Europarlamentarul Daniel Hannan s-a aflat la Bucuresti în săptamâna dinaintea referendumului USL. Intr-o conferinta organizata de Noua Republica, Daniel Hannan a arătat cât de important este ca românii să înțeleagă că nimeni nu poate duce lupta pentru statul de drept în locul lor. Chiar dacă instituții sau lideri europeni ori ai SUA au intervenit principial, criticând gravele derapaje de la domnia legii produse sub cuplul Ponta&Antonescu, europarlamentarul conservator britanic a arătat că bătălia pentru respectarea Constituției și a statului de drept „este o lupta care trebuie dusa de romani”.

Daniel Hannan scrisese deja pe blogul său găzduit de Daily Telegraph: Romania is sliding unremarked into despotism.

Intr-un interviu acordat ILD, Daniel Hannan, care a petrecut prima parte a anului 1990 în România, a reamintit puternica impresie pe care i-a lăsat-o atunci, pe când avea 18 ani, lupta tinerilor în Piața Universității, în „zona liberă de comunism”, găsind asemănări cu zilele acestea:

Daniel Hannan: „Principala asemănare ar fi că aș avea încredere in continuare mai mult în poporul român decat în elitele românești și politicieni. Ne amintim ce s-a petrecut în 1990. A fost o națiune care s-a răsculat din cele mai bune motive: dorea libertate, independență națională, un viitor mai bun. Să spunem că revoluția nu s-a petrecut în felul in care oamenii de pe străzi se asteptau. Ca în toate țările, cei de la putere au reușit să aranjeze lucrurile astfel încât să le fie pe plac. E la fel de adevărat și astăzi: întotdeauna mă voi încrede mai degrabă în majoritatea populatiei decât în cei care o reprezintă.

Cealaltă lecție pe care am învățat-o este legată de acel citat faimos al lui Ronald Reagan:

„Libertatea este doar la o generație depărtare de anihilare.”

În anii 90, oamenii au crezut că și-au asigurat un viitor parlamentar liberal, dar nu a fost chiar atat de simplu. Acest viitor trebuie apărat întotdeauna. Statul de drept, libertatea individuală, o guvernare parlamentară nu sunt evolutii naturale. Țările le pot câștiga ori pierde, iar singurii pe care te poți baza în apărarea libertății și Constituției unei țări sunt oamenii care trăiesc în acea țară. Nu vă așteptați ca altcineva, din interiorul granițelor sau din afară să o facă pentru voi.”

Cât privește amenințările recente pe care le-a sesizat la adresa statului de drept în România, Daniel Hannan ne-a declarat:

Daniel Hannan: „În mod sigur a fost o atitudine sfidătoare față de ideea că obținerea unei majorități parlamentare nu-ți permite să faci tot ce vrei, iar acesta este un lucru atât de important. Este mai important pentru mine decât democrația, mai important decat dreptul de proprietate, pentru că toate aceste vor urma dacă ai statul de drept, domnia legii. Dar dacă ai doar democrație, dacă ai doar dreptul de a-ți pune ștampila pe un buletin de vot fără a avea un context în care există un set imparțial de reguli în cadrul cărora fiecare este de acord să acționeze, atunci democrația devine legea gloatei, iar libertatea devine anarhie. Ai nevoie înainte de toate de statul de drept.

Ermächtigungsgesetz [decretul privind împuternicirea legislativa al] lui Hitler a trecut cu majoritate simplă, Napoleon a devenit dictator cu majoritatea voturilor în Parlament. Fiecare tiranie reușește sa respecte exigentele tehnice privind o majoritate absoluta in Parlament. Nu doar aceasta face un sistem democratic. Să o spunem mai simplist. Dacă joci jocul, nu poți fi și arbitru. Nu poți stabili regulile în timp ce joci. Chiar dacă ești o persoană bine intenționată, sfârșești repede într-o guvernare arbitrară și tiranie.”

L-am întrebat cum vede el, ca eurosceptic apărător al statului de drept, ca românii sunt bucuroși de intervențiile liderilor UE împotriva asaltului USL.

Daniel Hannan: „Ultimul lucru pe care aș vrea să-l fac este să nu apreciez atunci când liderii UE fac ceva corect. Am fost surprins, chiar impresionat de generozitatea și atitudinea principială în special a liderilor socialiști europeni, care s-au distanțat de aliatul lor român, iar eu cred că asta a avut un impact uriaș în ceea ce s-a petrecut aici după acea izolare.

