Alexandru Vişinescu a contestat în anulare decizia Î.C.C.J din februarie 2016 prin care era condamnat la 20 de ani de închisoare și degradare militară pentru săvârșirea infracțiunii de tratamente neomenoase. Procesul va avea loc la 5 decembrie a.c., la ora 9 am la Î.C.C.J, Secția penală – Completul nr. 6. Dosarul are nr. 3063/1/2016.

Vişinescu a fost directorul închisorii Râmnicu Sărat între 1957-1963. În timpul cât a exercitat această funcţie regimul din închisoare a fost deosebit de dur, deţinuţii nu aveau voie să îşi audă propria voce, erau trataţi inuman, tinuţi în fring, subnutriţi, fără asistenţă medicală.

La Râmnicu Sărat au fost închişi lideri politici, militari, religioşi şi diplomaţi care nu făcuseră compromisuri în timpul anchetelor şi în anii de închisoare, erau foarte capabili intelectual, erau cunoscuţi şi respectaţi, aveau calităţi sau potential de lideri, şi aveau credinţă.

Între aceştia sunt:

– Ion Mihalache – vicepreşedintele PNŢ, veteran de război decorat cu Ordinul Mihai Viteazul, unul din cei mai importanţi oameni politici români din secolul XX, a decedat în urma tratamentelor inumane de la Râmnicu Sărat;

– Ilie Lazăr – deputat PNŢ şi cel mai tânăr semnatar al Actului Unirii de la 1918;

– Corneliu Coposu – fost secretar al PNŢ şi viitor preşedinte şi deputat PNŢCD, a lăsat mărturii legate de închisoarea Râmnicu Sărat;

– Ion Diaconescu – inginer ţărănist, nepot al lui Ion Mihalache. A lăsat mărturii legate de închisoarea Râmnicu Sărat;

– Ioan Bărbuş. Preşedintele Tineretului Universitar Naţional Ţărănesc;

– Ion Lugoşianu – diplomat, şef al Delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Paris (1919-1921). Şef de Cabinet al prim-ministrului Al. Vaida între 1919 -1920. Secretar al Delegaţiei române la Conferinţa de Pace de la Londra. În 1920, a fost comisarul guvernului în SUA şi Canada pentru a organiza serviciile consulare şi a studia coloniile româneşti de acolo. Membru al PNŢ, unul din colaboratorii apropiaţi ai lui Iuliu Maniu. Subsecretar de Stat la preşedinţia Consiliului de Miniştrii (16 nov. 1928-7 iunie 1930 şi 17 iunie-10 oct. 1930), ministrul Instrucţiunii Publice (7-17 iunie 1930), ministrul Industriei şi Comerţului (6 iun-11 aug. 1932 şi 20 oct 1932-14 iun 1933). A fost delegat la Geneva la Liga Naţiunilor. Ministrul plenipotenţiar pe lângă Vatican (14 iun 1933-nov 1937). Între 1938-1940 – co-director al ziarului “Univesul“,a decedat în urma tratamentelor inumane de la Râmnicu Sărat;

– Victor Rădulescu Pogoneanu – diplomat. A făcut parte din echipa lui Grigore Niculescu-Buzeşti care a realizat Actul de la 23 August şi a informat Vestul asupra abuzurilor sovieticilor în România. A fost paralizat în ultimii ani de detenţie. A decedat în urma tratamentelor inumane de la Râmnicu Sărat.

– Camil Demetrescu – diplomat, a fost implicat în aceleaşi activităţi ca şi Victor Rădulescu Pogoneanu, cu care a fost coleg şi prieten. A fost condamnat în 1976 pentru ca a adnotat o carte din biblioteca proprie. A fost eliberat imediat după arestare în urma presiunilor postului de radio Europa Liberă, mai ales a Monicăi Lovinescu. Memoriile sale, intitulate “Note. Relatări” au fost publicate în 2001, la Editura Enciclopedica;

– Radu Niculescu-Buzeşti – inginer, condamnat în locul fratelui său Grigore Niculescu-Buzeşti, fost ministru de externe şi potential urmaş al lui Iuliu Maniu la preşedinţia PNŢ;

