La doi pași de România au loc evenimente de o mare gravitate. Regimul transnistrean, bastionul Rusiei la Nistru, a reînceput campania împotriva celor opt școli românești care se mai află în interiorul „granițelor” sale. Ținta principală a atacurilor din ultimele luni a fost liceul Lucian Blaga din Tiraspol.

Tiraspolul a fost reactivat de Rusia
„Procurorii” transnistreni au descins la liceu în decembrie, iar în ianuarie au blocat conturile liceului pentru vina de a nu coopera cu autoritățile din separatista regiune. Pe 5 februarie, directorul școlii, Ion Iovcev, s-a trezit sechestrat, împreună cu contabilul și șoferul liceului, de vajnicii milițieni transnistreni, taman când se întorcea din zona controlată de Republica Moldova. Milițienii i-au acuzat pe cei trei români că desfășoară activități de contrabandă și au avut grijă să le fure telefoanele și banii de salariu pentru toți angajații liceului Lucian Blaga.

Directorul Liceului „Lucian Blaga” din Tiraspol: Am fost batjocoriţi, a fost ca un film de groază

Ion Iovcev a povestit prin ce au trecut el şi colegii lui, comparând ziua de miercuri cu un film de groază.

„A fost o zi foarte grea ieri, pot să spun că a fost un film de groază. De dimineaţă ne-am dus să ridicăm salariul profesorilor şi angajaţilor. Am trecut aşa-numita vamă transnistreană. Ne-au întrebat dacă avem vreo marfă. Marfă n-aveam, aveam salariul. Trecând peste Nistru, în satul Parcani, ne aştepta Miliţia Rutieră. Au verificat întâi actele, iar după aceea am văzut că era un post mobil vamal. După aceea am fost reţinuţi cam cinci ore şi jumătate. Au făcut procese verbale, ne-au luat salariul, ne-au arestat, ne-au luat telefoanele mobile, aparatul foto”, a declarat Ion Iovcev, pentru RFI.

Iovcev a mai spus că el şi colegii lui au fost „umiliţi prin cuvinte şi prin comportare”.

„Am fost umiliţi, înjosiţi, am fost numiţi contrabandişti (…). Noi ieri am încercat să sunăm acolo şi am fost întrerupţi, nu puteam suna din locul acela unde s-a întâmplat. Am refuzat, au vrut să ne pună cătuşele, dar după aceea au văzut că stăm pe poziţie şi ne-au lăsat în pace şi au făcut toate procesele (verbale) acolo, în drum”, a precizat directorul Liceului cu predare în limba română „Lucian Blaga” din Tiraspol.
Ion Iovcev a adăugat că tot ce vorbea cu colegii săi era înregistrat de miliţienii transnistreni care i-au reţinut.

„Loviţi nu am fost. Nu puteam să vorbim între noi, pentru că imediat ce vorbeam, venea numaidecât un tânăr, erau vreo doi-trei-patru acolo, care se repartizau. Cum ne schimbam poziţia, cum veneau lângă noi şi tot ce vorbeam noi înregistrau pe dictafoane. N-am fost loviţi, dar umiliţi prin cuvinte, prin comportarea lor. Ei s-au aşteptat să avem o sumă foarte mare, însă chiar conform legilor lor, prin vama transnistreană se pot trece fără declaraţie 10.000 de dolari, dar salariile profesorilor erau de 114.000 de lei, asta-i mai puţin de 10.000 de dolari. Noi eram trei persoane, iar ei ne acuză că suntem persoană juridică şi că persoana juridică trebuie să facă declaraţie la vamă”, a mai spus Iovcev.
Directorul Liceului „Lucian Blaga” a spus că profesorii sunt foarte indignaţi şi cer susţinere din partea conducerii de vârf a Republicii Moldova, a României, a organismelor internaţionale.

„Pe parcursul atâtor ani, batjocura care se reflectă asupra noastră cred că a ajuns la limită (…). Mă uit în ochii elevilor mai mari, ei înţeleg care este situaţia şi chiar după ceea ce s-a întâmplat ieri, azi elevii sunt la lecţii. Tot ce s-a făcut a fost cu scopul de a intimida părinţii ca să-şi retragă odraslele din şcoală. Cred că s-a dorit ceva mai mult decât reţinerea acestor bani”, a conchis Ion Iovcev.

