Viziunea stângii asupra societății e maniheistă, dualistă, antagonică, simplificatoare și totalitară. Ea percepe lumea ca un raport de putere, ca dominația unei clase superioare asupra unei clase inferioare, menținută prin violență. Scopul ei mărturisit este lupta clasei inferioare pentru emancipare.
Clasa inferioară nu se limitează la clasicul proletariat al lui Marx, ci poate fi definită sui generis, pe criterii de sex (sau, mai nou, “gen”), “rasă” etc.
Oricine își dă osteneala să examineze puțin societatea, va realiza că această schemă este artificială, că în realitate lumea este infinit mai complexă și că oamenii se agregă natural, sau prin afinități și opțiuni, în chip variat.
Nu există (doar) săraci vs bogați, sau femei vs bărbați, ci persoane asociate în diverse corpuri intermediare, de la familii, cluburi sportive, asociații profesionale sau de altă natură, până la culte, etnii și națiuni – unele dintre aceste afilieri fiind înnăscute, altele alese.
Deși predică diversitatea, stângă este incapabilă să o perceapă personalist (creștin) și liberal, ca pe o puzderie de corpuri intermediare în continuă reconfigurare și întretăiere. Oricâte diversități ar accepta, le înghesuie în schema ei binară oropsiți-asupritori. Ea nu celebrează diversitatea, ci o instrumentalizează înspre scopul ei ultim: revoluția egalitaristă, adică nivelatoare, deci destructurantă pentru societate și depersonalizantă pentru individ.
Adrian Papahagi
PRELUAT DIN Facebook
