Pamflet de Rainer Bonhorst, publicat pe blogul colectiv Die Achse des Guten (Axa binelui).

Şi eu sunt indignat că serviciile secrete au tras cu urechea pe la noi. Nu m-aş fi aşteptat la asta din partea lor. Şi sunt atât de mândru că serviciile noastre secrete nu fac aşa ceva. Ele sunt ocupate de atâţia ani să nu prindă o bandă de criminali de extremă dreaptă.

Dar şi mai mândru sunt de faptul că secreţii noştri refuză să primească informaţii de la americani, pentru că sunt obţinute pe căi ticăloase. Ştim chiar de la ei că nu ar face aşa ceva. „Nu, mulţumim”, spun secreţii noştri secreţilor americani, „noi luăm în considerare numai informaţii pe care noi oricum nu suntem în stare să le obţinem.” Şi sunt cât se poate de sigur, că nici secreţii noştri nu-şi bagă nasul în treburile altora. Sunt mult prea finuţi să facă aşa ceva. Nu ca englezii. Ăia îl au pe James Bond, care chiar a căpătat o licence to kill.

Mă bucur că guvernul nostru n-a avut habar de cotrobăielile americanilor. Se poate vedea asta, după reacţia indignată. Sigur că ar fi o ipocrizie, dacă ar fi ştiut ceva dinainte, sau ar fi bănuit, şi acum doar s-ar preface indignat. Nu, nici nu-mi pot închipui că guvernul nostru ar fi capabil de o asemenea ipocrizie.

Cel mai mult îmi place însă că americanii, în ticăloşia lor, ne dau încă o dată ocazia să le demonstrăm superioritatea noastră morală. N-am prea mai avut ocazia, de la războiul din Irak încoace. Dar acum, cu atât mai mult! În toate talk-show-urile, politicieni şi analişti politici germani pot din nou să ne explice ce stat de drept model avem şi ce adunătură de nenorociţi sunt americanii. Sigur, şi la noi se stochează o sumedenie de date. Dar ele sunt bine ferite de apetitul serviciilor noastre secrete. Asta chiar de la serviciile noastre secrete o ştim.

Însă cel mai mult şi mai mult îmi place cu câtă siguranţă de sine le frecăm pe la nas americanilor superioritatea noastră morală. De ce nu? Doar noi am inventat şi democraţia, şi statul de drept. Îmi mai aduc vag aminte cum au venit americanii, parcă prin 1945, ca să înveţe democraţia de la noi. Ce a fost atunci, nu-mi mai prea aduc aminte. Ştiu doar că nouă, copiilor, ne tot dădeau ciocolată, în semn de mulţumire, pentru că au avut ocazia să înveţe de la noi atât de multe lucruri despre statul de drept.

A trecut mult de atunci. E aşadar timpul să-i mai învăţăm pe americani nişte reguli de bună purtare. Doar pentru asta suntem noi cei cumsecade, nu?

Traducerea: Alex M.