Ca sa înțelegeți cum funcționează manipularea subliminala utilizata extensiv de majoritatea mass media occidentale aveți mai jos citeva exemple. Pe principiul picăturii chinezești se inoculează zi de zi ideea că tot ce se abate de la linia ideologică a stîngii progresiste este o abatere de la normalitate.

1. Atunci cind se refera la personalitati cu vederi conservatoare (de pilda la Jordan Peterson sau regretatul Roger Scruton) mass media au grija sa ataseze automat eticheta “controversat” sau “puncte de vedere controversate”. In cel mai bun caz eticheta este de “conservator”, lasind totuși impresia ca asta ar fi ceva cumva in afara unei poziționări normale. Nu veti vedea însă o astfel de etichetă atasata unor personaje de stinga sau chiar din zona stingii radicale, ca Alexandria Ocasio Cortez sau Ilhan Omar, ale caror puncte de vedere sunt cu adevarat extreme. Desigur, nici Greta Thunberg nu este deloc “controversata”.

La fel cînd e vorba de “Fox News” adesea sa face precizarea “right wing media”. Chiar si în cazul “Wall Street Journal” în destule situatii se precizeze “conservative”. Grija pentru etichete dispare brusc însă cînd e vorba de “New York Times”, “Washington Post” sau “CNN”, care în ultimii ani au devenit fara rezerve tribune active ale stingii liberale. Desi daca te uiti comparativ “Fox News” este mai echilibrat ca “CNN”, ce sa mai vorbim de comparatia “WSJ” – “New York Times”, care nu suferă discuție.

Daca ne mutam în Europa vedem abordari asemănătoare. Pentru mass media si pentru analisti guvernele de la Budapesta sau Varsovia sunt automat nefrecventabile, sunt pictate drept “iliberale”. Cînd e vorba însă de comuniștii din guvernul spaniol, simpatizanți ai regimului Maduro din Venezuela, sau de cei din Portugalia îngrijorările se evaporează însă imediat. “Extrema stîngă” e în regulă, probleme sunt doar la “dreapta”.

2. Ori de cite ori e vorba de acuzatiile de frauda legate de alegerile din Statele Unite veti gasi intotdeauna precizarea “baseless”. Desi nu toate intra in aceasta categorie. Faptul ca au fost respinse in instanta nu este neaparat o dovada ca sunt, fara exceptie, “baseless”: uneori sunt chestiuni de procedura (de pilda Curtea Suprema a Statelor Unite a considerat ca nu poate interveni peste decizia Curtii Supreme din Pennsylvania), alteori au fost respinse verificari precum cele care cereau compararea semnaturilor pe voturile prin Mail, ceea ce lasa urme de dubiu, etc. Dar, sa admitem ca astfel de acuze ar fi “baseless”.

Însă de ce nu am vazut etichete similare asociate declaratiilor celor care, ca si Biden de altfel, au sustinut ca acuzatiile la adresa lui Hunter Biden (care se dovedesc pe zi ce trece tot mai serioase) sunt o “dezinformare ruseasca”? Si lista ar putea continua multa vreme, cu destule exemple de acuzatii care ar fi trebuit, simetric, sa fie si ele considerate “baseless”. Începind cu aceea ca Trump ar fi un “pion al lui Putin”, acuzatie care dupa o lunga investigatie facuta de echipa Mueller si vreo $35 mil cheltuite s-a dovedit falsa. Asa, ca o observatie, unul dintre cele mai active personaje in a sustine astfel de acuze la adresa lui Trump a fost un congressman democrat de California, Eric Swalwell (membru in Intelligence Committee!), despre care tocmai s-a aflat ca a avut o lunga relatie cu o spioană chineză, Fang Fang. Congressman pe care deocamdata Nancy Pelosi refuza sa-l retraga din respectiva comisie. “Washington Post” are desigur grijă sa nu-l deranjeze excesiv pe respectivul asa ca nu utilizeaza “Chinese spy” ci “alleged Chinese spy”. O precautie care ar putea fi chiar salutata în condițiile în care s-ar aplica aceleași reguli peste tot. Veti vedea însă, de fapt deja se vede, ca pe cit de agresivi erau jurnaliștii fata de Donald Trump pe atit de mielușei vor fi în relația cu Joe Biden. Dubla masura în jurnalism este deja regula, pe masura ce se renunta la “normele profesionale traditionale” depasite si se asimilează noua filosofie a “junalismului in cheie moral corectă”.

Alexandru Lăzescu

SURSA   Facebook