Într-o postare recentă pe blogul propriu, intitulată Ce nu mă recomanda ca politiciană, Gabriela Creţu, politician PSD şi proaspăt fostă euro-reprezentantă la Bruxelles, se destăinuie într-o chestiune elementară de opţiune politică:
După multe asemenea întâmplări, mi-am trecut încă odată în revistă întreaga biografie și activitate…am dat peste acest portret robot al femeii de succes în politica noastră…
Cuiul lui Pepelea stă în condiția eliminatorie, strecurată printre rânduri – politiciana trebuie sa fie „profund atasata democratiei liberale”. Cel mai profund sentiment pe care aș putea să-l am vreodată față de democrația liberală este unul intelectual – critica; eventual, constructivă. [sublinierea mea]
Așa că, este adevărat! Nu am cum să fiu civilizată pentru că eu sunt de Stânga! Fac parte din civilizația alternativă!
Afirmaţia este tranşantă şi se referă la un aspect fundamental al societăţii: în ce fel de sistem politic vrem să trăim? Nu este vorba despre preferinţele politice particulare ale doamnei Creţu: este vorba despre natura politică a sistemului în care trăim cu toţii, indiferent de opţiunile politice individuale.
Doamna Creţu îşi declară opoziţia faţă de sistemul cunoscut sub numele de democraţie liberală. Textual, dînsa îşi asumă o poziţie critică, dar fiind vorba despre o critică profundă şi admiţînd că eventual această critică ar putea fi de gen constructiv, deci prioritate are critica destructivă, concluzia logică se impune de la sine. Stîngismul dînsei e simptomatic pentru acest gen de antipatie, dar insuficient pentru a stabili o relaţie de cauzalitate unilaterală: în fond, a fi de Stînga şi a funcţiona politic în cadrul unei democraţii liberale nu sînt nici de departe lucruri incompatibile. Poate doamna Creţu nu cunoaşte sau este pur şi simplu candidă… în orice caz, este un bun prilej de a răspunde la întrebarea:
Ce înseamnă noţiunea de democraţie liberală?
Este fuziunea dintre două concepte, unul antic şi altul modern.
Primul concept – democraţia – îl cunoaştem de pe vremea lui Herodot şi desemnează în esenţă un sistem politic în care oamenii se auto-guvernează prin reprezentanţi aleşi pe termen limitat şi prin vot direct, liber şi universal. Un sistem democratic presupune organizarea periodică de alegeri pluripartinice, printr-un proces transparent, egalitarian şi corect – care descurajează frauda şi intimidarea electoratului. Democraţia nu este altceva decît un set de proceduri, o modalitate de selecţie a persoanelor cărora li se încredinţează pentru un mandat instituţiile politice fundamentale ale statului: parlamentul şi guvernul.
Al doilea concept este liberalismul constituţional. Spre deosebire de democraţie, care stabileşte procesul de selecţie politică, acesta are în vedere scopul guvernării. Democraţia răspunde la întrebarea cum, pe cînd liberalismul constituţional răspunde la întrebarea în ce scop. Acest concept se referă la tradiţia occidentală, bine înrădăcinată în istorie, în virtutea căreia autonomia şi demnitatea individului trebuie protejate de constrîngeri instituţionale – fie din partea statului, bisericii sau societăţii. Termenul aduce împreună două idei complementare. Este liberal deoarece provine dintr-un filon filozofic, iniţiat în antichitate de greci şi romani, care pune accentul pe libertatea individuală: libertate economică, politică şi de conştiinţă. Este constituţional deoarece plasează domnia legii – rule of law – în centrul demersului politic. Liberalismul constituţional dezvoltat în secolele 18 şi 19 în Europa de Vest şi America s-a definit în opoziţie cu sistemul feudal absolutist, plasîndu-se ferm în apărarea dreptului individului la viaţă şi proprietate şi a libertăţii religioase şi de exprimare. Pentru protecţia acestor drepturi, liberalismul constituţional a instituit mecanisme de a ţine în frîu puterea guvernamentală, curţi de judecată imparţiale, separarea bisericii de stat şi a accentuat principiul egalităţii sub lege. În toate variantele sale, liberalismul constituţional susţine că oamenii posedă o serie de “drepturi naturale”, sau inalienabile, care limitează din start puterea guvernamentală. Guvernele, pentru a fi legitime, trebuie sa se supună unei legi de bază care permite exercitarea puterii numai în direcţia apărării drepturilor fundamentale ale individului. Această lege de bază se numeşte constituţia.
