelor de zacamant. Apa necesara exploatarilor este apa industriala, nu se ia din aceleasi structuri geologice cu cele ale acviferelor cu apa potabila. Problemele cu apa la aceste exploatari se refera la riscul la poluare al zonelor invecinate sondelor sau altor elemente de infrastructura ale parcului de extractie. Aici legislatia nu e bine dezvoltata si ar trebui lucrat la ea pentru a reglementa monitorizarea factorilor de mediu. Dar apa nu va pleca nicaieri. Pe de alta parte, apa din acvifere nu este pur si simplu acolo … ea vine din ploi. Acviferele se realimenteaza la fiecare sezon ploios. Acviferele cu apa potabila se golesc in permanenta prin scurgerea catre vaile raurilor cu care sunt in comunicare. Un sezon secetos determina golirea unui acvifer … unul ploios il reumple. Insa, datorita dimensiunilor mari ale acviferelor exploatate la noi in tara si a climei specifice … nu regasim astfel de probleme de golire a acviferelor, nici macar temporara. Pe scurt: mitul disparitiei apei datorita exploatarilor si a oricaror alte activitati industriale in Romania este doar o poveste ieftina de manipulare … avem industrii ce consuma resurse gigantice de apa si nu au avut niciodata probleme cu gasirea acestor resurse (ganditi-va la sistemul de foraje de apa ce alimenteaza Bucurestiul cu apa potabila, la Petromidia, la Oltchim, la termocentrale).
Daniel Francesco
18 March 2014@Cezar
Comentariul scris de Cugetatoru’ este impotriva fracturarii hidraulice si a exploatarii gazelor de sist prin acesta metoda. Faptul ca nu o spune direct e tot o soparla, de un soi mai smecher. Crede el…
Cugetatoru’ e foarte activ pe CritiKSpanak, acolo se simte in largul sau.
Bogdan Calehari
18 March 2014Cugetatoru’ asta este cea mai buna dovada, si singura pana acum, ca si ratele cugeta!
Cugetatoru'
18 March 2014@Cezar….vorbim de acea legislatie ca si cum cineva ne-ar putea garanta cu viata lui, deci nu poate . Apa de ploaia , mai ales in verile secetoase nu poate alimenta acele puturi cu apa necesara exploatarii; ca atare exista riscul ( mai ales in localitati mici) sa ramai fara apa …plus lipsei sau din putinul cu riscul sa fie poluata, adica nefolositoare. Am un bazin construit pt. acumularea apei din ploaie care apoi o dau animalelor ( stiu ca bazinul nu prea are iesire , dar cand nu mai ploua vreo 2-3 saptamani …vezi imediat ca culoarea apei se schimba)
Deci lasam : riscul de poluare a apei , a solului …mergem mai departe, nici macar nu sunt un ecologist sau mai stiu eu ce ( de la directia apelor romane etc. , mai ales astia ne taxeaza si apa de ploaia…stii foarte bine ce spun mai ales ca ai pomenit de Bucuresti si de sistemul apei potabile). Sa trecem la oamenii aia care isi cauta doar linistea ( care vor doar apa curata si nu de ploaie, mediul sanatos… repet nu militez pt. nimic; dar nici nu pot sa nu spun nimica ca si cum mi-as pregati cu mana mea ceea ce poate fi daunator mie cat si celor din jurul meu intr-un viitor apropiat.
