Geert Wilders face parte din ce a ajuns să fie o specie rară de politician: deşi ateu, el apără bazele iudeo-creştine ale civilizaţiei occidentale, lucru de care e nevoie pentru conservarea libertăţilor de care occidentul încă se bucură într-o oarecare măsură. Lider al PVV (Partitul pentru Libertate) din Olanda, singurului partid care susţine necondiţionat Israelului în parlamentul de la Haga în aceste vremuri în care antisemitismul este iarăşi în vogă. Apoi, este singurul partid din Olanda care susţine economia de piaţă, descentralizarea masivă şi scăderea taxelor; e pro-american şi susţinător al libertăţii neîngrădite de exprimare, iar asta nu fără riscuri, pentru că libertatea de exprimare nu mai este un drept ci un delict în Olanda.

Geert Wilders este urmaşul ideologic a lui Pim Fortuyn care a fost ucis în 2002 de un extremist de stînga, pentru că ar fi fost ostil imigraţiei musulmane masive şi pentru că a susţinut integrarea obligatorie şi imediată în societatea occidentală a acestora.

În luna martie a acestui an, Geert Wilders a lansat filmul critic islamului, Fitna, pentru care colecţia lui de ameninţări cu moartea a sporit considerabil. De 4 ani, Wilders locuieşte în acunzători sub protecţia neîntreruptă a poliţiei, datorită celor ce i-au promis aceaşi soartă ca cea a lui Teo Van Gogh: moartea pentru a fi ofensat Religia Păcii™. Acestea sînt vremuri în care Olanda, pentru a nu ofensa imigranţii musulmani, face concesii ce ar fi fost inimaginabile acuma cîţiva ani.

În această atmosferă, pe data de 17 septembrie 2008, Geert Wilders a ţinut în parlamentul olandez un discurs care demască gîndirea elitelor şi problemele societăţii olandeze în special şi extrapolînd, a întregii Europe occidentale. Acesta este şi motivul pentru care discursul a fost tradus în franceză, italiană iar acum, în limba română.

Un amănunt important este că transmisia în direct a discursului de televiziunea olandeză, aservită stîngii, a fost întrerupta dupa şapte minute, doar pentru a fi reluată în secunda în care Wilders a terminat de vorbit.

Haga, 17 septembire 2008

Doamnă Preşedinte, astăzi discutăm bugetul, bugetul pentru 2009, un buget impostor care vine de la cel mai proastă guvernare pe care am avut-o pînă acum. Dar astăzi discutăm şi despre starea ţării noastre. Şi oricine se uită cu atenţie nu va găsi motive de bucurie. Pentru daunele aduse societăţii noastre, cel mai mult învinuiesc acest guvern. Olanda nu mai este ţara în care am crescut. Nu mai există doar o singură Olanda. Sînt două Olande. Imperiul Balkenende [Primul Ministru] este Regatul celor Două Olande.

Pe de o parte elitele noastre, cu aşa numitele ei idealuri. Cei care fac parte din societatea multiculturală, a taxelor exorbitante, a isteriei ecologiste, a islamizării de neoprit a superstatului Bruxelez şi ajutorele pentru dezvoltare oferite fără discernămînt, grămezile de bani aruncate în sacul fără fund numit Antilles [insula olandeză din Caraibe].

Aceste elite găsesc că totul merge foarte bine atîta timp cît subsidiile continuă să curgă înspre VPRO [televiziune stîngistă], înspre Milieudefensie [ecologişti] şi elita artelor. Aceştia sînt urmaşii lui Geert Mak [Michael Moore, varianta olandeză], dhimmi-ul Doekle [Doekle Terpstra, fost Creştin Democrat, în prezent ofiţer Unilever şi oponent fanatic al lui Geert Wilders], Eveline Herfkens [Socialistă angajat de Banca Mondială la ONU, implicată într-o fraudă majoră], Al Gore, şi Zona Amsterdamului locuită de stîngişti [proprietăţile scumpe din zona Canals în Amsterdam unde locuiesc majoritatea celebrităţilor de stînga] şi prietenii lor oportunişti.

