Au început să minimizeze ce s-a întâmplat la Pitești. Argumentele sunt idioate, copiate din versiunea oficială a regimului. Regimul a trebuit să inventeze o poveste pentru a răspunde acuzațiilor din Occident.
Comentariile din ultimele două zile nu sunt o dezbatere marginală pe o temă neimportantă. Nu sunt simple dispute istoriografice, ci este o încercare serioasă de a scuza și de a muta responsabilitatea crimelor comunismului în altă parte. Și sunt mulți intelectuali care din lașitate, oportunism, ticăloșie sau pur și simplu snobism se înrolează unui proiect de rescriere a trecutului, alături de istorici cu… ștaif (exemplu: „cacati cu ochi care se torturau intre ei pentru un blid in plus”).
Când vezi mizeriile astea, nu poți să nu îți pui întrebarea ce s-ar fi întâmplat dacă autorul acestor rânduri și colegii lui s-ar fi născut cu o sută de ani în urmă în același spațiu? Dacă te gândești sincer la asta, nu poți evita câțiva fiori pe șira spinării… și apoi cu greu te poți abține să nu-i califici pe acești oameni cu epitetele corecte…
Când reconstruiești evenimentele din închisorile comuniste pe baza documentelor oficiale ale unui regim declarat, în 2006, „ilegitim și criminal” și numești acest demers „o schimbare de paradigmă”, atunci nu poți avea cutezanța de a le cere oamenilor să te aclame.
Când susții în subtext sau, în cazul altora, textual, că unii au meritat să fie torturați în închisorile unui regim „ilegitim și criminal” din cauza convingerilor lor politice, arăți că ești plămădit din aceeași substanța umană cu aceia care au bătut, torturat și ucis. Nu ești liberal, așa cum pretinzi. Nu aperi domnia legii, ci legea pumnului.
Nu trebuie să fii genial pentru a înțelege unde duce noua direcție în cercetarea trecutului recent: reconstrucția faptelor și evenimentelor din închisorile comuniste pe baza materialelor oficiale ale regimului; minimalizarea culpei autorităților; pasarea responsabilității crimelor și torturilor pe deținuții politici și, în ultimă instanță, vei face frecventabili anii ’50 și ’60 și pe oamenii care au lucrat în aparatul de stat sau au colaborat cu aparatul de stat.
Robert Gabriel
4 Comments
Alin
31 October 2019La fel ca episodul Șora unde un fost comunist e ipostaziat ca emblemă a luptei anticomuniste, acum tocmai victimele sunt ipostaziate drept vinovate de experimentul Pitești. Orwell pur și dur nu alta, cu oportuniștii gen Tismăneanu în frunte.
NICU TODOR
31 October 2019Marea parte a celor deranjați și iritați sunt urmașii celor care au aprobat sau inițiat acele acțiuni, ei și-au făcut carierele profesionale în baza faptului că,,e băiatul lui Cutare din M.I. ,sau e nepotul Tovarășului X ” ,adică e pepiniera de mâine, care astăzi și-a intrat în rol și trebuie să rescrie istoria și ne propune
,,o altă perspectivă din care să privim lucrurile ” .Ce e mai trist e că societatea nu mai reacționează și asta le dă apă la moară.
Sergiu Simion
31 October 2019” Astazi, prietenul Mihai Demetriade a postat pe contul de Facebook un interviu al lui despre Pitesti. Ei, interviul asta, bazat pe cercetarile lui de ceva ani, cam da la temelia unuia dintre marile mituri ale carpetei cu Rapirea din Serai din CV-ul marilor istorici antucomunisti ai patriei. Care si-au cam construit niste cariere si au produs niste scrieri de toata jena, nu mai zic si niste filme bune de aruncat la cos.
Evident, si aici prietenii stiu de ce, cel mai tare au sarit de cur in sus trepanatii noii drepte, vexati nevoie mare ca le strica omul feng shui-iul cum ca bunicutii lor mici si verzi au fost victimele sovieticilor. Cand colo ce sa vezi? Legionarii aia drepti si buni erau doar niste cacati cu ochi care se torturau intre ei pentru un blid in plus. Cu voluptate as spune.
Mvaiii ce urlete! Cum nu le-a ajuns sa il injure pe Mihai, au descoperit ca suntem prieteni, ca sustinem USR si alte chestii.
Si asa au ajuns si la nasul meu lung. Ca sa scutesc banii de investigatii va spun din capul locului ca nu sunt evreu, desi as fi onorat sa fiu.
Pe de alta parte as avea sugestia sa incepeti investigatia din alta parte anatomica asimiltata de regula cu lungimea nasului.” ;
” România, țara unde a scrie despre istoria reală a comunismului este la fel de periculos cu a ancheta rețelele de crimă organizată ca procuror.
Bai, ce meserie faina am! N-aș schimba-o pe nimic.
Multumesc Vladimir Tismăneanu și Bogdan Budes (cu care ma cert de la distanță, dar care este un căutător al adevărului și asta e esențial). Multumesc celor câțiva care au înțeles să nu se alăture linsajului.
Celorlalți le recomand sa treaca la stocat calmante. Urmează o carte despre Revoluția din decembrie 1989.”
Madalin Hodor
Facebook
In primul rand, limbajul folosit in spatiul public este incalificabil pentru un istoric-cercetator din Romania anului 2019 si oscileaza intre cel promovat de Gabriela Firea (https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/femeia-de-la-care-a-pornit-scandalul-cu-gabriela-firea-si-spitalul-pentru-copiii-bolnavi-de-cancer-a-fost-data-afara-din-televiziune-1209590 ) si cel folosit de “celebrul” Mihai Margineanu (https://youtu.be/ybDwHGy5Mt4 ).
In al doilea rand, este vorba de o revenire a vanatorii de vrajitoare reinceputa de Ion Iliescu in 1990 care a invocat ” pericolul legionar” ca sa decimeze miscarea din Piata Unversitatii , vanatoare reluata in 2014 si 2016 (https://sergiusimion.blogspot.com/2016/04/vanatoarea-de-legionari-editia-2016.html ; https://sergiusimion.blogspot.com/2015/01/de-la-raportul-tismaneanu-la-vanatoarea_39.html ) .
Asa intelegem cam de ce natura si cultura sunt in realitate cei care afirma ca lupta pentru deconspirarea Securitatii.
Scopul acestor manipulari abjecte din arsenalul Securitatii de altadata ( sa nu ne facem iluzii ca nu mai este folosit , tortionarii lui Gheorghe Ursu au fost facuti scapati si in 2019 – https://revista22.ro/interviu/andrei-ursu-securitatea-a-facut-scut-in-jurul-tortionarilor-tatalui-meu ) este injectarea periodica a urii in corpul social la care se recurge ori de cate ori exista pericolul pierderii puterii de catre cei cocotati in varful ei in 1990 si este nevoie de diversiuni .
crs
31 October 2019Imi amintesc cum, peste noapte, “securisti-teroristi” se impletea cu “odiosul dictator”. Estimp, securitatea se reforma, isi trimitea agenti “dormanti” (sau perfect treji) sa traga de pe acoperisuri direct in capete. Deja, comunismul nu mai era de vina.
Totul n-a durat decat pana-n vara, cand fata comunismului a ranjit din nou. Dupa ce si-au reglat conturile intre ei, securisti si agenti moscovei si-au reglat conturile cu populatia, reamintindu-i cine e stapan de drept.