Istoria liberalismului constituţional a început în 1215 la Runnymede, cînd aristocraţia engleză l-a forţat pe monarh să-şi limiteze puterea absolută, s-a cristalizat în 1789 odată cu adoptarea constituţiei americane şi a culminat cu actul de la Helsinki din 1975, cînd naţiunile occidentale au stabilit standardele universale de guvernare pentru lumea contemporană. Magna Carta, Constituţia Americană şi Actul de la Helsinki reprezintă expresii ale liberalismului constituţional.
Pe scurt, democraţia liberală este o creaţie a civilizaţiei occidentale şi înseamnă un sistem politic caracterizat de alegeri libere şi corecte, dar şi de domnia legii, separarea puterilor şi protejarea libertăţilor fundamentale ale individului: de viaţă, de exprimare, asociere, religioase şi de proprietate.
Fără îndoială, există şi exemple de sisteme politice în care doar unul din cele două elemente ale democraţiei liberale este prezent. Democraţie fără liberalism constituţional se numeşte democraţie iliberala. Exemple: Rusia lui Putin, Venezuela lui Chavez, Germania lui Hitler, teritoriul Gaza sub conducerea Hamas. În toate aceste cazuri, un sistem electoral democratic a facilitat ascensiunea la putere a unor elite politice profund iliberale, adică opuse prezervării drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale individului. În aceste cazuri, puterea politică este exercitată exclusiv în scopul impunerii unei viziuni colectiviste justificate de interese etatiste, ideologice sau religioase. Din etalon şi entitate centrală a sistemului politic, individul devine instrument şi obiect de înregimentare într-un proiect prestabilit. Liberalismul constituţional fără democraţie se numeşte autocraţie liberală. Exemple: Hong Kong pînă la încorporarea în China, ţările din Asia de Sud-Est din anii 70 şi 80, pînă la democratizarea acestora sub presiunea clasei de mijloc; sau Marea Britanie a secolului 19 şi început de secol 20. În aceste cazuri, elita politică este angajată în respectarea domniei legii, separării puterilor în stat, existenţei unui sistem juridic independent şi imparţial, dar nu se supune jocului democratic al alegerilor şi pluripartidismului. Este un deţinător benevolent şi “luminat” al puterii, pe termen nelimitat, iar participarea publicului la franciza politică este strict limitată.
Practica istorică a sistemelor politice arată că există doar trei variante: sisteme centrate pe individualism, colectivism sau despotism. Adeseori, ultimele două merg mînă în mînă.
Acestea fiind spuse, care ar fi opţiunile la dispoziţia doamnei Creţu? Democraţia iliberală, autocraţia liberală sau o încrucişare cu doze variabile de colectivism şi despotism. Aş exclude autocraţia liberală: PSD e confortabil cu liberalismul numai cînd accentul cade zdrobitor pe autocraţie. În orice caz, interesul doamnei Creţu în această chestiune nu este unul platonic sau de spectator mai mult sau mai puţin neputincios. Dînsa este politician activ, deci cu capacitatea de a contribui direct şi eficient la realizarea preferinţei sale politice, într-o mult mai mare măsură decît cititorii acestei postări, să zicem. Presupunînd că majoritatea covîrşitoare a cetăţenilor care plătesc salariul doamnei Creţu sînt adepţi ai democraţiei liberale, rezultă că dînsa lucrează pe banii dumneavoastră împotriva dumneavoastră. Însă e numai o presupunere… o presupunere raţională, totuşi: chiar dacă votanţii dînsei sînt de Stînga, asta nu înseamnă decît că doamna Creţu a primit un mandat de a pune în aplicare politici de Stînga în cadrul unui sistem de democraţie liberală. Nu de a substitui cadrul politic al societăţii cu universul alternativ al poftelor autocrate încălzite de sentimente intelectuale.