Dar toate aceste aşa numite idealuri ale elitei politice se materializează numai în proiecte care privesc minorităţile. Idealuri în care nu mai crede nimeni, cu excepţia unei grup din ce în ce mai restrîns de stîngişti care trăiesc de pe urma plătitorilor de taxe, cu ochii permanent pe sursa subsidiilor, guvernul, ori pe vreun club de lobby. Musulmani profesionişti, ecologişti fundamentalişti de profesie, birocraţi şi lobby-işti profesionişti.

Unii dintre aceştia este Bert Bakker. Încă ni-l amintim, era pîna de curînd un parlamentar aparţinînd de D66 [partid înfiinţat în 1966 pentru a asigura mai multă democraţie, dar acuma un partid stîngist ca oricare altul]. Şi ce discursuri îmbibate corect politic a avut! Pentru el membrii Partidului pentru Libertate [PVV partidul din care face parte Geert Wilders], sînt toţi rasişti, nişte huligani, declaraţie care a apărut în ziare. De asemnea, mulţumită acţiunii Ministrului turc al religiilor, domnul Koser Kaya a luat locul lui Bert Bakker [după ultimele alegeri].

Acuma Bert încearcă să strîngă ceva bani ca lobby-ist pentru un producător de aeronave. Astfel, acesta a vizitat şi PVV. Puţină linguşeală, cîteva cuvinte goale. L-am trimis la plimbare. A face lobby e în regulă, dar nu cu noi. Şi apoi, dintr-o dată, ca şi cum nimica nu s-ar fi întîmplat, iată ce am găsit în poştă: scrisoare în care se scuză. Geert, îmi pare rău, dintr-odată nu mai eşti un rasist.

În public dau discursuri corecte politic. Imediat ce au un mic interes trimit cîte o scrisorică cu scuze. Unii oameni au idealuri şi sînt consecvenţi. Alţii au o coloană vertebrală de frişcă. Bert Bakker este un simbol pentru elita noastră. Mai degrabă un cont gras în bancă decît principii.

Dar totuşi, Doamnă Preşedinte, mai este o Olandă. Olanda mea.

Cealaltă Olandă este alcătuită din oamenii care trebuie să plătească facturile. La propriu dar şi figurat. Aceştia sînt jefuiţi şi ameninţaţi. Aceştia se încovoaie sub presiunea teroriştilor străzii, se încovoaie sub taxele foarte mari şi tînjesc după o Olandă mai bună, diferită, pentru o Olandă mai socială. Ei sînt oamenii care nu primesc cadouri de la stat. Ei sînt oamenii care au construit ţara noastră. Ei sînt oamenii care nu au crezut niciodată în proiectul stîngist al multi-aberaţiei sau aiurelile încalzirii globale, sau donaţiile noastre făcute mafiei din insulele Antille.

Ei sînt oamenii care din păcate sînt foarte rar auziţi aici, în Camera Inferioară a Parlamentului. Ei sînt discreditaţi ca ţărănoii parcurilor de rulote şi xenofobi, ca provinciali.

Acest guvern creează această dublă Olandă. Acest guvern alege constant Olanda elitelor în dauna Olandei oamenilor obişnuiţi care trebuie să suporte costurile.

Cine se întreabă de ce olandezii privesc politica într-un mod din ce în ce mai cinic ar trebui să se uite la aceste două Olande. Ar trebui să se întrebe cum putem crea din nou o SINGURĂ Olandă.

Nicăieri diferenţele între ceea ce olandezii şi elitele lor cred e mai mare ca în problema imigraţiei în masă. Aproximativ 60 de procente din populaţia olandeză crede că islamul este principala ameninţare a identităţii noastre şi tot atîţia cred că imigraţia masivă este cea mai mare greşeală de la al doilea război mondial pînă acum. Dar aici, în parlament nici măcar 6 procente nu cred asta.