Acuzațiile sunt cu atât mai ridicole cu cât prin „vămile” transnistrene traficul de persoane, organe, droguri și arme este la ordinea zilei. Din nefericire, adevărul și dreptate nu au valoare în zona controlată de regimul sovietic de la Tiraspol.

Pentru a înțelege ostilitatea miliției rusofone față de niște școli, trebuie amintit că Transnistria nu recunoaște limba română, doar „limba moldovenească”, un soi de limbă română scrisă cu alfabet chirilic, inventată de sovietici pentru a-i deznaționaliza pe români. Singura șansă pentru un român de a învăța a scrie și citi în românește este frecventarea cursurilor unora dintre aceste școli atacate periodic de transnistreni. Copiii români sunt nevoiți să parcurgă în fiecare zi kilometri pentru a merge la ore, dar chiar și în condițiile astea, neosovieticii din Tiraspol tot îi hărțuiesc. Eliminarea învățământului românesc a fost stabilită ca una dintre prioritățile regiunii separatise sprijinite de RUsia. Evgheni Șevciuk, înlocuitorul celebrului Igor Smirnov la conducerea separatiștilor, a spus încă de anul trecut că în curând nu vor mai exista școli românești în Transnistria.

Situația a fost complicată de nervii rusești. Apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană a stârnit nemulțumire la Moscova. Vladimir Putin, adevăratul conducător al infractorilor de peste Nistru, și-a activat agenții din Comrat (Găgăuzia) și din Tiraspol pentru a destabiliza Republica Moldova. Dacă în Găgăuzia se face propagandă pentru separare de Moldova și uniune cu Rusia, separatiștii transnistreni se dedau la hărțuirea copiilor români și a profesorilor lor.

Câteva reacții
Președintele Traian Băsescu a cerut UE, OSCE și tuturor puterilor implicate în procesul de negociere între Republica Moldova și Transnistria să intervină. Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă al UE(RSS), a fost informat la mijlocul lunii ianuarie de Elena Băsescu asupra a ceea ce se întâmplă în regiunea seaparatistă, dar nu a luat atitudine. Totuși, Parlamentul European a reușit să adopte astăzi o rezoluție non-legislativă, avându-i printre inițiatori pe Monica Macovei și Elena Băsescu. Nu e mare lucru, dar tot e ceva față de nimicul lui Ashton.

Parlamentul European condamnă presiunile Tiraspolului asupra şcolilor româneşti

Parlamentul European a adoptat, joi, o rezoluţie non-legislativă, care condamnă politizarea domeniului de politici în materie de educaţie în regiunea transnistreană, invitând autorităţile să asigure că copiii şi părinţii sunt protejaţi de consecinţele nefavorabile ale situaţiei politice actuale şi să găsească soluţii în interesul superior al copiilor şi părinţilor direct implicaţi.

Libertatea educaţiei este un drept fundamental, arată rezoluţia PE, care condamnă presiunea administrativă crescândă pe care o exercită autoproclamatele autorităţi din Transnistria, în special sub forma chiriilor ridicate, a anulării contractelor de închiriere gratuite, ceea fapt ce afectează liceele din Corjova şi Roghi, restricţiilor asupra utilizării conturilor bancare şi hărţuirii cadrelor didactice, referire la recenta reţinere a directorului Liceului Lucian Blaga, Ion Iovcev.

De asemenea, Parlamentul European „invită Federaţia Rusă să pună în aplicare pe deplin hotărârea Curţii Europene pentru Drepturile Omului care a decis că Rusia a încălcat dreptul la educaţie în cazurile şcolilor cu predare în limba română aparţinând Republicii Moldova, situate în regiunea Transnistria”, şi consideră că OSCE ar trebui „să-şi continue activităţile de monitorizare şi de facilitare a negocierilor şi să apere dreptul la educaţie al studenţilor de la şcolile cu predare în limba română din Transnistria”.

