Pe tema „educației gratuite”, e util un exemplu din Africa, Ghana, unde majoritatea părinților din zonele cele mai sărace ale țării își înscriu copiii nu la școlile „gratuite”, de stat, ci la școli private, care pentru 1 dolar pe săptămână oferă educație de mult mai bună calitate.

James Tooley, Professor of Eeducation Policy la New Castle University, UK, implicat în îmbunătățirea educației din Africa, spune de ce școlile private sunt mult mai bune și atât de căutate de cei mai săraci dintre ghanezi – pentru că părinții, plătind din buzunarul lor, pot pretinde calitate în educația copiilor:

„Când am venit pentru prima dată în Ghana am fost uimit, pentru că se spune că școlile private sunt pentru bogați, pentru elite, pentru clasa de mijloc. Dar ce am găsit în timpul cercetărilor mele e că în zonele sărace ca aceasta, majoritatea școlarilor sunt înscriși la școli private, iar aceste școli sunt mai performante decât școlile de stat, la un preț mult mai mic. .

Cred că există două motive principale pentru asta: unul este că atunci când părinții plătesc, pretind mai multă calitate de la școală; al doilea motiv este că școlile trebuie să dea socoteală părinților.”

Cu alte cuvinte, puși să aleagă, cei mai săraci părinți dintr-una din cele mai sărace zone din lume, consideră că pentru binele copiilor lor trebuie să evite „educația grautită”.

Cum ar spune Rogozanu și un fost prim minstru plagiator al României, fascismul a devenit deja ideologie asumată în Ghana.

Secventa de mai jos face parte din documentarul „Free primary education is a fundamental good. Isn’t it?” realizat de Acton Institute.

Private schools are for the privileged and those willing to pay high costs for education; everyone else attends public school or seeks alternate options: this is the accepted wisdom. In the United States, the vast majority of students at the primary and secondary level attend public school, funded by the government.

When considering education in the developing world, we may hold fast to this thinking, believing that for those in severely impoverished areas, private education is an unrealistic and scarce option, leaving the poor with public school or no education at all.

Indeed, this was the opinion held by James Tooley, a Professor of Education Policy at Newcastle University, until he experienced the landscape firsthand, traveling throughout the developing world, conducting research on educational systems in poor and prosperous areas, documenting numerous case studies, and reporting findings that prove the prevalence of low-cost private schools in poor areas.

Citiți și:
– Rectorul Universității Timișoara: Cine plătește studiile în România – despre politici, nu despre lozinci!
– Dottore, fascismul şi educaţia