FUNDATIA IOAN BARBUS

Caracal. Țăndărei. Complicități.

Cred că traficul de persoane este o problema uriașă, ascunsă a României. Nerecunoscută și necunoscută la adevărata ei dimensiune, așa cum era corupția generalizată nerecunoscută de autorități cu 15, 16, 17 ani în urmă. Vă mai amintiți de Adrian Năstase supărat că Michael Guest, ambasadorul SUA, era toată ziua „cu corupția în gură”? De atunci problema corupției a fost recunoscută la adevărata ei dimensiune și s-au făcut și pași importanție pentru combaterea ei.Dar traficul e problemă la fel de gravă și acoperită cum era atunci corupția. Puțini oameni de ocupă de acest domeniu extrem de sensibil și periculos.

Aproape trei sferturi din victimele recrutate din state UE și exploatate in alte state UE  provin din România – 1.704 din 2.302, iar dintre acestea 61% au fost recrutate și exploatate pentru exploatare sexuală, arăta în 2018 raportul “Data collection on trafficking in human beings in the EU” (pag. 75).

Gândiți-vă numai că rețeaua de traficanți din Țăndărei a fost apărata de avocatul Cătălin Dancu, numit de PSD consul general la New York. Acele clanuri țigănești au avut acces la un tip cu mare anvergură relațională precum Dancu.

Urmăriți și documentarul excelent realizat de Cosmin Savu pentru ProTV, la „România, te iubesc”, să-i vedeti și pe traficanți.

Cum de au reușit acești indivizi rudimentari din Țăndărei să traficheze sute de copii în Occident – dintre care britanicii au reușit să găsească 181 – pe sub nasul și fără știrea autorităților? Fiecare copil traficat aducea clanului 40.000 lire sterline pe trimestru.

Cum de au reușit acești indivizi rudimentari din Țăndărei sa scape basma curată în justiția română după cel mai răsunător caz de trafic de persoane din Uniunea Europeană? (How Europe’s biggest child trafficking gang escaped justice?) Dosarul fusese instrumentat de o echipă mixtă de procurori, detectivi si polițiști din Marea Britanie și România (echipa britanică a fost condusă de un polițist celebru, Bernie Gravett), caz care a impus până și schimbarea unei directive europene privind formele de exploatare (pentru a înscrie și cerșetoria printre formele de exploatare)?

Puteai să faci așa ceva și să scapi fără știrea și complicitatea autorităților? Căci aici, din păcate, nu cred ca putem vorbi de explicația cea mai simplă, aceea a prostiei, ori de incompetență, sexism, politizare și alte vorbe la modă, ci de-a dreptul de complicitate.

Puteți sprijini activitatea noastră cu o donație unică sau una recurentă prin Patreon.

Gelu Trandafir

Gelu Trandafir

Gelu Trandafir a studiat jurnalismul în Franţa. A fost producător de emisiuni pentru ProTV, realizator şi editor pentru BBC World Service, editorialist la România liberă şi redactor-şef adjunct la Evenimentul Zilei şi Cotidianul. A făcut parte din Delegaţia Permanentă a PNŢCD la începutul anilor '90 şi este membru fondator al Fundaţiei Ioan Bărbuş. A fost membru CNA între 2006 și 2012.

2 comentarii

  1. Dorin
    30 iulie 2019

    Cine era atent, observa și înainte de 1990 aceleași teribile metehne la aproape aceiași milițieni… Sunt cunoscute bordelurile cu țigănci (comuniștii – mari amatori de Mircea Eliade…) – din jurul Bucureștiului, de la Alba Iulia, – probabil în fiecare județ erau, „de pe lângă județeana de partid”…

    Nu cred că, după ce au scăpat de clanul scornicești, să fii devenit sfioși, mai ales că puseseră mâna pe puterea politică și pe cea juridică, se știau scăpați de orice necaz…

    Problema cu exportul de „carne de om” pt. plăceri (cerșetoria e doar PARAVANUL) este că cererea pe toate piețele este fabuloasă ! Începând cu lgbt-iștii din conducerea U.E. !!!

  2. Borgo Kaliman
    30 iulie 2019

    Ultima propozitie e cheia!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ce ai mai putea citi
ro_RORomanian