Agenții GRU, serviciul de informații militare al Rusiei, au primit ordine “urgente” la începutul anului 2025 pentru a colecta date despre liderii de opinie critici ai Kremlinului care influențează opinia publică din Europa, a dezvăluit ieri Dossier Center. Aceste date includ adrese de domiciliu și de la locul de muncă, surse de finanțare și alte informații personale, ceea ce sugerează pregătirea unor „măsuri active” (termen sovietic care poate implica sabotaj, hărțuire sau chiar asasinate), conform surselor organizației fondate de opozantul rus al Kremlinului, Mihail Hodorkovski.

Dossier Center este o organizație de investigații fondată de fostul magnat rus și critic al Kremlinului, Mihail Hodorkovski, care se concentrează pe expunerea corupției, activităților de spionaj și operațiunilor subversive ale Rusiei, în special ale agențiilor precum GRU, FSB și SVR. Centrul operează din exil și publică pe site-ul său, dossier.center, rapoarte detaliate bazate pe scurgeri de informații, surse anonime și analize.

În postarea sa de pe X, Hodorkovski scrie că agenților GRU li s-a cerut să colecteze informații despre jurnaliști, politicieni, bloggeri, personalități culturale și alți critici proeminenți ai regimului Putin din Europa, cu scopul creării unei liste de ținte pentru operațiuni viitoare. Acestea ar putea fi executate prin rețele de agenți sau „recruți de unică folosință” din grupuri de extremă dreapta sau medii criminale.

Putin's spies are building a hit list of journalists, politicians, and public figures across Europe.

GRU agents are ordered to collect home addresses of Kremlin critics for potential "active measures," @dossier_center reveals

🧵Here’s why they’re doing it — and please RT pic.twitter.com/x1kcgNqiK8

— Mikhail Khodorkovsky (@khodorkovsky_en) April 29, 2025

Dossier Center a dezvăluit o campanie agresivă a GRU de colectare a datelor personale ale criticilor Kremlinului în Europa, cu scopul de a pregăti „măsuri active”. Aceste eforturi fac parte dintr-un război hibrid mai larg, care include sabotaj, dezinformare și tentative de asasinat.

“Amenințare iminentă”

Amenințarea este reală și iminentă, avertizează Hodorkovski, iar cei care înțeleg regimul Putin știu că această culegere de informații precede acțiunea directă. Răspunsul occidental trebuie să fie puternic, coordonat și decisiv și trebuie să vină curând – înainte ca situația să escaladeze și mai mult, scrie opozantul rus.

GRU, serviciul de informații militare al Rusiei, operează global, cu agenți sub acoperire („ilegali”) și rețele de coordonatori, și este considerat cel mai agresiv și puțin scrupulos serviciu secret rus, desfășurând inclusiv operațiuni care implică victime civile.

Serviciul a intensificat în ultimii ani campaniile de sabotaj și subversiune în Europa, ca parte a războiului hibrid dus de Rusia împotriva Occidentului. Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) din martie 2025 notează o triplare a atacurilor rusești între 2023 și 2024, inclusiv sabotaje la infrastructură critică, cum ar fi tăierea cablurilor submarine sau incendii la centre logistice.

Sabotaj în Europa

GRU evită acum trimiterea ofițerilor săi în misiuni directe în străinătate, după eșecurile de notorietate, precum tentativa de asasinat din 2018 asupra lui Serghei Skripal. În schimb, folosește rețele de coordonatori și operatori recrutați, care oferă posibilitatea negării plauzibile. GRU a încercat deja atacuri asupra emigranților ruși, scrie Hodorkovski, cum ar fi o tentativă de asasinat din primăvara anului 2024 împotriva lui Alexander Șvarev, creatorul canalului Telegram rusesc VChK-OGPU, care locuiește în țările baltice.

Dossier Center a raportat anterior despre alte tentative similare, cum ar fi un complot din 2024 pentru asasinarea lui Armin Papperger, CEO al Rheinmetall, o companie germană care produce arme pentru Ucraina.
În 2024, GRU a fost implicat în atacuri cu colete explozive în Europa, inclusiv incendii la centre DHL din Leipzig, Varșovia și Birmingham, coordonate de un ofițer GRU numit Denis Smolyaninov, relatează Newsweek.
Polonia a acuzat Rusia de incendierea unui mall din Varșovia în mai 2024, scrie notesfrompoland.com, citând dovezi furnizate de procurorii lituanieni. Potrivit anchetei, serviciile secrete ruse, în special GRU, ar fi orchestrat atacuri de sabotaj în Polonia și Lituania, recrutând cetățeni ucraineni și belaruși pentru a incendia obiective, inclusiv un magazin IKEA din Vilnius.

