Ca să avem ce alege – un program economic de dreapta

    Print Friendly, PDF & Email

    Observăm, iarăşi, că rezistenţa la schimbare este enormă. Aparent, încercarea moarte n-are, moare numai cine încearcă. Interesant. Observăm, totodată, că, în gîndirea de dreapta, schimbarea este considerată o lege a firii. Trebuie să urmarească, însă, păstrarea liberţătii cetăţenilor, nu subjugarea lor de către stat. E o schimbare inteligentă, prudentă, fermă. În sensul evoluţiei societătii, nu al revoluţiei care neagă natura umană şi încearcă să o reinventeze, inclusiv prin teroare şi crimă, dacă subiecţii nu cedează. Mai observăm şi că, în lumea reală, nu în cea imaginară, un sistem nu se schimbă din interior. Cei care încearcă sa o facă sînt fie asimilaţi, fie eliminaţi, ca nişte corpi străini, profund nocivi.

    În lumea reală, un sistem se schimbă cu alt sistem. Politic, asta înseamnă alte valori. De-aia avem alegeri. Nu ca să votam acelaşi lucru, sub altă pălărie. Valorile acelea nu există aşa, în neant. Există prin oamenii care cred în ele. Iar unii dintre ei cîştigă alegerile, de pildă. Personal, vreau să votez cu politicieni de dreapta capabili să cîştige şi să schimbe, în bine, soarta ţării. Deocamdată, nu îi ştiu. I-aş şti, daca mi-ar demonstra că împartăşim aceleaşi valori. Printr-un program politic. Limpede, concis, la obiect. De la asta ar trebui să pornim. Din păcate, constat absenţa ofertei.

    După unii, absenţa asta înseamnă dibacie, realism, know-how. Publicul nu e pregătit, reflexele de stînga sînt adînc înrădăcinate, presa e ostilă, cărţile nu trebuie etalate prematur, bla, bla. Între timp, se pregăteşte reformarea, regruparea, relansarea dreptei. Minunat. Dar greşit, cred eu. Dreapta trebuie, mai întîi, creată. Nu avem nici un partid cu un program clar de dreapta, capabil să cîştige, în mod clar, un mandat popular de dreapta. Poate că publicul nu e pregătit, dar cum vreţi să-l pregătiţi? Spunînd una în alegeri şi facînd alta la putere? Semnalizînd stînga, dar cîrmind la dreapta, şi invers? De cîte eşecuri e nevoie pîna e clar că nu merge aşa?

    […]

    Încetaţi cu centrul. Vă rog mult. GATA. Politica de centru e “a treia cale”. Chipurile, nici socialism, nici capitalism. De fapt, aşa cum explică, devastator, Ludwig Von Mises, a treia cale înseamnă “socialism în rate”. Asocierea dreptei cu centrul e asocierea cu socialismul în rate, făcut treptat, pas cu pas. O mişcare de “centru-dreapta” – şi remarcaţi că întîi e pus centrul şi apoi dreapta – înseamnă că dreapta vrea socialism. O aberatie. Dacă asta doriţi, nu mai amăgiţi electoratul: fiţi oneşti şi intraţi în partidul socialist.

    Daca vi se pare că socialismul are şi parti bune, nu încercaţi să faceţi dreapta mai de stînga, ci intraţi în partidul socialist şi reformaţi-l din interior, făceţi-l mai de dreapta. Mult succes. Daca vă e teamă că socialismul nu poate fi învins, că alegerile nu pot fi cîştigate cu o platformă de dreapta, grăbiţi-vă să mergeţi la partidul socialist, să mai prindeţi un loc eligibil. Cinstit e să lăsaţi politica de dreapta pe seama celor care cred în ea. Fiindcă o înţeleg. De pildă, înţeleg că e politica bunului simţ, nu a păcălelilor, ceea ce o face extrem de atrăgătoare pentru publicul larg, cînd are cine să i-o explice. Dacă nu credeţi că publicul larg are bun simţ, ci doar instincte primare, atunci e obligatoriu să mergeţi la partidul socialist. Acestea fiind zise, vă propun un program electoral în numai cinci puncte, clar de dreapta, şi vă invit la dezbaterea lui. Iată-l:

    – Privatizarea învăţămîntului.

