A fost odată ca niciodată, nu cu mult timp în urmă, o monedă aşa de frumoasă încât la soare te puteai uita, dar la ea ba:
Dar asta se întâmpla în anul de basm 2008. În anul (fără îndoială nedrept) 2011, Euro Cosânzeana s-a sfrijit într-atât încât are nevoie de un transplant de m$duvă pentru supravieţuire:
WASHINGTON — Rezerva Federală SUA, împreună cu bănci centrale din alte ţări, au luat măsuri de sprijin al sistemului financiar, prin creşterea disponibilităţii de dolari americani în afara SUA, datorită grijilor sporite în ce priveşte efectele negative ale crizei europene.
Costul împrumuturilor în dolari către bănci din alte ţări aproape se va înjumătăţi.
Băncile europene întâmpină dificultăţi de a obţine credite prin canale normale, pentru a fi în stare să finanţeze obligaţiile pe care le au.
Pentru băncile europene, costul împrumuturilor în dolari de pe piaţa liberă a crescut la cel mai înalt nivel din ultimii trei ani, iar Banca Centrală Europeană a împrumutat săptămîna trecută $552 milioane de la Rezerva Federală, pentru a satisface cererea crescândă pentru dolari americani din partea băncilor europene.
Rezerva Federală are în prezent împrumuturi valutare în valoare de $2.4 miliarde, toate către BCE, cu excepţia unui împrumut de $100 milioane către Banca Japoniei.
Cel mai recent împrumut către BCE, care a fost efectuat la o rată de dobândă de 1.08%, ar costa acum 0.58%. Celelalte bănci centrale au afirmat că sunt dispuse să împrumute în valuta ţărilor lor sub condiţii similare, dar au specificat că cererea extraordinară din prezent se referă doar la dolari americani.
Dar ştiţi ceva? Don’t worry, be happy! In every life we have some trouble, when you worry you make it double.
Romanian
6 comentarii
Alex Nicolin
30 noiembrie 2011Doi batranei in drum spre groapa. Din pacate, Euro s-a nascut cu progeria ????
Vlad M.
30 noiembrie 2011Singura problema este sa nu ne prinda si pe noi sub daramaturi.
emil borcean
30 noiembrie 2011Apropos, sfatuiesc pe oricine sa isi converteasca economiile in euro de la banca in dolari americani sau canadieni…. daca se prabuseste, va fi jale.
Vlad M.
30 noiembrie 2011Asta am tot zis si eu…
Liv STOmer
30 noiembrie 2011Stai linistit Emil (e chiar original, sa fiu EU cel care spune asta, nu? eu care pana acum eram disperatul de serviciu); Euro, daca se va prabusi, o va face in conditiile urmatoare (estimez eu):
1)peste cel putin 1 an-2, pentru ca toata lumea care are economii in E la banca sa apuce sa urmeze sfatul lui Emil ???? ????
2)in mod „controlat”; semnalul lui SarkoMerkel a fost destul de clar: „nu trebuie sa ne ferim de un faliment (al Greciei, dar se stia inca de cand a spus asta ca Grecia era un fel de „cobai”, de „caz scoala”), ci de un faliment necontrolat. Vom avea, cu alte cuvinte, un faliment bine controlat; de aia se si spune ca „bula imobiliara/criza/recesiunea a provocat tarii X o aterizare/un impact cu solul dureros”. De fapt, o spune si Delors in declaratiile pe care tocmai voi le-ati postat, asta daca stim sa citim printre randuri:
Cu alte cuvinte, se va pastra libertatea calatoriilor, libertatea de a munci oriunde pe teritoriul viitoarei UE, cu un amendament:
tarile cu economie prea „fragila”, prea predispuse la „furtuni financiare” vor fi pur si simplu ejectate din „spatiul comun”.
Singura noastra preocupare, dupa parerea mea, aici in Romania, ar trebui sa fie exact asta: daca, peste 5-6 ani, sau mai devreme, peste 1-2, cand se vor lamuri in sfarsit si eurocratii si SarkoMerkel ca „nu mai tine”, Romania va fi „ejectata” sau nu. Poate ca noi, unii dintre noi, ne-am dori sa fie, de ce nu? Totul e sa fim pregatiti pentru ce s-ar putea intampla dupa aceea, tinand cont ca, dupa cate inteleg, exporturile Romaniei, in secunda de fata, se indreapta in principal in 3 directii: Franta, Germania, Italia.
Si, Emil, eu mi-am format o imagine suficient de clara (pe cat am eu nevoie, ca om de afaceri, cel putin) legat de ce ne asteapta, din ultimele articole ale lui TRU pe tema asta, publicate, unele, chiar de voi (Dezvlotare sau alterare?, etc). Dincolo de faptul ca TRU nu este economist, priveste realitatea politica (si economica) cu un ochi de o luciditate care ii face cinste.
Mi-a ramas in minte un lucru, o comparatie pe care o face el pe unde va pe acolo:
criza actuala versus criza politico-economica din anii 1975-1985 (ma rog, decupajul temporal ii apartine, e relativ si probabil absolut neesential, ideea e oricum destul de clara, mi se pare). Ce vroiam sa spun, si citez mai departe, din memorie, din TRU: „criza politico-economica a acelor ani a fost insuficient analizata si documentata”. Ergo, mi se pare ca n-ar strica o analiza amanuntita (pe cat ai timp, sigur) a acelor timpuri si a acelei „crize”, pe blogul asta.
Eu, pentru http://www.livstomer.wordpress.com am deja ceva in rastel.
http://geopress.educa.aragon.e…..isis73.pdf
http://books.google.com/books?…..38;f=false
http://www.oilcrisis.com/reyno…..ecline.htm
http://www.slideshare.net/mari…..-1975-1985
Mai caut, ca trebuie sa mai fie mult mai mult out there.
Liv STOmer
30 noiembrie 2011Imi place dedicatia asta:
To the U.S.S.R.
for making an economist’s life so interesting.
de aici:
http://www.questia.com/PM.qst?a=o&d=14759633