Părintele Michel Remaud a semnalat pe Un echo d’Israel felul în care France Presse a răstălmăcit atentatul de la Ierusalim: Attentat à Jérusalem : Obsessions incurables.

Atentatul care a făcut un mort şi patruzeci de răniţi miercuri după-amiază, s-a produs în faţa autogării din Ierusalim, în cartierul în care se găseşte cea mai mare concentraţie de staţii de autobuze din tot oraşul. Practic, toate liniile care trec prin centru se opresc acolo. Încărcătura explozibilă a fost pusă pe trotuar, sub o cabină telefonică, şi victimele erau călători care aşteptau unul sau altul din numeroasele autubuze care trec pe acea mare arteră rutieră.

Citind depeşa AFP care relatează evenimentul, mă întrebam cum se va descurca redactorul acelei hârtii ca să recupereze politic atentatul împotriva Israelului. « Nu era ușor», cum se spune, dar a reuşit totuşi. Se întâmplă că autobuzul ale cărui ferestre au fost sparte avea capătul la Maalé Adumim, o « colonie evreiască (…) din Cisiordania », explică depeşa. Un fel de a lăsa să se înţeleagă că victimele erau « coloni ». Într-adevăr, Maalé Adumim este o aglomeraţie periferică a Ierusalimului, unde trăiesc, de altfel, rezidenţi arabi, de felul celor numiţi recent de un ziarist « coloni palestinieni » (asta chiar e o găselniţă!). Însă autobuzul care a fost deteriorat era un autobuz urban care opreşte în toate staţiile de pe traseu. Era de altfel gol, așa cum a putut să constate « ziaristul Agenţiei France Presse care a vazut victime întinse pe jos şi acoperite de sânge», iar pasagerii săi, dacă ar fi existat, ar fi putut să coboare la orice staţie de pe traseu. Chestia e cusută cu ață albă, dar chiar şi pentru un atentat care a avut loc în plin centru, trebuia găsit un mijloc de a-i amesteca pe « coloni ». E ca şi cum am insinua că toţi călătorii care frecventează la Paris gara Montparnasse, din care pleacă trenurile pentru Bayonne, ar fi prezumtivi separatişti basci.

Care sunt calităţile cerute pentru un bun cronicar de presă? Suntem tentaţi să cântăm cu Charles Trenet : « Il suffit pour ça d’un peu d’imagination. »

(traducere Florina B.)