Vorbim de oamenii aia care practic se tem pt. ziua de maine: uite , nu stiu cat e de adevarat ( batut in cuie)…dar vor sa ajunga cu exploatarile la Baile Felix si la Curtici din Arad ( o localitate cu 7k-8k de locuitori)..sa nu mai vorbim de statiunea balneo-climatica ( cu circa 700 de locuitori); sau sa excludem Pungesti-ul ( cu 3k de oameni)…si e posibil ca pe viitor sa fie pe liste si alte localitati ( daca nu-s deja puse)
Mergem la nivel , international…de ce in unele tari este interzisa fracturarea hidraulica a zacamintelui ( a gazului de sist)…sau de ce noi am putea accepta mai usor acest lucru ( sa zicem mai neplacut mediului) ca doar ce benefii ne vor aduce. HAI sa fim rationali , tot aia isi vor imparti profitul iar noi vom plati pt. resursele noastre si vom ramane cu pamantul din jurul nostru intr-o stare proasta ( oare cat dureaza remedierea efectelor dupa o exploatare de avengura…la cat isi doresc ei sa exploateze pamanturile noastre, nu stiu exact unde am gasit dar circa 7-8 ani). Asta ar trebui sa punem in ecuatie ca fie completa si apoi sa aflam necunoscuta ( care , repet nimeni nu-si asuma riscul sa spune verde in fatza).
Daca dupa moderarea acestui comentariul, nu va fi publicat pe site…inteleg ca ,si de unde provine dilema!
Daniel Francesco
18 March 2014Asa cum am scris, Cugetatoru’ face parte din grupul CriticSnanacistilor eco-socialisti, rosu in vene si in pene. Plange pentru eco-sistem dar uita de milioanele de haznale (WC-uri in curte), cu care romanii infesteaza apa freatica de suprafata,; aoleo! linistea e tulburata in statiuni, anarho-stat-in-stat Pungesti este in pericol!!!
Pai da, e posibil sa-si piarda subventiile de la Gazprom.
Cezar
18 March 2014@Cugetatoru’ Incep prin a mentiona ca am un doctorat in geologie, in speranta ca nu interpretezi comentariile mele drept documentate de pe bloguri sau ca ma dau destept aiurea; e pur si simplu domeniul meu, de aceea m-am si angrenat in discutie. Dupa cum spuneam in comentariul anterior (sau cel putin incercam sa spun), apa de baut nu are nici o treaba cu apa industriala folosita la exploatarile de hidrocarburi, fie de petrol, gaze conventionale sau gaze de sist. Un strat acvifer e un strat de roci cu porozitate mare interconectata (permeabilitate mare) in care aceste goluri sunt pline cu apa (precum un nisip imbibat cu apa). In subsol, strate de formatiuni din acestea cu permeabilitate alterneaza cu strate de argile (care sunt impermeabile si nu lasa apa sa treaca prin ele). Astfel ajungem sa vorbim de multiple formatiuni acvifere. In Romania, stratul acvifer de la suprafata (stratul freatic) nu este potabil decat in zona de munte. In rest este poluat de activitatea umana. Orice activitate umana polueza. Izvoarele de suprafata si fantanile cu apa la 5-20 m nu sunt potabile. Desigur, putem bea acea apa, insa daca suntem sensibili ne vom imbolnavi. Apa de la robinet provine din foraje hidrogeologice din acviferele 2 si 3 (adica intre 50 si 200 m adancime). Mai jos de 300 m adamcime, apa devine mult prea mineralizata pentru a putea fi exploatata pentru consum. Spre 500 m gasim ape salmastre, care partial provin din comunicarea cu acvifere superioare, partial din apa de mare originala de cand formatiunea a fost depusa. Comunicarea intre acvifere a apei se face doar de sus in jos, in sens gravitational. Exista si acvifere sub presiune, insa acelea nu comunica cu acvifere superioare in zonele in care se regasesc sub presiune (altfel nu ar mai fi sub presiune). Apa utilizata in scopuri industriale se extrage din acviferele acestea, care nu sunt potabile si nu intra sub nici o reglementare de mediu, intrucat nu afecteaza cu nimic ce se intampla catre suprafata. Cantitatile de apa utilizate de aceste exploatari sunt foarte mici comparativ cu volumele acviferelor. Intr-o sonda de fracturare se utilizeaza pana la 200 000 m3 (2 mil. litri). Un acvifer mediu are o grosime in jur de 200 m si se extinde pe mai multi km2, continand miliarde de m3 care se mai si completeaza din acviferele superioare cand se creeaza o diferenta de presiune hidrostatica. Acviferul din Dobrogea are pana la 1000 m grosime … e cel mai mare din Romania; are apa cat sa umple toata depresiunea Transilvaniei. O termocentrala foloseste mai multa apa decat 100 de sonde de fracturare, mai ales iarna cand sistemele de incalzire centralizata functioneaza. Avem multe termocentrale in tara si nu s-a inregistrat nici o problema din acest punct de vedere pana acum. In Romania nu avem nici cea mai mica problema la capitolul apa, atat potabila cat si industriala, daca vorbim de cantitati. Faptul ca seaca puturile de apa, aceea este apa freatica ce depinde de precipitatii 100%, nu acea apa este folosita de industrie.