Pe de altă parte, e o situaţie dramatică. După cîţiva ani în care s-a potrivit ca marca la scrisoare – a lucrat cu dedicaţie la Bruxelles pentru Uniunea Europeană – doamna Creţu e nevoită să se întoarcă pe meleagurile natale. Trecerea de la un patron politic alternativ la democraţia autohtonă imperfect liberală poate fi traumatizantă. Să-ţi vezi cu ochii visul iliberal şi antidemocratic şi să te despărţi prematur de el poate provoca sentimente intelectuale, nu-i aşa, profunde.
![mihaela-barbus[1]](https://inliniedreapta.net/wp-content/uploads/elementor/thumbs/mihaela-barbus1-pydiituedconmrou0twklsfz7egtqhonla40po561c.jpg "mihaela-barbus[1]")
33 Comments
Turnofftheglory
26 May 2009Deci la pesedisti(aka pesediste nascute din coapsa “bunicutei) se perpetueaza ideea ca ” democratia e un moft”. Liberal ca termen e dea dreptul satanic pentru un socialist se pare. Daca sunt “constructivi” pe metode mineresti eu zic pas ca de fiecare data.
Imperialistu'
26 May 2009Madam Cretu e o pata de culoare pe scena virtuala a politicii romanesti: plutocratia duce un razboi sfant impotriva stangii idealiste; comunismul nu a fost o incercare de impunere a unei utopii; comunismul nu e socialism, ci capitalism monopolist de stat (poftim? ???? ); Utopiile sunt bune, capitalismul nu etc. etc.
Cateva pasaje care imi plac tare.
Exemplul I
???? Doamne! Aia cu “Toate bune! Desi, binele este si el relativ” e geniala. O pun la citate celebre!
Exemplul II
Asta o fi invatat madam Cretu la Parlamentul European. ????
Francesco
26 May 2009Gabriela Cretu este deja istorie la Parlamentul European. Cand PSD-ul a scos-o de pe lista propunerilor pentru viitorul legislativ, d-na Cretu a spus (stire 9am):
Capitalismul e de vina pentru felul in care s-a alcatuit lista PSD! Sa intelegem ca pe lista sunt trecuti doar cei lenesi si fara-de-idei?
rodica
26 May 2009Ce placuta surpriza sunteti voi pe blogosfera !
Gabriela Cretu este un mare mister pentru mine. Ca si Vasile Dancu intr-un fel. Cum pot niste ganditori autentici ca ei sa fie atat de neconditionat atasati PSDului ? (nu ma luati la bani marunti cu ce inseamna ganditor autentic ca n-o sa mai par la fel de draguta si nu se stie de ce, vreau sa fiu draguta cu ei. Cu ea mai ales)
Dar mare ceata in jurul lor. Gabi are o autenticitate greu de imaginat, genul asta dezarmant de sinceritate catre cititorii blogului ei: sa nu credeti ca sunt nu stiu cine, va spun eu cum sta treaba dupa Oana Mizil sau Mihaela Miroiu : sunt neica nimeni in politica.
Si pe urma cand apare adi_ocs si ii ofera ceva (TIMP si o analiza), “cu tot respectul” care nu mi s-a parut fals de loc, ea ii trage fara salva de avertizare, doi pumnushori dezmanushati pentru ocazie, in ochi. Sau genul dezarmant de sinceritate din postul despre lansarea cartilor (http://www.gabrielacretu.ro/despre-protocronism-%c8%99i-efectele-sale.html), cat ar fi putut sa doara ? Si totusi ea de fier scrie ca uite
“Văzându-mi propensiunea naturală (sic!) spre primul loc, unii s-au gândit că și la dispărut aș putea fi prima; din politica noastră, mă gândesc. Aici însă se înșeală chiar dacă ceva, ceva, tot au realizat. Ceea ce îmi spunea un amic, mai ieri, cu ceva amărăciune și multă ironie: – Capul sus! Au reușit să te transforme în cea mai mare pierdere a echipei. Este, oricum, mai bine decât să fii un mic câștig…”
In fine, bine v-am gasit
emil
26 May 2009Salut Rodica si multumiri pentru gindurile bune.
costin
26 May 2009O mica surpiza care nu surpinde neaparat:
Primul “Baricada feminista” a Gabrielei este o mai veche prietena de-a noastra cu Blogul Medusei.. Nice ????