    – Privatizarea medicinei.

    – Privatizarea pensiilor.

    – Limitarea permanentă a fiscalităţii la maximum 15% din Produsul Intern Brut.

    – Scoaterea înafara legii a deficitului bugetar.

    Cu afecţiune, respect şi încredere, vă adresez o rugăminte: dominaţi-vă tentaţia de-a spune că e imposibil; şi de-a explica de ce un asemenea program, fie parţial, fie în întregime, nu poate fi aplicat. De mai bine de un secol şi jumătate, stînga ne tot explică de ce nu se poate. Evident, prietenii noştri de stînga, inclusiv cei care cred că sînt de dreapta, nu vor rata ocazia de-a ne împrospăta memoria. Efort inutil. Tezele lor le ştim foarte bine. Iar rezultatele devastatoare ale politicilor de stînga le resimţim cu vîrf şi îndesat. Nu la o dezbatere de stînga vă invit.

    Într-un alt articol, “Ce culoare are dictatura”, din seria adresată prietenilor mei de dreapta care sînt de stînga, spuneam că dacă dreapta nu mai e conservatoare (liberală), devine stînga, şi încercam să explic ce este, în esenţă, conservatorismul (liberalismul), pornind de la ideea de bază că e politica libertăţii individuale şi a responsabilităţii individuale, cu accent pe ambele (aveti articolul aici).

    De pe aceste poziţii, vă invit la o dezbatere de dreapta. La un exerciţiu de creativitate, de imaginaţie aplicată. La un efort de-a gasi, împreună, căile prin care un asemenea program politic poate fi prezentat cu succes în Romania şi aplicat în întregime. Insist pe acest aspect: în intregime. Unii vor spune că e un program radical. Veţi observa că trăim într-o ţară în care natalitatea a coborît pîna la cota dezastrului demografic, care şi-a pierdut, prin emigrare, cel putin un sfert din populaţia activă, care a fost părăsită de un medic din patru, o ţară unde salariatii sînt mai puţini decît pensionarii, corupţia face ravagii, iar rata de promovare la bacalaureat ar fi de rîs, dacă n-ar fi sinistră.

    În caz că acest tablou, rodul politicilor etatiste, deci de stînga, nu vă sugereaza, în nici un fel, că e nevoie de schimbări radicale, şi încă iute, putem trece la basme, snoave, etc. Dacă acceptaţi, în schimb, că modelul etatist, de stînga, e demult falit, toxic şi ţinut artificial în viaţă, iar schimbarea radicală e necesară, veţi recunoaste că o societate a decenţei, omeniei şi încrederii în viitor, lucruri imposibile fără prosperitate, presupune aplicarea integrală a celor cinci puncte din program. Daca vă contrariază ordinea, atunci vă ofer aceasta variantă, ierarhizată invers şi uşor extinsă:

    1. Interzicerea, prin Constituţie, a deficitului bugetar. Statul să nu mai poată cheltui mai mulţi bani decît încasează. Să nu ne mai ducă spre dezastru, promiţînd paradisul.

    2. Limitarea permanentă, prin Constituţie, a fiscalităţii, la maximum 15% din PIB. Statul e obligat, astfel, să abandoneze domeniile în care nu are ce căuta, îndeplinindu-şi, în schimb, rolul pentru care a fost creat: apărarea vieţii, libertăţii şi siguranţei cetăţenilor. Eliberată de jugul fiscal, economia privată înfloreşte rapid şi spectaculos.

    3. Privatizarea pensiilor. Pensiile de stat sînt scheme piramidale. Obligatorii. Pensiile private sînt fonduri de investiţii, nu escrocherie şi batjocură la scară naţională.

    4. Privatizarea medicinei. Cetăţenii nu vor mai fi condamnaţi să plătească de doua ori pentru acelaşi serviciu. Odată la stat, prin impozite, şi odată la privat, ca să scape cu viaţă. Şpaga e o formă inevitabilă de plată privată în medicina de stat. Doar într-un sistem privat salariile pot creşte pînă la nivelul aşteptărilor – atunci cînd performanţa medicală răspunde aşteptărilor pacienţilor.