Trecand la oamenii care isi cauta linistea … aceia sunt oamenii care muncesc la orase. La sate linistea nu consta in neperturbarea mediului lor, ci in siguranta financiara. La noi inca se mai face agricultura de subzistenta, oamenii de la sate nu isi pot sustine copiii la studii, nu le pot asigura un start in viata … oamenii de la sate nu traiesc deloc bine, traiesc in saracie, cea mai mare saracie din UE. Sunt putine locuri unde mediul rural s-a dezvoltat cu adevarat si oamenii de descurca. Oamenii au nevoie de locuri de munca si de venituri. Si de mediu trebuie sa tinem cat putem pe de alta parte. Deci, trebuie sa gasim calea de mijloc sa atingem aceste obiective.
Exploatari in orase sau sate nu se vor face niciodata. S-au facut demuuult, nu se mai face asa ceva. Orice sonda e amplasata la cel putin 300 m de cea mai apropiata locuinta. In SUA nu aveau aceasta lege … insa asta au obtinut acele orase sau regiuni: interzicerea amplasarii sondelor si a fracturarii in localitati. E total normal, … nu au ce sa caute in apropierea caselor ca sunt periculoase. In vestul tarii scandalurile sunt in orase … deoarece acolo se protesteza … insa orice sonda se pune pe camp, departe de case. De ce protesteaza oamenii? … Asta e o alta poveste, aici trebuie sa ne uitam cu atentie sa vedem cine sunt cei din fruntea protestelor, ce au facut ei inainte, cat de mult inteleg partea tehnica a problemei, ce au facut ei pentru mediu in trecut, ce au facut pentru oameni si pentru comunitati, ce interese politice au, de unde isi castiga veniturile. Sunt multe aspecte care vorbesc despre acesti lideri. Restul participantilor la proteste de multe ori sunt doar masa de manevra, oameni cinstiti, carora le pasa si care vor sa se implice in imbunatatirea conditiilor de viata ale comunitatii, insa care nu stapanesc domeniul, care nu au timp sa il inteleaga deoare ce muncesc … si care merg dupa cine ii convinge mai repede. Asa e si in politica, unde cine ne convinge este votat, iar noi niciodata nu vom sti daca a fost bine, insa mergem dupa cum ne zice si il luam drept lider (pana ne ajunge cutitul la os, evident).
Am scris foarte mult, insa nu pot exprima aceste lucruri in putine cuvinte, deoarece e prea mult de zis.
Daniel Francesco
18 March 2014@cezar
Excelent comentariul nr. 17! Dupa un asemenea „dus” tehnic nu cred ca mai ramane ceva din mormanul prostiilor aduse cu basculanta de catre CriticSpanaci.
Cugetatoru'
18 March 2014Din moment ce imi spui ca ai doctorat in geologie …n-as prea crede ca poti estima cam ce comsum are o termocentrala si sigur e o diferenta mare dintr-o termocentrala si hidrocentrala( ma tem ca poate ai facut o confuzie ): sa dau un ex. ..nu sunt un specialist in domeniu dar o termocentrala la o putere de 2000 MW (megawatts) consuma circa 20000 de litri de apa ( 20 metri cubi/secunda) in timp ce o hidrocentrala consuma poate consuma 10000 m3/s ( 1mil. l apa).