costin
26 May 2009Si dind click pe un link de-al medusei dau peste:
Victimizarea de aroma occidentala isi face intrarea si in Romania. Avem destule probleme cu criza, dar de ce sa nu fim progresisti si sa ne punem si imaginatia la lucru pentru a gasi noi si noi probleme. Cu cit mai fara sens, cu atit mai abstracte, deci care necesita un intelect ipohondru mai fin.
Imperialistu'
26 May 2009Doamna Miroiu, sunteti depasita!
Exemplul III
Exemplul IV
Bangladesh, Nigeria, Sudanul, Turcia si RUsia sunt capitaliste. Am o banuiala ca si Coreea de Nord.* Raman uimit de ce valori am trimis in Parlamentul European. Ori poate ca PE i-a prostit pe toti? In alta ordine de idei, am mai facut rost de un citat celebru pentru blog.
* Seamana intrucatva cu politica fata de “extrema dreapta” fascista si nazista. Toti fratii care nu plac stangii civilizate sunt deodata “de dreapta”. La fel cu toate economiile cu care nu ne putem lauda – sunt capitaliste. Asa se intampla cand capitalismul nu este nimic altceva decat un construct ideologic si il poti modifica in functie de necesitati. Maretul Lenin, ce cariera a mai facut; numai el gasea capitalisti peste tot.
Dinny
26 May 2009Nu stiu cine ce dna. Miroiu, dar stiu ca am ras de una singura in timp ce citeam: “problema bizara daca si dadacele sunt femei si daca si ele ar avea dreptul sa se manifeste in spatiul public, inclusiv politic.” Curat bizara!
“Trebuiau sa intre in groapa cu lei (citat) și să supravietuiasca (band un păhărel, doua, pana la doua noaptea, cu băietii, că ei asa fac, facandu-le pe plac fara fite – alt citat) dar ramanand inauntru.” Pe bune ca nu vad unde e problema.
Imperialistu'
26 May 2009Si dadacele au dreptul sa se manifeste politic! ???? Pentru ele cine se bate?
P.S. Doamna Mihaela Miroiu este … cum sa zicem, hai mai bine asa : feminista-sef a natiunii. ????
rodica
26 May 2009Imperialistu, de unde este citatul cu dadacele?
Lucrurile ar fi mult mai clare daca fiecare om politic ar produce inainyte sa fie uns ca eligibil,
o utopie. Nu documentatie doctrinara, nu cartile pe fata ci o fictiune. Sa produca toti cate o utopie, sa descrie toti cum ar fi sa fie o societate utopica dupa ei. cat de revelatoriu ar fi asta?
asa n-am mai avea surprize de genul dadacelor abuzate ci am sti de la bunul inceput ca intr-o societate ideala dadacele si in general toate femeile indiferent de conditie si inclinatie nu ar sta la coada nimanui nici a copiilor nici a barbatilor ci si-ar petrece viata in spatiul public si politic.
Nu’sh ce aveti cu Gabriela, este gurdjeffiana.
Francesco
26 May 2009Citatul cu dadacele provine din comentariul 17 al Gabrielei Cretu la postarea Ce nu ma recomanda ca politiciana.