Pe de altă parte, cred că ar fi o evoluție foarte periculoasă dacă federaliștii europeni vor clădi pe baza acestei experiențe și vor propune acum un mecanism permanent pentru a putea interfera în probleme interne. Într-un fel, ceea ce s-a tocmai s-a petrecut îți arată ce poate fi obținut actionând simplu ca țări suverane. Nu a fost niciodată vorba de impunerea unor sancțiuni economice la adresa României, cu atât mai puțin de impunerea cu forța a unei decizii. Alte țări suverane și-au exprimat dezaprobarea, prin șefii lor de stat, iar sistemul a lucrat, acesta este modelul interguvernamental al Europei în care cred, eu cred în Europa națiunilor, nu în statul european.

Problema este că UE însăși nu are un palmares deosebit cand vine vorba despre domnia legii. Tot timpul vedem cum Bruxelles-ul își extinde jurisdicția în noi domenii, fără nicio aprobare, fără nicio autoritate legală, pentru ca ani mai târziu să legalizeze această lovitură de putere prin niște amendamente. Ca să dau unul dintre cele mai recente exemple, nimeni în Bruxelles nu a îndrăznit să pretindă că bailout-urile erau legale. Nu numai că bailout-urile nu erau prevazute în Tratat, ele erau în mod expres interzise în cel mai clar limbaj pe care avocații l-au putut concepe. Când erau întrebați despre aceasta, ei nu puteau nega, pentru că ei amendează acum Tratatele retrospectiv pentru a legaliza ceea ce au făcut cu doi ani in urma. Iar ceea ce spun este că „realitatea o ia înaintea legislației, imperativele politice erau critice, nu puteam aștepta…” Stiți ce? Asta este, mai mult sau mai puțin, apărarea lui Ponta, și de aceea trebuie să fi într-o poziție foarte puternică înainte de a-i critica pe alții.”

Într-o țară în care oamenii își pierd încrederea în liderii lor politici este uneori tentant să te orientezi către instituții politice din afară. Noi am aderat la UE în 1975, în cele mai negre timpuri pe care le-am trăit ca țară în epoca modernă: eram faliți, aveam greve permanente, aveam o inflație groaznică, iar oamenii s-au îndreptat către UE din disperare. Mai mult sau mai puțin asta e valabil pentru oricine. O țară încrezătoare, precum Elveția sau Norvegia, nu are nevoie să adere. Dar greșeala pe care am facut-o a fost de a nu fi înțeles că încredințam pur și simplu guvernarea unor oficiali și mai îndepărtați și mai lipsiți de responsabilitate care nu erau aleși de nimeni.

Am fost în Croatia în timpul referendumului pe care l-au avut pentru aderare, iar cel mai trist lucru era să vezi atâția tineri, în special tineri croați, spunând că „admitem ca sistemul de la Bruxelles e nedemocratic, dar politicienii noștri din Croația sunt atât de corupți.” Mă gândeam… cum pot începe să răspund la asta? Omul e păcătos. Politicienii voștri nu vor fi mai mult sau mai putin corupți. Singura diferență e că în UE vor avea o noi, uriașe oportunități pentru corupție, iar oamenii vor răspunde „stimulentelor”. Nu pot vorbi despre Romania, dar a îmbunătățit notabil aderarea la UE calitatea morală a politicienilor voștri? Căci în mod sigur asta nu s-a petrecut la noi.

Cum a găsit Daniel Hannan opoziția română în aceste zile?

Daniel Hannan: „Argumentul pe care-l primești de la reprezentanți ai UE in Romania, de la români angajați la UE, e că Bruxelles-ul trebuie să rezolve problema asta pentru că românii nu pot să o facă. Nu cred asta. Nu asta este impresia mea față de această țară. Nu aceasta a fost impresia mea despre România în 1990 și nu e impresia mea astăzi.”

„Oamenii înțeleg că au o responsabilitate pentru cei din jur și că au o responsabilitate pentru cei ce vor veni. Iar forma cea mai bună și mai înaltă a patriotismului este această dăruire de sine care vine dintr-o recunoaștere a faptului că îți sunt încredințate libertăți pe care trebuie să le transmiți neștirbite generațiilor următoare. Cred că românii înțeleg asta și de aceea, ca țară, oamenii nu au permis ca aranjamentele constituționale care fuseseră convenite să fie date peste cap de o majoritate efemeră.„