Societatea multiculturală este o afacere scumpă. Datorită unui studiu făcut de CPB [Biroul de cercetări al guvernului] ştim că în medie, o familie de imigranţi non-vestici vor costa contribuabilul olandez 230.000 euro. Asta este, în total, mai mult de o sută de miliarde de euro. Doamnă Preşedinte, o sută de miliarde de euro! Atît de mult ne-a costat proiectul lor multicultural. O sută de miliarde de euro.

Doar gindiţi-vă la ce am fi putut face cu banii aceia. Am fi putut asigura de mulţi ani cîte o cameră pentru fiecare din bătrînii noştrii, fiecare cu asistenta lui personală. Am fi putut, ca să spun aşa, ieşi la pensie la vîrsta de 50 de ani. Sau am fi putut da fiecăruia cîte o barcă cu pînze cadou. Am fi putut cumpăra o altă ţară, doar ca să ne amuzăm. Am fi putut înnota în bani. În schimb urmărim visul stîngist de a aduce jumătate din lumea islamică în Olanda. Cu cît e mai mare grupul de votanţi pentru biserica stîngistă, cu atît mai bine. Cîteodată ma gîndesc că pe avion, în drum spre Olanda se gîndesc deja:“tu votezi pentru Wouter Bos [Ministrul socialist al finanţelor], acesta îti va da ajutor social”.

Dar cine va plăti costurile? Cine plăteşte acele o sută de miliarde? Aceia sînt oamenii care au construit Olanda, oamenii care muncesc din greu, oamenii care economisesc cu îndîrjire şi plătesc taxe. Olandezul obişnuit care nu primeşte nimica pe gratis. Henk şi Ingrid plătesc pentru Mohamed şi Fatima.

Acei o sută de miliarde de euro nici măcare nu includ exorbitantele cartiere Vogelaar [cartiere de imigranţi care vor fi renovate, o idee a unui fost-comunist, fost oficial Unilever şi acuma Ministru socialist al locuinţelor], plus costurile exorbitante ale criminalităţii. Aproape o treime din toate crimele sînt comise de imigranţi non-vestici. Cînd vine vorba de jafuri violente imigranţii nostrii non-vestici înregistrează 60 de procente. De ce nu îl aud niciodată pe Primul Ministru vorbind despre asta?

Olanda are nevoie de penalităţi mai stricte: crearea unui prag minim în sentinţe. Dacă lasaţi judecătorii să facă cum vor, vor urma programul electoral al celor de la D66 şi vor ţine discursuri moralizatoare pentru viol şi penalizări alternative pentru crimă dublă. Cabinetul refuză sa facă ceva, prin urmare, PVV va propune un amendament pentru crerea acestui prag minim în sentinţe. Problema criminalităţii trebuie abordată mult mai ferm şi sancţiunile trebuie să fie mult mai puternice. Gata cu All You eed is Love şi mult mai mult Jailhouse Rock.

Doamnă preşedinte, ne pierdem ţara. Pierdem Olanda. Ne vom pierde ţara prin imigraţia masivă. O pierdem în faţa afluxului de imigranţi pe care nu îi mai avem sub control. O pierdem în faţa unei culturi de înapoiere şi violenţă. O pierdem în faţa vandalilor marocani care trec prin viaţă batjocorind, scuipînd şi bătînd oameni nevinoţi. Ei fac nesigure curţile şcolilor şi strazile. Ei fac semne obscene la înmormîntări, ameninţă personalul ambulanţelor, iau homoseaxualii la bătaie şi strigă “curvă” la femei pe stradă. Acceptă cu bucurie beneficiile financiare care noi le dăm, casele noastre, doctorii noştri. Dar nu acceptă standardele şi valorile noastre.

