Premierul R. Moldova Pavel Filip a anunțat marți, 27 februarie, că Transgaz România a câștigat licitația de privatizare a Moldvestransgaz, compania de transport al gazelor din R. Moldova care se ocupă de construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău, scrie deschide.md. Preţul iniţial de vânzare a Vestmoldtransgaz este de 180 de milioane de lei moldoveneşti (9 milioane de euro), iar cumpărătorul va avea obligaţia de a investi în companie 93 de milioane de euro în următorii 2 ani.

În 2016, Transgaz a proiectat gazoductul Iaşi-Ungheni-Chişinău cu un ajutor nerambursabil acordat României de către UE. Gazoductul va avea o lungime de 119 kilometri şi va fi dat în exploatare la finalul anului 2018, cel târziu la începutul lui 2019, adică aproape de momentul când contractul Moldovei cu Gazprom se va încheia şi când ruşii ar dori să oprească sau să limiteze tranzitul gazelor prin Ucraina, scrie adevărul. În prezent, rețeaua de transport a gazului din RM este deținută în realitate de Gazprom, iar centralele producătoare de curent electric care funcţionează cu gaz sunt amplasate în Transnistria.

Comentând necesitatea strângerii legăturilor economice și culturale dintre România și R. Molodva la 100 de ani de la Marea Unire, avocatul Gabriel Zbârcea a declarat într-un interviu pentru bursa.ro că “surpriza plăcută din ultima perioa­dă o constituie neîndoielnic Trans­gaz. Compania noastră naţională ar putea să devină un jucător regional însemnat în cazul în care investiţiile pe care intenţionează să le realizeze în Republica Moldova şi în Grecia se vor finaliza cu succes”.

Acesta a adăugat că “pentru preluarea pachetului de 66% din DESFA, operatorul de trans­port de gaze din Grecia, Transgaz s-a asociat cu o societate importantă din Spania, Regenosa dar şi cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare. Se cunoaşte că Statele Unite ale Americii ca acţionar important în BERD are un rol determinant în luarea deciziilor BERD. Cu atât mai importantă din punct de vedere strategic mi se pare o asemenea asociere de renume. Acestea sunt doar câteva exemple de iniţiative de succes româneşti care pot fi parte dintr-o Strategie Naţională de Dezvoltare”.

O evaluare făcută de Comisia Europeană după anexarea Crimeei de către Rusia, în 2014 arăta că Rusia este cea mai mare sursă de gaz a Europei. Cu excepția României, în Europa Centrală și de Est, alături de Suedia și Finlanda, dependență față de gazul rusesc este covârșitoare.

Centrul şi Estul Europei sunt alimentate prin două trasee importante: gazoductul Yamal, care traversează Belarus şi Polonia şi gazoductele care pornesc din Rusia şi trec prin Ucraina şi Slovacia, scrie adevărul. Aceste state, pe lângă faptul că se alimentează cu gaz rusesc, constituie şi rute de tranzit spre pieţele din Vestul Europei, iar securitatea lor energetică este garantată, în mare, doar de acest lucru.

Prin Nord Stream 2, conducta de gaz care, dacă va fi realizată, va conecta Rusia și Germania în mod direct prin Marea Baltică, Gazprom va putea bloca accesul ţărilor din Europa de Est la competitorii gazului rusesc.

Pe 4 septembrie 2015, EON, Shell, OMV, BASF, ENGIE, cele mai mari firme energetice din Germania, Franța, Olanda și Austria au semnat un acord cu Gazprom de aprovizionare cu gaze, Nord Stream 2, în care Gazprom deține pachetul majoritar de acțiuni, cu 51%.

La acea vreme, publicația rusă Kommersant scria că „simpla semnare de către acționari a acordului Nord Stream 2 arată că în UE nu există încă o poziție unificată în relație cu Gazprom și în privința tranzitului Ucrainei”. Oficialitățile ruse au declarat atunci că „practic tot gazul din Rusia va ajunge în Europa prin Germania, lucru care va asigura companiilor germane  venituri constante timp de decenii”.

SURSE   deschide.md | bursa