Sep. 2015 – Dosarul de Securitate al lui Corneliu Vadim Tudor demonstrează  că a fost unul dintre protejații regimului comunist. Vadim s-a plâns în repetate rânduri că a fost urmărit de Securitate. Parțial adevărat: a fost urmărit, însă pentru a fi protejat, nicidecum pentru a fi persecutat. Acest lucru reiese clar din notele informative aflate la dosarul lui Corneliu Vadim Tudor din arhiva CNSAS.

De ce l-a turnat pe Andrei Pleșu

Potrivit unei note din 1981, semnate de șeful Direcției I, Aron Bordea, C.V. Tudor – redactor la Agerpres, membru al Uniunii Scriitorilor – și pictorul Mihai Bandac s-au prezentat „la cerere”, pentru a semnala „în numele câtorva zeci de scriitori și artiști plastici”,  „unele aspecte din domeniul creației literar-artistice”. Ei s-au referit la existența unor „elemente de extremă-dreapta”. În acest context, notează Bordea, cei doi afirmau ca sînt stupefiați de un text al criticului de artă Andrei Pleșu intitulat „Fragment apocrif dintr-un dialog platonic”.

Vadim si Bandac informau ca „s-au făcut demersuri” pentru ca textul să fie prezentat „Secretarului General al Partidului”, adică lui Nicolae Ceauseșcu. Pleșu nu era singurul vizat. Cei doi i-au turnat, de asemenea, și pe poetul Dorin Tudoran sau pe Ion Caraion. Soluția lui Vadim? „Desființarea uniunilor de creatie – adevărate focare de infecție”.

„Au mentionat că s-au adresat organelor de Securitate pentru că au mare încredere în aceastî instituție și stiu ca „cu armata nu te joci, este singura care poate sa facă ordine”, mai noteaza generalul de Securitate.

„Element ușuratic”

Iată cum este caracterizat Vadim de securiștii aflati pe urmele sale, într-o notî informativă: „Din punct de vedere al trasăturilor de caracter este caracterizat ca un element ușuratic, cu unele tendințe de lăudăroșenie. În relațiile cu colegii adoptă o atitudine de îngâmfare și aroganță, fapt pentru care nu este apreciat în colectivul de muncă”. Portretul psihologic încropit de cîpitanul Ion Oancea, de la Directia I a Securitații, este confirmat și de un referat care poartă antetul Serviciului Personal de la Agerpres, unde C.V. Tudor era reporter.

O altă notă arăta ca Vadim avea probleme cu parinții pentru ca era o fire rebelă: „Părinții săi nu erau de acord cu modul de comportare al fiului lor, acesta fiind un element mai zvăpăiat și libertin, ceea ce nu intra în concepțiile lor moral-religioase”, apare intr-o alta nota scrisa pe vremea când Vadim era student. Atunci, în 1969, el era filat grijuliu și de lt. Ristea Priboi, ofițer la Directia a 12-a a Securității.

Vadim, antisemitul 

Atenția Securitații s-a concentrat asupra scandalului provocat de C.V. Tudor prin volumul de poezie „Saturnalii” (1983), care a culminat cu un atac violent asupra rabinului-șef Moses Rosen. Și unele dintre articolele din „Săptămina” făcuseră valuri. Din cauza lui Vadim, comunitatea evreiască amenința cu un scandal internațional. În 1980, comandantul Securității, Iulian Vlad, îi cerea unui subaltern, generalului Aron Bordea – seful Directiei I, să raporteze personal problemele create de Vadim.

În plin scandal, Vadim îi mărturisea lui Constantin Mitran, ministru-consilier la Ministerul de Externe, că „a fost sfătuit de sus sa dispară o perioadă, până se mai liniștesc lucrurile”, așa că intrase în concediu medical.

„Va voi glorifica intreaga mea viata!”

Una dintre piesele „grele” ale dosarului de Securitate al lui Vadim este o scrisoare de patru pagini către „mult iubitul și stimatul tovaraș Nicolae Ceausescu”. Vadim cerea intervenția lui Ceausescu pentru a nu mai fi criticat de Uniunea Scriitorilor.

„Am scris cu multă dragoste această carte, al cărei Erou principal sinteti dumneavoastra”.

„Sunt versuri și articole închinate patriei și partidului, eroicei noastre istorii naționale, galeriei de aur a neamului, pe care o incununați în chip strălucit Dumneavoastra, cel mai de seamă bărbat din intreaga existență a României”. Scrisoarea are un final apoteotic: „(…) vă mulțumesc din inimă și vă asigur că orice s-ar întimpla, indiferent cât de grave vor fi acuzațiile pizmașilor și apatrizilor, vă voi glorifica întreaga mea viață!”.

* Aceste informații au apărut în 2005, în cotidianul Evenimentul Zilei, sub semnătura aceluiași autor