„O procedură rapidă care să ducă la adoptarea liberalizării vizelor cu Republica Moldova” ar trebui adoptată, spun deputaţii, iar Comisia ar trebui „să accelereze procedurile tehnice ducând la semnarea şi aplicarea provizorie a Acordului de asociere”, arată rezoluţia, potrivit unui comunicat al Parlamentului European.

De asemenea, Parlamentul European consideră că, în contextul situaţiei din regiune, Comisia Europeană ar trebui să utilizeze „Instrumentul european pentru democraţie şi drepturile omului pentru a sprijini în mod direct populaţia din Transnistria, dar şi alte instrumente prin care să elaboreze programe de sprijinire a societăţii civile, a accesului la informaţie, a educaţiei şi presei libere, care au fost refuzate de către autoproclamatele autorităţi din Transnistria”.

În această vreme, ce fac conducătorul guvernului român, Victor Ponta, și președintele Senatului României, Crin Antonescu? Unul pleacă la ruși pentru a se trage în poză cu liderul de la Kremlin, iar altul își pierde vrema cu meschinăriile de partid.

Partida pro-rusă nu vede Transnistria
Victor Ponta, întâiul dintre socialiștii noștri, a mers la Jocurile Olimpice de Iarnă din Soci, Rusia. Ponta va asista pe 7 februarie la ceremonia de început a Jocurilor, după care va participa la un dineu oferit de Vladimir Vladimirovici Putin. Premierul se va reîntâlni chiar și cu Dmitri Medvedev, omologul său. Îl doare fix în cot de niște copii români din Transnistria, așa că preferă să stea la masă cu șeful gealaților care îi terorizează, „bunul creștin” Putin, atât de lăudat în blogosfera legionară pentru înalte sale „valori morale”.

Este revoltător, dar în nici un caz surprinzător. Să ne aducem aminte că Victor Ponta nu și-a întrerupt partida de baschet pentru niște nefericiți care au căzut în prăpastie cu autocarul, nici palavrele cu jurnaliștii pentru a salva alți nefericiți care s-au prăbușit cu avionul în Apuseni. De ce s-ar sinchisi acum pentru niște copii amărâți care trăiesc taman în Republica Moldova, dincolo de Prut și Nistru?

Nici „Dreapta” liberală, un vechi tovarăș de drum al PSD-ului, nu s-a preocupat de subiect. Crin Antonescu, al doilea om în stat, și-a petrecut ziua de ieri în luptele interne de partid, asigurându-se că l-a neutralizat pe camaradul Daniel Chițoiu. Viitorul candidat la președinția României n-a avut timp pentru Transnistria. Antonescu n-a fost în stare nici măcar să îi transmită vreo încurajare directorului Ion Iovcev, premiat acum doar trei săptămâni de Tineretul Național Liberal (TNL) pentru rolul său în apărarea identității românilor de dincolo de Nistru.

Directorul Liceului „Lucian Blaga” cu predare în limba română din Tiraspol, Ion Iovcev, a participat pe 24 ianuarie, la Iaşi, la gala TNL «Români pentru toţi românii», ocazie cu care a primit premiul «Inimă română», distincţie oferită de şeful CJ Iaşi, Cristian Adomniţei.

La acel eveniment, Ion Iovcev a povestit că a trecut în câteva rânduri prin mai multe încercări la Tiraspol, dar că nu va ceda provocărilor.

„Am trecut prin grele încercări, de trei ori a fost devastată şcoala noastră. Suntem sub presiunea celor din Tiraspol, dar nu vom ceda. Suntem ambasada limbii române în Tiraspol. Când mă voi întoarce acasă, le voi spune copiilor că România e alături de noi”, declara, în 24 ianuarie, la Iaşi, Ion Iovcev, el fiind aplaudat minute în şir de câteva sute de persoane, care asistau la evenimentul desfăşurat la Teatrul Naţional din Iaşi.

Acesta este patriotismul celor care și-au îmbrăcat afișele electorale în drapelul național al României: o minciună.