rodica
26 May 2009merci, vad ca sunt dezvoltari, incep sa inteleg cum este cu dadacele: mai intai sa egalizam sansele intre cei de la campie si cei de sub munte care evident nu beneficiaza de tot atatea ore de soare pe zi, de unde o intolerabila diferenta de sanse in a sintetiza vitamina D etc, apoi sa egalizam sansele in a te propti cand iesi din casa intr-o biblioteca in loc de a te propti intr-o craciuma,
apoi sansele dintre cei care traiesc la bloc si nu tre’ sa mature in curte si care traiesc la casa si trebuie s-o faca si pe asta deci au mai putin timp sa se informeze sau sa socializeze sau ce-o fi sa trebuiasca sa faci ca sa ajungi unde trebuie sa ajunga o feminista pur sange
si cand toate acestea vor fi egale sa
vedem cine sa fie dadaca si cine sa se manifeste politic
si daca nu iese nimeni dadaca si daca nu esti in largul tau sa te ajuti cu un dadac
la chibutz cu offspringii
Imperialistu'
26 May 2009???? Da, Rodica (bine ai venit!), cred ca asa se rezolva problema :D, desi eu zic ca pentru inceput, am putea incepe introducand dadacii si catalogand drept misoginism orice incercare de a incurajare angajarea de dadace.
P.S. Imi cer scuze ca nu am fost mai clar mai sus, dar site-ul doamnei Cretu nu permite sa trimit direct catre comentarii si chiar nu mi-a trecut prin cap sa le fi numarat eu singur.
Lol
26 May 2009Salutari stimabilior. Va citesc de ceva timp, dar pana acum nu am cutezat sa “contribui” cu un comentariu. Probabil ca urmare a unui “complex al inferioritatii informationale” :). Dar citind acest articol mi-am adus aminte de asta http://www.happyfish.ro/lumea_lui_hancu/succesul_trebuie_pedepsit/ . Jur, nu fac reclama, dar consider ca la un nivel minim e adevarat se spune un adevar privind conflictul ideologic intre stanga si dreapta. Va salut si bine v-am gasit. ????
Imperialistu'
26 May 2009Salut, Lol! Foarte rau ca nu ai cutezat pana acum sa scrii vreun mesaj pe aici, doar nu suntem asa periculosi. ???? In ceea ce il priveste pe mr. Hancu, il stim si ne place si noua; eu l-am citit prima data in Observator Cultural acum cativa ani, scrisese un articol despre Munich al lui Steven Spielberg: Munich. Sa vorbim despre terorism cu ochii larg inchisi.
Lol
26 May 2009Ah, deci nu am inventat becul. Ce rau imi pare. Multam pentru articol. Ah, si scuzati va rog eventualele erori de redactare, dar am o atentie egala cu 0 cand tastez.:)Ne mai citim.
israelianca
26 May 2009Bine ai venit, Lol. Uita-te bine, ca dintre autori si eu sint destul de neinformata in destul de multe domenii. Ideea e sa te simti bine printre noi.
rodica
26 May 2009Catre fete: daca mai vin si eu cu marturisiri privind “nivelul informational” (macar de-ar fi necesare) or sa ne acuze ca facem jocul vreunei miscari antifeministe si cine stie cu ce stampile va treziti pe blog !
@Israelianca: mai trist n-ati avut maica pentru prezentarea de pe pagina cu echipa? Am umblat cu stomacul innodat toata ziua.
costin
26 May 2009rodica, trebuia sa ii vezi pe autorii comentariilor in timpul desfasurarii… in timp ce astia isi varsau matele pe aici eu ma certam cu imperialistu daca sa le stergem mesajele sau nu. a fost crunt ????
israelianca
26 May 2009rodica draga, ce sa fac daca asta imi doresc unii cititori. Vorba lu’ sefu’ – faci valuri, nu gluma.
Daca ii calc in asemenea hal pe nervi pe bietii comentatori frustrati de incapatinarea mea si mai ales de faptul ca in domeniul asta sint bine informata, si daca nu sint, stiu la ce surse sa umblu, inseamna ca mi-am indeplinit misiunea.
rodica
26 May 2009Israelianca, Costin… greu, greu de tot de glumit, sau poate sant eu mai batrana si recuperez mai incet. Dar n-as sti sa pozitivez asa o experienta.
israelianca
26 May 2009rodica, poate sint eu mai batrina decit tine si reusesc sa-i minimalizez si trivializez pe cei care ma urasc in asemenea hal. Doar n-o sa-mi consum toata energia framintindu-ma cu ce le-am gresit.