Spui tu ca unei sonda de fracturare e nevoie de : 2 mil l apa ( adica 2000 de m3 , nu 200 de mii m3….1m3=1000l; pt. ca la 200 de mii m3 rezulta 200 mil. l de apa). Nu inteleg pe cine vrei sa induci in eroare sau care e scopul acestor date inutile daca e sa mergem mai departe. Aceste date nu valorifica mai nimic in comparatie nevoii a apei in agricultura ( banuiesc ca toti si mancam ceva ..nu doar bem apa si ne spalam cu ea); se presupune ca este nevoie de apa de circa 50%-60% din totalul apelor. Ca ex. daca cad precipitatii din ploaie in cantitate de 2-3 m3 din aceasta cantitate a apei trebuie sa o administram in asa fel inca sa aiba si animalele ape , plantele si alte convietuitoare , plus solul nu poate rezista fara apa …spui tu ca apa care se afla pe stratul freatic nu e potabila. Atunci banuiesc ca multe gospodarii vor recurge la foraje hidrogeologice.
Mergem mai departe…stim ca e nevoie de apa(iar pt. o singura sonda de forjare dupa niste surse…cam 15000m3-15mil l apa, e un pic cam exagerata) dar mai e nevoie de ceva si anume aditivi chimici: guar-ul si celuloza ( se folosesc in industria alimentara si cosmetica), borati , saruri metalice , chelanti ( folosesc gospodinele pt. curatarea vaselor de depuneri) , osidanti , enzyme , polyacrylamida ( amuzant ca este folosit si ca absorbant al scutecelor copiilor ) si se mai foloseste ( ca reducerea bacteriilor din apa ) un dezinfectant ( folosit si in spitale ). Intrebarea e , ce ne facem cu reziduuri chimicale care sunt eliberate in aer?!
Daniel Francesco
18 March 2014Gata Cugetatoru’, te duci si cugeti in Spam si poti sa scancesti de acolo. De aiureli nu este loc pe ILD, de aceea te duci matale si te destinzi neuronic pe CritiKSpanak, esti mai aproape de nivelul lor energetic.
In comentariul 17 Cezar a facut o mica greseala dar asta nu-i anuleaza nici demonstratia, nici expertiza. Lalaiala cu ploaie, ape, animale, gugustiuci, plosnite, „convietuitoare, osidanti (normal oxidanti) etc care nu duce la nimic e tipica pentru cei care au iesit in strada cu autoritatea stiintifica a bidoanelor goale de PVC batute de asfalt.
Pasol na turbinca, Sutma!
Cătălin
18 March 2014De ce nu se face referendum o dată cu primele alegeri pt. Roșia Montană și gazele de șist?
Să-i lase pe Români să aleagă – bună sau rea, să fie decizia noastră, nu a hrăpăreților din politică!
Cezar
18 March 2014@Cugetatoru’ … Nu ma refeream la hidrocentrale, m-am grabit cu cifrele ca eram pe final de program la munca si trebuia sa plec. Ziceam de termocentrale ca in copilarie mergeam des pe la hidrocentrala de la Isalnita unde lucra unchiul meu si de acolo am inteles cam cata apa e necesara (atunci am vazut prima data … insa am mai fost si ulterior la sfarsitul liceului la Turceni). Am cautat acum pe net, am gasit un studiu al unor americani: http://water.usgs.gov/edu/wupt.html … nu garantez pt el, e ce au studiat ei. Ca idee insa, daca o termocentrala consuma 20 m3/sec … asta inseamna foarte mult intr-un an. O sonda de fracturare este incarcata in momentul fracturarii si presurizarii, iar apoi lasata libera sa curga gazul cateva luni de zile. Acea cantitate de apa e necesara cam de 4 ori pe an. La sondele de gaz si petrol conventional e nevoie o singura data de apa, atunci cand incepe injectia pentru stimularea rezervorului. Ulterior se refoloseste aceeasi apa.