    5. Privatizarea învăţămîntului. Parinţii nu vor mai fi condamnaţi să plătească de două ori pentru acelaşi serviciu. Odată la stat, prin impozite, şi odată la privat, ca să nu le rămînă copiii ignoranţi. Meditaţiile sînt o formă inevitabilă de învăţămînt privat în învăţămîntul de stat. Doar într-un sistem privat salariile pot creşte pînă la nivelul aşteptărilor – atunci cînd performanţa didactică raspunde aşteptărilor părinţilor.

    Programul descrie foarte bine statul minimal. Este exact opusul politicii de stînga.

    Cît se poate de opus, şi cît se poate de exact. Politicienii care ar promite să-l aplice ar merita, în opinia mea, tot sprijinul electoratului de dreapta. Ar arăta că le pasă şi de soarta ţării… În fine, contează, în egală masură, atît lucrurile pe care programul le spune, cît şi lucrurile pe care le presupune. Doar cîteva exemple:

    Ar dispărea multe, chiar foarte multe ministere şi agenţii. Fermitatea în aplicarea planului e esenţială, dar schimbarea brutală, tip “darwinism social”, este exclusă. Prudenţa, tactul şi compasiunea sînt, în schimb, obligatorii. Adoptarea Euro şi integrarea politică în “Statele Unite ale Europei” ar face imposibilă aplicarea programului – şi politica de dreapta, în general. Un Leu puternic, garantat în aur, si păstrarea independenţei politice reprezintă varianta cîştigătoare. Limitarea drastică a fiscalităţii presupune simplificarea drastică a codului fiscal. Trecerea de la impozitarea veniturilor şi a profitului, la taxa unică pe consum (fair tax) poate fi soluţia. Ar reduce evaziunea fiscală la cote infime, ar fi echitabilă şi ar atrage, masiv, companiile străine. Toleranţa zero faţă de coruptie e obligatorie, programul nu poate reuşi fără asanarea poliţiei şi a justiţiei.

    […]

    Reamintindu-vă ca vă invit la o dezbatere de dreapta, nu de stînga; că situatia în care ne aflăm cere, rapid, schimbari reale, profunde şi curajoase, nu reanimarea utopiei egalitariste; că dreapta cîştigă prin argumente, nu speculînd teama, ura, invidia, lăcomia, adică emoţiile de care se foloseşte, metodic, stînga; că solidaritatea, compasiunea, generozitatea, ţin de fiecare dintre noi, de exemplul personal, şi nu se creează prin legi, ordonanţe sau dictat; că politica de dreapta este politica imaginaţiei, nu prosternarea în fata dogmei … sper că veţi avea timpul, interesul şi plăcerea de-a participa la acest exerciţiu de creativitate. Nu explicînd cum nu se poate, ci descoperind cum se poate.

    (Cu dedicaţie pentru Ivan Zubeldian)

    (n.r. text integral pe Madame Blogary)

    The following two tabs change content below.

    Alexandru Hâncu

    61 de gânduri despre “Ca să avem ce alege – un program economic de dreapta

    1. Aleluia! In sfarsit spune cineva treaba asta! Hâncu are dreptate 100%.
      Poate citesc MRU, Neamtu si ceilalti. Cu cit pun mai des „centru” in manifest si in alte scrieri cu-atit o sa fie constructia infectata mai mult de stinga.
      E clar ca punctele 3,4,5 sint cam imposibile acum, in Romania. E mai mult wishful thinking.
      Dupa ce o sa fie stat de drept, separatia puterilor in stat etc, o sa make sense si punctele astea.
      Doamne Ajuta!

    2. Nu e wishful thinking, Dane, dar e nevoie de oameni curajosi. Alexandru Hancu nu a scris in text ca trebuie facute toate peste noapte, dar se pot face, in timp, numai sa iti vrei asa ceva. Ai nostri nu-si propun nimic, ai vazut „manifestul”, or ca sa o faci ceva, trebuie sa ai curaj. 🙂

    3. Ce inseamna exact privatizarea invatamantului? Sa platesti pentru a participa la cursuri, ok.
      Atat? Cine stabileste ce discipline se studiaza, la ce varsta trebuie sa mearga copilul la scoala, cate clase sunt obligatorii, din ce materii se da admiterea la liceu/bac etc?