Stii, am slabiciune la pisici. Prima pisica pe care am avut-o cind eram mica a reusit sa ma pacaleasca din cind in cind. Dar cind a doua pisica a venit cu aceleasi tertipuri, i-am spus ca eu am mai avut pisici (si am intrebat-o daca ea a mai avut oameni). Asa si cu antisemitii si/sau antisionistii. Am mai avut de a face. Nu gasesti nimic original la ei: regurgiteaza zvonuri, inventii, calomnii. Dar mai ales sint atit de consumati de ura si de violenta, incit devin patetici si mai ales transparenti. Ce ma deranjeaza e ca trebuie sa-mi pierd timpul cu fiecare in parte. In schimb nu au valoare ca adversari de polemica.
rodica
26 May 2009Israelianca: la intelepciune m-ai bagat in corzi… Dar cat de dulce este asta: mai intai ne intrecem la cine e cea mai putin bine informata, pe urma la cine e cea mai batrana… mai urmeaza sa bifam cine e mai muma padurii si suntem bune de-un record hihi,
Multumesc de raspuns
Bucura-te de Shavu’ot, r
Imperialistu'
26 May 2009Inutil sa mentionez ca eu aveam dreptate, iar tu nu. Totalitaristule.
israelianca
26 May 2009Merci, Rodica. Practic sarbatoarea s-a terminat. Toata lumea poate sa se bucure – mincati brinzeturi, mai ales prajituri cu brinza, pateuri cu brinza, clatite, tot ce contine brinza. Linga brinza beti vin si mincati fructe si verdeturi din prima recolta.
Imperialistu'
26 May 2009Panseluta, mii de scuze, dar am sters din greseala mesajul pe care i-l adresai Rodicai. Am vrut sa scap de mesajul tau duplicat si am dat delete la ce nu trebuia. ????
panseluta
26 May 2009Pacat.
Am incercat sa-mi recuperez mesajul, dar n-a tinut.
Daca tu nu poti, eu si mai putin.
Ce conteaza e ca Rodica ni s-a alaturat, si ca ma voi bucura sa o citesc in viitor.
Cam asta era ideea.
israelianca
26 May 2009Citez imperfect din memorie: patrupezii buni au mai prins in lat un peste mare si minunat in persoana Rodicai.
Panselutz de-abia asteapta sa ne vada incingindn-ne la discutii pe Rodica, Dinny si pe subsemnata.
Probabil ca vazindu-mi numele in aceasta distinsa companie esenta mesajului mi-a scapat.
rodica
26 May 2009Panseluta si manole zece, sa stii tu ca simt si eu ca am venit cu bine dupa atata gentiletze cata ati pogorat. Am venit dupa imperialistu’ cred, penc’a lasat in urma un parfum de perspectiva si dupa adi_ocs care mi-a mirosit a om generos. La mine perspectiva este fetish dus pana in prasilele povestii cu pestisorul de aur. “Atat” i-as cere: sa-mi dea perspectiva. Una dreapta si inalta (ca sunt cate unii nu spui cine ca poate au venit si ei dupa aceleasi urme, care au investit tot cat au stiut: au citit si au scris si publicat carti si au cate o colectie de doctorate dar au sfarsit cu cate o pocistanie de perspectiva stramba cu care n-as face parada nici sub amenintare).
Iar eu ajung aici si sunt tratat cu “Drama shakespeariana care e evolutia constiintei si statului American”, that’s more like it zic si raman.
Dinny
26 May 2009“Probabil ca vazindu-mi numele in aceasta distinsa companie esenta mesajului mi-a scapat.”
Rodica, buna! ???? Te stiu de pe dulcecasa.blogspot cumva? [Rodica Botan?]
Imperialistule, deci cu ce parfum te dai tu?
panseluta
26 May 2009Rodica:
Esti shugubeatza si mortal de vie, de imaginativa, ca Israelianca.
Tine-o tot asa. Mi-as da trei ani de fumatoare pentru un dram de talent ca al vostru si al “bipezilor rai.”
Marcel I. Ghita
26 May 2009Astia care fac parte din civilizatia alternativa! sa fie pusi la munca de jos! Acolo. probababil,ca adevarati proletari isi vor gasi menirea si isi vor implini destinul.