Cu chimicalele din apa, daca vorbim de efectul lor asupra formatiunilor de la 3000 m adancime, chiar nu conteaza. Important e sa nu apara accidente si scurgeri pe la suprafata … aici trebuind prevazute ceva norme mai concrete de monitorizare. Chimicale in aer … pai orice sonda are emanatii in aer. De aceea trebuiesc amplasate departe de casele oamenilor. Orice emanatie se neutralizeaza in aer in timp relativ scurt, datorita interactiunii cu oxigenul. Hidrocarburile sunt singurele care dureaza mai mult de cateva ore, ele fiind inofensive pentru oameni, producant insa efect de sera. De obicei, daca instalatia e construita bine, emanatiile sunt colectate in proportie mai mare de 80% si concentrate intr-un arzator (de cele mai mute ori langa separator o sa observi o teava ceva mai inalta si cu o flacara olimpica in varf). Emanatiile de la sonde (asa numitele COV-uri) nu sunt ok pentru oameni, ca si multe alte emanatii. Am citit studii care reclamau poluarea facuta de parcuri de sonde, care reclamau ca au stricat calitatea aerului chiar ceva mai rau decat aerul din orase. Pai … in orase se presupune ca suntem mai mult decat in siguranta …. altfel s-ar desfiinta orasele. Ma gandesc ca … daca e sa fie toxic, atunci trebuie sa fie de 100 de ori mai mult ca in oras. Iar acele COV-uri (Componente Organice Volatile sunt cele mai periculoase in medii inchise, adica in case, iar acolo provin din plastice, linoleumuri, lacuri, vopseluri, cosmetice etc.). In fine … discutia poate fi extrem de lunga. Exista riscuri, asa cum exista si probabilitati, riscurile fiind insa mai mici decat in multe alte industrii care sunt active la noi in tara. Si nu inteleg de ce se insista asa ce mult pe aceasta problema, cand altele sunt mult mai degradante si creeaza rau sub ochii nostri. Nu ar fi normal sa le luam in ordinea gravitatii … daca am fi activisti de mediu adevarati? Atunci ar trebui sa incepem cu defrisarile padurilor, sa continuam cu expansiunea zonelor rezidentiale in mediile naturale nealterate, sa punem presiune asupra industriei chimice sa nu mai polueze, sa pichetam rafinariile si sa ii fortam sa nu mai polueze (te invit sa tragi o tura pe la Brazi, langa Ploiesti … sa imi spui cat timp rezisti), sa facem campanii nationale de convingere a oamenilor de la sate sa nu mai arunce gunoaiele in rauri sau pe camp pur si simplu … sau sa punem presiune pe agricultura sa renunte la ingrasamintele chimice, care nu numai ca polueaza mediul, insa ne polueaza pe noi prin intermediul alimentelor. De ce nu se intampla asta? De ce astfel de probleme trec neobservate? Ramane un mare mister.
Eu m-am implicat de 10 ani in a construi ceva in domeniul ariilor protejate … deoarece am gasit un grup de oameni cu care sa ma aliez (www.kogayon.ro). Am facut lucruri impresionante acolo … am facut o diferenta. M-as implica in toate cele de mai sus daca as gasi grupuri care sa lupte pentru ele … insa din cate vad nu asa functioneaza miscarile ecologiste.
Anca Cernea
18 March 2014Nu știu de ce, dar propunerea lui Cătălin mă duce cu gândul la Viktor Ianukovici, care cerea zilele trecute să se facă referendumuri în toate regiunile Ucrainei, așa ca în Crimeea (un mare succes, pe alocuri, mai tare ca în Coreea de N, rezultate de 123% pentru!).
Mă mai duce cu gândul și la referendumul din 2007 și la cel din 2012.