Doamnă Preşedinte, elitele numesc pe aceşti marocani care distrug totul în calea lor, într-un fel foarte romantic Noii Olandezi. Prefer să îi numesc colonizatori. Colonizatori musulmani. Pentru că nu au venit aici să se integreze, ci pentru a prelua controlul, pentru a ne supune.

În timp ce Germania expulzează pe cei ce ucid pentru a-şi salva onoarea, în timp ce Franţa refuză naţionalitatea franceză celor ce poartă burka, acest Cabinet nu face decît să aplaude islamizarea Olandei.

Balkenende al IV-lea nu vrea să înfrunte problemele; se uită în cealaltă direcţie şi semnează capitularea. Dintre cele două variante, acest Cabinet alege înapoierea, alege coloniştii şi nu dragii noştrii olandezi.

Probabil vă gîndiţi: creştinii ar putea fi un aliat în lupta pentru conservarea culturii noastre. Că vor lupta împotriva islamului pentru că ei ştiu care este soarta dhimmi-lor. Secretarul de Stat, Huizina [Uniunea Creştină] se gîndeşte la posibilitatea declarării Suikerfeest [sfîrşitul Ramadanului, Eid al Fitr] sărbătoare naţională. Doar gîndiţi-vă: un Secretar de Stat creştin din partidul Uniunea Creştină.

Acel Secretar de Stat nu se face auzit cînd credincioşii din Gouda, la sfărşitul slujbei, sînt scuipaţi şi atacaţi de marocani. Gouda se islamizeată rapid.

Criminalitatea creşte vertiginos, atmosfera devine din ce în ce mai sumbră. Marocanii apar de cinci ori mai des în statisticile poliţiei decît olandezii nativi. Un marocan a spus unui jurnalist, citez: “În zece ani vom fi şefi aici. Şi apoi o vom da jos regina aia a voastră.” Închei citatul. Acest gen de declaraţii teribile nu trebuie acceptate niciodată.

Ca întotdeauna, guvernul olandez bate în retragere. De duminica trecută nu mai nu mai sînt autobuze care circulă în părţi din districtul Oosterwei [Gouda], mai bine cunoscut ca Micul Maroc. Şoferii de autobuz sînt scuipaţi, ameninţaţi şi jefuiţi.

Un şofer de autobuz din Gouda mi-a scris săptămîna trecută: “Domnule Wilders, marocanii ne terorizează. Ieri, în schimbul unu, un coleg a fost jefuit de un marocan care i-a pus cuţitul la gît, în timp ce prietenii lui îl aşteptau în maşină. Au plecat veseli ca şi cum ar fi fost la un bancomat.”

De ce nu se ia nici un fel de acţiune în astfel de cazuri? Unde este poliţia? Unde este primarul de la PvdA [Partidul Muncii] al Goudei? De singurul lui răspuns a constat în şi mai multe subsidii pentru centrul comunitar marocan? Unde este Ministrul de Interne, unde este Ministrul Justiţiei, unde este Ministrul Integrării? De ce toţi aceşti laşi se fac că nu văd? De ce dezamăgesc poporul olandez? Pentru că această situaţie nu este doar in Gouda, Amsterdam; în toată Olanda prezenţa terorismului stradal este în creştere. A trecut mult timp de cînd nu existau incidente. Aceasta este intifada islamică.

Doamnă Preşedinte, am două propuneri concrete. Pentru că situaţia nu mai poate continua aşa.

Prima mea propunere se referă la poliţie. Poliţia din Gouda nu mai este capabilă să stăpînească situaţia. Colonizatorii dau foc maşinilor de poliţie. Ofiţerilor li se spune: ştim unde este şcoala copiilor tai. Doamnă Preşedinte, cum este posibil să trimitem 1000 de soldaţi în Afganistan pentru a asigura securitatea acolo în timp ce Olanda însăşi devine din ce în ce mai nesigură? Aduceţi soldaţii înapoi în Olanda şi lasaţi-i pe băieţi să facă curăţenie. Siguranţa cetăţenilor Olandei este pe primul loc. Oosterwei, Gouda, oraşele şi satele noastre sînt mai importante decît Uruzgan.

