La urma urmei, ce l-a costat pe premierul rus Vladimir Putin sa-l imbratiseze pe premierul polonez, liberalul Donald Tusk? Doar îl invitase si cu trei zile înainte la comemorarea masacrului de la Katyn, ocolind deliberat tocmai invitarea celui care reprezenta natiunea poloneza, Presedintele tarii – conservatorul Lech Kaczynski. Multi polonezi au fost impresionati de gestul premierului Putin (asa a fost impresionat si Presedintele Bush când l-a privit în ochi si a crezut ca-i vede pâna în adâncul sufletului). Publicatia stângii liberale, Gazeta Wyborcza, încearca sa mentina starea de soc emotional. Cotidianul rival, Rzeczpospolita, acuza chiar Gazeta Wyborcza de „operatiune de manipulare” a opiniei publice.
Dincolo de efuziuni sentimentale mai mult sau mai putin jucate, care, în orice caz, nu costa nimic, Polonia se confrunta cu o decizie fundamentala în saptamânile si lunile ce urmeaza: independenta energetica. Rzeczpospolita avertiza recent: Atentie la gaz!
Si Andrzej Kublik, jurnalist la sectiunea afaceri (nu la redactia politic) a Gazetei Wyborcza, constata sec in textul pe care vi-l propunem spre lectura: „de pe scena politica au iesit cei mai tari sustinatori ai asigurarii aprovizionarii Poloniei cu gaze si petrol de la diferite surse.”
Cum vor arata dupa dezastrul de la Smolensk dezbaterile legate de securitatea energetica? De pe scena politica au iesit cei mai tari sustinatori ai asigurarii aprovizionarii Poloniei cu gaze si petrol de la diferite surse.
„Sondajele de opinie realizate la sfarsitul anului trecut arata ca majoritatea polonezilor se pronunta pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu materii prime, chiar daca aceasta presupune costuri suplimentare”, a spus cu doua saptamâni înainte de dezastrul de la Smolensk Seful Cancelariei Prezidentiale Wladyslaw Stasiak la deschiderea la [palatul] Belvedere a unei conferinte privind noul acord de furnizare a gazului pe care intentioneaza sa-l semneze guvernele Poloniei si Rusiei. Stasiak nu a ascuns aprecierea critica a acordului, temându-se ca acesta va creste dependenta de Gazprom a Poloniei poate sa împiedice constructia terminalului de gaz, care ar trebui sa furnizeze Poloniei gaze din noi surse. Pentru aceleasi motive, noul acord de gaz al Poloniei cu Rusia a fost criticat de asemenea de seful Oficiului National de Securitate Aleksander Szczyglo si de deputatele PiS Grazyna Gesicka si Aleksandra Natalli-Swiat. Toti acestia acestea, împreuna cu Wladyslaw Stasiak au murit în dezastrul de la Smolensk.
| „Lenin a vorbit oarecând despre cei care îsi vand propriul streang. Noi nu ne vom vinde streangul”, a spus Presedintele Kaczynski acum patru ani despre ideea de a asocia Polonia la construirea Gazoductului Nordic. | ,, |
O parte din avertismentele lor au fost impartasite de catre Ministerul Afacerilor Externe, conform celor dezvaluite la câteva ore dupa conferinta de la Belvedere de catre Ministerul Economiei.
Soarta a facut ca dezastrul de la Smolensk sa aiba loc la o zi dupa deschiderea oficiala a conductei de gaz Nord Stream, care va aproviziona cu gaz rusesc direct Europa de Vest, ocolind „teritoriile de tranzit ” baltice – cum a spus presedintele rus Dmitri Medvedev. Aceasta investitie a provocat critici din partea autoritatilor poloneze, si unul dintre adversarii sai puternic a fost Presedintele Lech Kaczynski, care, de asemenea, a murit în accident în regiunea Smolensk. „Lenin a vorbit oarecând despre cei care îsi vand propriul streang. Noi nu ne vom vinde streangul”, a spus Presedintele Kaczynski acum patru ani despre ideea de a asocia Polonia la construirea Gazoductului Nordic. A fost o aluzie la cuvintele liderului bolsevicilor despre capitalisti, care, pentru profit, sunt gata sa vânda streangul cu care vor fi spânzurati.
Securitatea energetica a fost, fara îndoiala, unul dintre pilonii activitatii politice a presedintelui Kaczynski. Consiliului National de Securitate al presedintelui, în urma conflictului gazelor dintre Rusia si Ucraina în 2006, s-a pronuntat pentru construirea unui terminal de gaze pentru aprovizionarea cu gaz a Poloniei din noi surse. Din initiativa presedintelui Lech Kaczynski în 2007 la Cracovia s-a organizat reuniunea la nivel înalt, a presedintilor Poloniei, Ucrainei, Lituaniei, Georgiei si Azerbaidjan-ului privind crearea „coridorului energetic” catre sursele de petrol si gaz din bogatele zacaminte de la Marea Caspica spre Europa. Summit-uri ulterioare au avut loc la Vilnius, Kiev si Baku, iar initiativa de a crea un „coridor energetic” a castigat sprijinul altor tari europene, al Comisiei Europene si al SUA.
În realitate, lucrarile pentru asigurarea furnizarii de energie din regiunea Caspica spre Europa, si-au încetinit însa ritmul de dupa razboiul Rusiei cu Georgia din august 2008, când bombardarea conductelor de petrol georgiene a pus sub semnul întrebarii siguranta tranzitului de petrol pe aceasta ruta.
| ,, | Lucrarile pentru asigurarea furnizarii de energie din regiunea Caspica spre Europa, si-au încetinit însa ritmul de dupa razboiul Rusiei cu Georgia din august 2008, când bombardarea conductelor de petrol georgiene a pus sub semnul întrebarii siguranta tranzitului de petrol pe aceasta ruta. |
Securitatea energetica a fost de asemenea una dintre principalele teme ale convorbirilor presedintelui Kaczynski în cursul ultimei vizite in strainatate efectuate cu doua zile înainte de accident în Lituania. La Vilnius, Presedintele Kaczynski a vorbit cu presedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite despre constructia conectorului de alimentare cu gaz si podului electroenergetic dintre Polonia si Lituania. De asemenea, s-a discutat viitorul rafinariei Mazeikiai, pe care Orlen a cumparat-o în 2006, cu sprijinul presedintelui Lech Kaczynski. Actuala conducere a Orlen nu exclude vânzarea actiunilor Mazeikiai unor investitori din Rusia.
În aceste initiative internationale ale Presedintelui, un rol important l-a jucat ministrul sau, Mariusz Handzlik, o alta victima a dezastrului de la Smolensk.
De securitatea energetica s-a ocupat Seful Statului Major General generalul Franciszek Gagor, care de asemenea a murit în dezastrul de la Smolensk. Cu un an în urma, la o conferinta internationala „NATO – Provocari si sarcini”, Gen. Gagor a subliniat ca NATO are nevoie de un „drept [international] privind energia” pentru a face fata noilor amenintari reprezentate de utilizarea energiei ca arma în conflictele internationale.
Andrzej Kublik, Gazeta Wyborcza – sectiunea afaceri