Lăsând la o parte posibilitatea unei inspirații primite de Ianukovici, securisto-mafioții antibăsescu din RO (conectați la RU), precum și de Cătălin, dintr-o sursă comună, răspunsul pt Cătălin e, evident, următorul:
Referendumul nu este calea prin care se iau deciziile în mod obișnuit într-o țară.
Nu se face referendum ca să decidem despre politici economice, proiecte de infrastructură, decizii în domeniul administrației, sănătate publică, mă rog, câte și mai câte. Nu așa funcționează democrația în statul de drept. Normal e să alegem persoane și programe, iar apoi cei aleși își iau răspunderea pt decizii și dau socoteală pt ele la viitoarele alegeri. Când iau decizii, aleșii au la dispoziție date și dosare, pe care le pregătesc oameni de meserie, care trebuie să cunoască domeniul respectiv în detaliu. Că de aceea îi ținem pe toți, plătindu-i din impozite.
Cetățeanul obișnuit nu are un astfel de aparat al instituțiilor de stat la el în bucătărie, și de aceea, a-i cere să ia el, direct, decizii cum ar fi cea în privința gazelor de șist e demagogie în stare pură.
Nu e însă o demagogie nevinovată. Ca și în celelalte cazuri de referendum de care am vorbit aici, cei care le-au propus se bizuiau pe o enormă mașină propagandistică de spălat creiere, în cazul Crimeei, fără jenă, chiar pe ocupația armată. Fără acea acea monstruoasă gălăgie propagandistică și fără acele acțiuni, menite să manipuleze și să falsifice rezultatele referendumului în sensul dorit de ruși, nu ar fi existat problema în sine, nici nu s-ar fi trezit nimeni să ceară referendum pentru asemenea chestii.
Dacă Băsescu nu lovea în cuiburile de șerpi securisto-mafiote conectate la interesele putinești, atunci nu era bălăcărit de antenele lui felix, nu era dușmănit până la demență de penalii USL, nu se produceau tentativele de demitere, nu era scandal, nu era referendum în 2007 și 2012.
Dacă ucrainenii ar fi acceptat trădarea lui Ianukovici și, în loc să reziste toată iarna pe Maidan, ar fi plecat acasă, continuând să fie jefuiți și batjocoriți de bandiții kaghebistomafioți ai lui Putin, dacă nu aveau curajul să-l dea jos pe Ianukovici, nu s-ar fi organizat referendum în Crimeea.
Așa și cu gazul de șist. Rușii susțin propagandă ecologist-pseudoreligios-comunist-legionaroid-antioccidentală la greu, încercând să facă din decizia exploatării, absolut firească și în interesul vital al României, o „chestiune controversată”, în speranța că au prostit destulă lume astfel încât să voteze cum îi convine Rusiei, împotriva țării proprii. (Și totuși, românii nu sunt chiar atât de proști, s-a văzut și în 2007 și în 2012. Iar în Crimeea 2014, referendumul a trebuit să fie ajutat de trupele sovietice eliberatoare.)
Cezar
18 March 2014@Catalin Referendumul este valabil atata timp cat problema este expusa astfel incat oamenii sa o inteleaga. Atunci cand este vorba de a tine sau nu un presedinte (pe care tot noi l-am ales), atunci cand vorbim despre schimbarea constitutiei (pe care o putem citi clar in forma ei propusa). Insa cand vorbim de aspecte tehnice, care nu sunt pe intelesul tuturor, cand vorbim de actiuni puternice de dezinformare si denigrare bazate pe elemente emotionale si nu tehnice (in care s-au intalnit interesele unor instigatori, ale presei revoltate ca nu a fost platita de catre industrie, ale razboaielor politice locale, ale unor baroni locali) … actionandu-se la scara nationala si bagandu-se in cap oamenilor ca le va fi rau … ce valoare mai poate avea un referendum? Inca 2-3 luni si Romania va fi in majoritate convinsa ca trebuie sa inchidem industria de petrol si gaze … ca OMV Petrom si Romgaz sunt distrugatorii Romaniei. Si facem un referendum si le oprim activitatea. Sincer, tu crezi ca ne-ar ajuta cu ceva? Nu crezi ca ne-ar trimite cu 30 de ani in umra? …. Si sa nu mai mentionez ca, daca s-ar lua astfel de decizii prin referendum nu ar dura decat 1-2 ani, deoarece economia s-ar distruge total, puterea noastra economica ar fi la pamant, capacitatea de plata a salariilor si pensiilor de la buget vor fi total depasite, generand mari conflicte interne … un scenariu ideal pentru interese externe sa vina peste noi, sa ne puna piciorul pe gat si sa ne tina vreo 40 de ani sub jug.