Scopul GRU este să monitorizeze și să încerce să saboteze aprovizionarea cu arme a Ucrainei, instruirea și reabilitarea armatei ucrainene în Europa, consolidarea capacităților de apărare ale Europei însăși, precum și să semene discordie între țările NATO, relatează Dossier Center pe site-ul său.

De exemplu, notează organizația, la Berlin, pe 3 mai 2024, fabrica concernului de apărare Diehl Group, ale cărei produse sunt furnizate Ucrainei, a ars mai mult de trei zile. Contraspionajul local crede că centrala a fost incendiată de profesioniști cu experiență din Rusia.

Guvernele Republicii Cehe și Poloniei au acuzat Moscova de sabotarea căilor ferate ale țării, aparent cu scopul de a împiedica furnizarea de arme Ucrainei. Ministrul ceh al transporturilor, Martin Kupka, a declarat că în ultimii doi ani, Kremlinul a făcut mii de încercări de a perturba comunicațiile feroviare în Europa. Șeful serviciului DGB lituanian de informații, Darius Jauniškis, într-un interviu acordat Süddeutsche Zeitung, cu ajutorul atacurilor, Rusia încearcă să influențeze opinia publică și luarea deciziilor în Europa, să slăbească sprijinul pentru Ucraina în rândul populației și ratingul politicienilor care sunt în favoarea ajutorării acesteia, notează Dosier Center.

Au fost sparte geamurile mașinilor ministrului estonian de interne, Lauri Läänemets, și ale lui Andrei Shumakov, redactor-șef al publicației media în limba rusă Delfi , și mai multe monumente de război din țară au fost vandalizate anul trecut, în acțiuni pentru care, scrie presa din Finlanda, au fost arestate mai multe persoane care lucrau pentru serviciile secrete ruse. La acea vreme, Kaupo Rosin,  șeful serviciului de informații externe al Estoniei,  a avertizat că rușii recurgeau din ce în ce mai mult la așa-numitele „operațiuni kinetice”, adică acțiune directă.

După cum a estimat Associated Press în martie 2025, de la începutul invaziei pe scară largă din Europa, au existat deja 59 de incidente diferite pe care agențiile de aplicare a legii le-au calificat drept provocări din partea Kremlinului. Printre acestea se numără nu numai incendieri, explozii și acte de vandalism, ci și atacuri  cibernetice, răspândirea propagandei și chiar încercări de organizare a crimelor.

CEPA dezvăluie o serie de acte de sabotaj atribuite Rusiei, care vizează infrastructura critică a Europei, de la atacuri asupra rețelelor de energie și gaz, până la tentative de distrugere a sistemelor de transport și comunicații, cum ar fi tăierea cablurilor submarine din Marea Baltică. Autorul subliniază că aceste acțiuni, orchestrate de unități precum GRU și Direcția Principală pentru Cercetări Subacvatice a Kremlinului, fac parte dintr-o strategie hibridă menită să slăbească securitatea transatlantică și sprijinul pentru Ucraina. În ciuda dovezilor tot mai clare, NATO și statele membre sunt criticate pentru lipsa unei reacții ferme, ezitând să invoce Articolul 4 sau să atribuie clar responsabilitatea, ceea ce ridică întrebări despre eficiența „managementului escaladării” și capacitatea de a contracara amenințările rusești.

Metode de recrutare și operare ale GRU

GRU recrutează agenți din medii diverse, motivați în principal de bani, nu de ideologie. Aceștia includ indivizi din grupuri de extremă dreapta sau medii criminale, adesea contactați prin platforme precum Telegram sau TikTok, scrie Kyiv Independent. Un raport din iulie 2024 al Dossier Center citat de publicația ucraineană a detaliat recrutarea sabotorilor prin rețele sociale pentru acte precum incendierea unui muzeu în Letonia sau incitarea la antisemitism în Paris.
Operațiunile sunt concepute pentru a semăna discordie în societățile occidentale, vizând infrastructura de sprijin pentru Ucraina și amplificând tensiunile prin dezinformare și sabotaj.

Rapoartele subliniază că aceste operațiuni de colectare de date sunt un precursor al acțiunilor directe, cum ar fi sabotajul sau asasinatele. Oficiali europeni, precum șeful MI5, Ken McCallum, și directorul GCHQ, agenția britanică de informații și securitate cibernetică, Anne Keast-Butler, au avertizat despre „acțiuni periculoase” ale GRU, inclusiv incendieri și sabotaj, efectuate cu „lipsă de scrupule”.

Răspunsul occidental

Unele țări europene au luat măsuri, cum ar fi expulzarea a peste 750 de diplomați și spioni ruși între 2022 și 2024, închiderea consulatelor rusești (ex. în Poznan, Polonia) și arestarea agenților GRU, precum Mihail Mikușin în Norvegia. Totuși, CSIS avertizează că Occidentul nu a dezvoltat încă o strategie eficientă pentru a contracara aceste atacuri.