Autorul acestui articol este Tarek Fatah, el însuși un musulman canadian.

Sâmbătă a avut loc un măcel al africanilor negri din 15 sate din Nigeria, însă această știre nu a fost găzduită de niciun ziar important sau rețea TV, decât în Daily Express din Marea Britanie.

Ar putea fi această cenzură autoimpusă cauzată de faptul că este vorba despre o crimă comisă de negri împotriva altor negri? Sau de faptul că ucigașii erau musulmani Fulani, în timp ce victimele masacrului erau din satele minorității creștine din Nigeria?

În spiritul manifestărilor din această lună (așa-numita Black History Month) și a tuturor eforturilor de conștientizare ale mișcării Black Lives Matter, ar fi bine să acordăm atenție și vieților negre pierdute în Nigeria, precum și istoriei lor ignorate în redacțiile de știri.

Potrivit ziarului Daily Express, „oameni înarmați au atacat 15 sate, au masacrat creștini și au distrus bisericile lor, într-o represiune violentă împotriva religiei [creștine] din Nigeria … Zeci de oameni au fost uciși după ce bandele de atacatori au jefuit numeroase orașe și sate, pentru a elimina tot ce ține de credința creștină”.

Fundația olandeză Open Doors, o organizație caritabilă creștină, a descris atacurile ca fiind efectuate de un grup de musulmani Fulani, care în mod tradițional sunt păstori de bovine. „Un atac a avut loc în plină zi, când oamenii urmau să meargă la biserică. Atacatorii au hăituit și ucis săteni și au ars nouă biserici și multe alte case”, a adăugat purtătorul de cuvânt al fundației Open Doors.

Diviziunea tragică „negru împotriva negru” din Nigeria, unde musulmanii se află într-o ușoară majoritate față de o minoritate creștină semnificativă, este, de asemenea, o luptă pentru resurse naturale.

În nordul rural, crescătorii de vite sunt în mare parte musulmani Fulani, în timp ce comunitățile agricole sunt predominant creștine. Conflictul dintre cele două grupuri are loc atunci când Fulani își aduc bovinele la păscut pe terenurile agricole deținute de creștini, ducând la distrugerea culturilor agricole.

Creștinii văd în încercarea crescătorilor de vite de a-i îndepărta de pe terenurile lor agricole o încercare de purificare etnică și chiar o reîncarnare modernă a jihadului Fulani din secolul al XIX-lea.

Jurnalistul nigerian Mark Amaza, care scrie în publicația Quartz Arica, notează că „răspunsul guvernului nigerian la aceste ciocniri a fost foarte superficial: această criză nu s-a bucurat de atenția acordată insurgenței Boko Haram din nord-est”.

Amaza adaugă că acest conflict în creștere este complicat și de faptul că președintele nigerian, Mohammad Buhari, are o etnie comună cu păstorii Fulani. Acest lucru face ca președintele nigerian să fie părtaș la această dispută, mai degrabă decât un arbitru imparțial.

Fostul președinte al comisiei nigeriene pentru drepturile omului, profesorul Chidi Odinkalu, l-a criticat sever pe președintele Buhari, avertizându-l să nu se comporte ca un președinte doar al musulmanilor Fulani.

Okinkalu l-a acuzat în continuare pe Buhari de faptul că se lasă influențat de Arabia Saudită. „Există un flux masiv de bani saudiți care finanțează toate organizațiile ce promovează versiunea lor de Islam”, a declarat Odinkalu pentru ziarul Daily Post din Nigeria.

Reacția intelectualității musulmane din Nigeria la acest masacru a provocat îngrijorare. Un fost rector adjunct al universității Ahmadu Bello, profesorul Ango Abdullahi, a luat apărarea crimelor comise de către păstorii Fulani.

Întrebat dacă păstorii nu sunt cei care comit acest crime, el a declarat: „Adevărul este că, dacă vrei să mă omori și se ivește ocazia ca eu să te omor primul, atunci te voi ucide, sau vreți ca acești oameni (Fulani, n. trad.) să fie omorâți fără posibilitatea de a se apăra?”

Recunoaște „Ummah” (comunitatea musulmană mondială) crimele împotriva umanității comise de unii musulmani, fie în Nigeria, fie în Iran? Sau vom continua cu șarada autovictimizării, solicitând compasiune și înțelegere în timp ce ascundem sub preș ceea ce nu ne convine, cum ar fi genocidul din Darfur, Kurdistan, Papua Noua Guinee, sau Balocistan?

PRELUAT DIN   Toronto Sun