Referendumul nu ajuta pe nimeni atunci cand problema ii depaseste pe oamenii de rand si cand dezinformarea se face profesionist. De aceea alegem un grup de oameni care sa conduca tara si mergem cu ei, ca astia sunt. Sistemul trebuie sa puna oamenii care se pricep sa gestioneze fiecare problema in parte. Nu e nici pe departe perfect, insa economia noastra chiar functioneaza cat de cat, dovada ca sistemul trebuie imbunatatit, nu distrus. Conteaza foarte mult pe cine alegem cand putem sa alegem … foarte mult.
gordievski
18 March 2014Dezinformarea si propaganda coordonata de kremlin este mult mai larga. Contine blamarea corporatiilor si capitalismului si ofera alternative anarho-comuniste. In plus se observa interesul asupra unor teorii care pot falimenta economii cum ar fi distributismul. Ecologismul ramane febletea maestrilor papusari de la moskova. Inca din anii 60 au decis ca asta ar fi o cale de subminare a Occidentului din ce in ce mai prosper. Sunt preocupati si de blamarea morala de si de subversiunea bazelor de forta ale civilizatiei occidentale. Coruperea oficialilor tarilor occidentale este o prioritate mai veche. Nimeni nu stie precis pana unde au ajuns. Sociologi, psihologi, jurnalisti, pseudo-teologi, parapsihologi si alti specialisti lucreaza zi si noapte in laboratoarele FSB. Este un laborator diabolic, un instrument pentru constructia noului imperiu al raului. Se prepara retete (multe din combinatii testate in istorie) care sa fie placute oamenilor, sa provoace activism si sa fie in slujba intereselor imorale si nelegitime ale nebunilor conducatori.
Gazele de sist pot duce la prabusirea economica a esafodajului economic rusesc bazat pe crima, teroare si santaj. Este o prioritate pentru serviciile de informatii rusesti sa opreasca extractia. La intrebarile tehnice au fost date raspunsuri, la intrebarile de mediu au fost date raspunsuri, la intrebarile oamenilor ingrijorati au fost date raspunsuri. Cei care continua propaganda contra ori sunt agenti ori idioti utili. Criticatac este doar o organizare in slujba intereselor de care vorbeam dar din pacate mai sunt si alte retele mai mult sau mai putin cunoscute. Cei ce le servesc de multe ori cred ca sunt in slujba binelui, in slujba celor crestine, in apararea adevarului dar slujesc Diavolul in una din formele sale cele mai perfide.
Daniel Francesco
18 March 2014Via Costin: Vocea Rusiei se „infoaie” contra interviului pe care Country Manager-ul Chevron l-a acordat lui George Daniel Ripa pentru ILD. Iata ce scrie la final Marian Radulescu, un vicepresedintele Asociatiei de Cooperare Romania-Rusia:
Normal ca aceasta sluga a Moscovei ne indeamna sa nationalizam si sa facem comert doar cu Rusia…
http://romanian.ruvr.ru/2014_03_29/Falsa-independenta-energetica-a-Romaniei-2368/
Asociatia de Cooperare Romania-Rusia:
http://www.acs-rss.ro/index.php/8-articole-pagina-1/1-acs-rss-scop-si-obiective