– Theodor Roxin – avocat, deputat PNŢ de Bihor, a decedat în urma tratamentelor inumane de la Râmnicu Sărat;

– Contantin Hagea – ziarist ţărărnist, a protestat împotriva regimului hortist şi comunist. A decedat în urma tratamentelor inumane de la Râmnicu Sărat;

– Victor Anca, Alexandru Bratu, Nicolae Adamescu, Cornel Velţianu – avocaţi ţărărnişti;

– Ioan Ovidiu Borcea – elev de liceu ţărănist;

– Ion Puiu – inginer, lider al tineretului ţărănist;

– Emil Boşca-Mălin – ziarist ţărărnist, a protestat împotriva regimului hortist şi comunist;

– Ion Jenică Arnăutu – lider al tineretului ţărănist, partizan. A declarat greva foamei la Râmnicu Sărat. A fost maltratat şi a decedat în urma tratamentelor inumane

– Dr. Augustin Vişa (doctorat în drept şi teologie) a făcut parte dintr-o reţea clandestină de informaţii care păstra, prin radio, legătura dintre Iuliu Maniu şi guvernul britanic. A fost arestat de regimul Antonescu, fiind eliberat la 24 august 1944. A fost preşedinte al tineretului naţional ţărănesc. În 1948 a fost răpit de pe stradă de NKVD, anchetat cu sălbăticie şi condamnat pentru spionaj în favoarea britanicilor. A stat în Gulag până în 1956, când a revenit în România şi a fost trimis să îşi termine de ispăşit sentinţa la Gherla şi apoi la Râmnicu Sărat. Şi-a scris amintirile în cartea “Din închisorile fasciste în lagărele şi închisorile comuniste”;

– Mircea Cancicov – ministru liberal, a decedat în urma tratamentelor inhumane de la Râmnicu Sărat;

– Alexandru Alexianu – ministru liberal şi antonescian;

– Viceamiral Horia Macellariu – a căştigat mai multe confruntări cu flota sovietică în timpul celui de al 2-lea Război Mondial. Prin curajul său fizic şi moral a convis armata germană să se retragă din Constanţa şi a evitat astfel vărsarea de sânge în oraşul Constanţa după 23 august 1944;

– General de escadră Gheorghe Jienescu, responsabil al forţelor aeriene în timpul războiului. A solicitat înscrierea în PNŢ la Râmnicu Sărat (printr-un mesaj în Morse transmis pe un fir de aţă, în care semnalele Morse fuseseră transpuse în noduri).

– General Ion Eremia, condamnat în procesul lui Vasile Luca; memorialist – Insula Robinsonilor;

– Episcopul Alexandru Todea de la Blaj, viitor mitropolit şi cardinal;

– Pr. Ştefan Tătaru OFMConv, preot franciscan, implicat în transmiterea către Vatican a datelor despre persecuţia Bisericii;

– Pr. Mihai Godo SJ, preot iezuit, a zădărnicit încercările comuniştilor de a crea o Biserică catolică independentă de Roma şi obedientă faţă de guvernul comunist. A ajutat foarte mult românii. A fost condamnat în 1978 pentru un presupus trafic cu iconiţe sau cărţi de rugăciuni;

– Pr Mihai Balica preot orthodox, simpatizant ţărănist;

– Pr Josef Waltner – preot catolic;

– Pr. Gheorghe Pătraşcu – preot francisan, memorialist – Zile de încercare şi de har;

– Valetin Cristea – luptator anticomunist neafiliat politic; singurul supravietuitor care a depus mărturie în procesul lui Vişinescu;

– Dinu Neagu Alexandrescu , arestat în 1959 de către locotenentul Lupu Vasile, care l-a maltratat şi care este responsabil de moarta sa. Învăţător în comuna Macrina, județul Buzău, fost simpatizant PNŢ, a fost închis în cadrul valurilor de arestări care au urmat după Revoluţia din Ungaria (1956). Securitatea voia să îl învinuiască de tentativa de a reînființa organizaţia PNŢ locală. Prin arestarea unei persoane cunoscute şi respectate, care nu avea vederi comuniste, se dorea descurajarea împotrivirii la colectivizare.