În timpul vizitei Suveranului Pontif în România, care va avea loc în mai, punctul central va fi reprezentat de slujba de beatificare oficiată de Papa Francisc la Blaj, au declarat, pentru Radio Europa Liberă, surse clericale.

Consacrarea martiriului episcopilor români greco-catolici prin beatificare este un gest de recunoaștere a sacrificiului înalților ierarhi, dar și al multor preoți de rând, care au fost supuși prigoanei comuniste, arată secția Română a Europei Libere.

Potrivit decretului, vor fi beatificați Valeriu Traian Frențiu, episcop de Oradea și decan de vârstă al grupului de episcopi uniți martiri, Vasile Aftenie, episcop vicar la București, Ioan Suciu, care a fost episcop la Blaj și administrator apostolic ăn timpul comunismului al Mitropoliei Blajului. De asemenea, vor fi beatificați Tit Liviu Chinezu, consacrat episcop în clandestinitate, Ioan Bălan, episcop de Lugoj, Alexandru Rusu, episcop de Maramureș, și cardinalul Iuliu Hossu, episcop de Gherla, „uciși din ură față de credință între 1950 și 1970”, se arată în decretul Papei.

Cauza de beatificare a debutat în 1994, iar în aceste zile procedura de verificare a documentelor și de dezbatere în toate forurile Vaticanului s-a încheiat.

Biserica Greco-Catolică a fost interzisă de statul comunist, guvernat de Petru Groza, în 1948, prelații acestui cult fiind supuși în anii care au urmat unei cumplite prigoane.

• Vasile Aftene, episcop vicar la București, a fost primul dintre episcopii arestați, care a murit, la vârsta de 51 de ani, în timpul anchetelor Securității, la spitalul închisorii Văcărești, în noaptea de 9 spre 10 mai 1950.
• Valeriu Traian Frențiu, episcop de Oradea, a murit la Sighet, la vârsta de 77 de ani, la 11 iulie 1952.
• Ioan Suciu, administrator apostolic al Mitropoliei Blajului, a murit de foame, tot la Sighet, la vârsta de 46 de ani, la 27 iunie 1953.
• Tit Liviu Chinezu, hirotonit episcop în clandestinitate, mort, de asemenea la Sighet, la 51 de ani, la 15 ianuarie 1955.
• Ioan Bălan, episcop de Lugoj, a murit la 79 de ani, la mănăstirea Ciorogârla, unde fusese internat cu domiciliu obligatoriu, la 4 august 1959.
• Alexandru Rusu, episcop de Maramureș, a murit la 79 de ani, la 9 mai 1963, în închisoare, la Gherla, unde ispășea o condamnare pe viață, primită în 1957.
• Iuliu Hossu, devenit cardinal „in pectore” (în taină) în tipul pontificatului Papei Paul al VI-lea. Episcop de Cluj-Gherla, a murit la 28 mai 1970, la Spitalul Colentina, adus de la mănăstirea Căldărușani, unde fusese internat cu domiciliu obligatoriu.

În programul Papei Francisc în România, slujba de beatificare de la Blaj este programată duminică, principala ceremonie religioasă la care sunt așteptați mii de credincioși.