A doua propunere este ca în sfîrşit abordăm mai dur problema vandalismului marocan. Destul! Destulă teroare, destul dispreţ, destulă violenţă. Afară cu toţi acei terorişti stradali… Afară cu toţi aceşti criminali care ucid din onoare. Afară cu toţi acei torţionari care fac circumcizie tinerelor fete. Afară cu toţi acei străini delicvenţi.

Sper că guvernul va răspunde adecvat ambelor propuneri.

Daunele făcute de societatea multiculturală se însumează, cum am spus mai devreme, la cel puţin o sută de miliarde de euro. Poate fi şi mai rău de atît? Da, se poate. Olanda, începînd cu 1960 a aruncat, de asemenea, o sută de miliarde de euro în sacul fără fund numit ajutor de dezvoltare. Doamnă Preşedinte, ce am fi putut face cu aceşti bani în ultimii 40 de ani? Pot spune: investiţii în Olanda. Să începem cu serviciile medicale.

Este mult prea puţin adaptat nevoilor oamenilor sistemul de sănătate. Secretarul de stat Bussemaker [din Partidul Socialist] ştie asta. Dar între timp ea minimalizează tot ce nu merge bine în spitalele şi căminele noastre pentru bătrîni. Doamna Willemse, de 88 de ani, a stat într-un scaun cu rotile defect, cu roţile descentrate, un cadru de lemn dărăpănat şi o bucată de placaj ca spătar. A căpătat boli de piele stînd în acel scaunul. Şi bătrînul domn Steller a aşteptat mai bine de doi ani pentru a primi îngrijirea de care are nevoie. Doamna Emons nu a murit în patul ei ci în camera frigorifică a morgii.

Încidente? Din păcate nu sînt incidente. De mult timp nu mai sînt incidente. În multe din sanatorii, sărăcia domină.

Cabinetul abandonează pe cei handicapaţi şi pe cei grav bolnavi. Bătrînii nu pot decît să aştepte şi să vadă dacă vor primi îngrijire

[ Urmează un capitol despre sistemul sanitar, buget şi scăderea taxelor, peste care voi sări]

Doamnă Preşedinte, PVV vrea o Olandă mai bună. O Olandă care apără libertăţile noastre cu greu cîştigate, care să reziste ideologiilor care nu sînt ale noastre şi nu ar trebui să devină ale noastre.

Doamnă Preşedinte, există speranţă la orizont. Nu în Haga. Nu în această cladire ci în străzi, în cartiere, statele şi oraşele olandeze. Nevoia de schimbare este din ce în ce mai mare.

Acesta este lucrul pentru care Partidul pentru Libertate luptă. Denunţat în această cladire, batjocorit de către birocraţi, scuipat de stîngiştii absorbitori de subsidii, discreditat de elită, extremiştii de stînga, graşi şi prosperi din Amsterdam. Dar susţinuţi de cealaltă Olandă, cea a oamenilor obişnuiţi. Oamenii care nu primesc totul pe gratis. Oameni care nu doresc nimic altceva decît conservarea libertăţii în Olanda, a securităţii, un salariu rezonabil şi un viitor mai bun pentru copii lor. Oamenii nu au altă alegere decît Partidul pentru Libertate.

Discursul în original
************************************

Articole despre Olanda pe inliniedreapta.net
Dhimmificarea Olandei
Greogorius Nekschot arestat în ţara lalelelor cu burka
Fascist notoriu ucis de Robin Hood Ecologistu
Stare de alertă în Olanda
Fitna
Moscheie enormă în Amsterdam