    4. Se refera, in primul rand, la finantarea studiilor, dar este firesc ca parintii sa aiba un cuvant de spus si in legatura cu ce invata copiii lor. Oricum, cred ca este destul de clar ca privatizarea invatamantului nu inseamna lipsa standardelor.

    5. Din punctul meu de vedere, ministerul Educatiei ar putea foarte bine sa se ocupe doar cu asta, cu standarde, nu cu tinerea in stare de aservire a sute de mii de educatori, invatatori si profesori.

    6. I. Hincu

      ‎99,99% dintre cunostintele sau prietenii mei vor sari ca arsi si vor spune „ce prostie, ce nebunie” dupa ce vor citi cele doua vorbe pe care le voi scrie acum plus cele 20 de pe linkul pe care il voi posta. Imi asum. Nu de alta dar zilele trecute am vazut in treacat la stiri urmatoarea scena: Ecaterina Andronescu ( ministereasa educatiei) il „certa” pe un director de scoala rurala ca nu a stat zi si noapte la usa Ministerului/ministrului pana ar fi obtinut suma X ca sa renoveze scoala”.

      Pai da, intr-o societatea asistat-handicapata de stat ( a se citi stanga politica) de generatii, ala in ale carei atributii si obligatii profesionale era si aia de a-ti da banii te cearta ca n-ai stat destul sa cersesti la usa lui. Intr-o societate de oameni liberi, intreprinzatori si responsabili ( a se citi guvernata de politicieni si principii politice de dreapta), directorul ala de scoala s-ar fi dus pe la bogatasii comunitatii ( lui, sau vecine) sa stranga niste fonduri,dupa care ar fi strans parintii copiilor din comunitate, s-ar fi dus si pe la biserica si ar fi strans si de p’acolo ceva voluntari si ar fi pus mana de la mana si ora de la ora de voluntariat local, ca sa renoveze scoala, si s-ar fi…. ( ziceti voi ce) pe cersitul de la stat, de la minister si de la ministereasa lui.

      Pt asta insa liderii societatii trebuie sa se schimbe azimutul de la stanga la dreapta si sa-i invete pe oameni sa gandeasca si sa traiasca asa, adica sa se ajute intre ei si sa-si ia, nu doar sa astepte, si sa tot astepte sa li se dea. Greu…

    7. renuntarea la intrarea in zona euro este o idee buna, dar un leu puternic este o idee proasta. E cum ai adopta euro, o moneda grea omoara exporturile si competitivitatea. Aia cu leul garantat in aur e o aiureala. Nicaieri nu mai exista asa ceva. Parca era un impostor pe nume Rugina prin anii 90

    8. In alte vremi, ce par demult apuse, sanatoasele principii de dreapta erau sadite inca din copilarie, atata in familie cat si in scoala. Acest lucru nu se mai face, si ma refer acum numai la tara noastra, de peste 70 de ani. Dimpotriva s-a actionat programat, uneori cu violenta chiar, impotriva lor.
      Este greu sa schimbi realitatea brusc printr-un manifest, chiar daca el ar fi formulat intr-un mod genial. El n-ar avea impact decat asupra unei minoritati, minoritate care a rezistat „reeducarii”, minoritate care isi cunoaste in mod rational interesele. Ar trebui ca guvernantii sa aiba vointa de a schimba aceasta stare de lucruri, dar acest lucru necesita timp. Din nefericire guvernantiilor, asa zis de dreapta, le este efectiv frica sa schimbe orientarea „opiniei publice”, asa ca accepta, sa mearga in continuare, cu mici devieri, pe drumul bine „pavat cu bune intentii” si deja trasat. Folosesc ca sa se faca intelesi, si ca sa castige din cand in cand alegerile, limbajul cunoscut, inteles si folosit de „opinia publica”, de majoritate.
      In aceste conditii, manifestul politic al dreptei este bine scris, acum inainte de alegeri. El nu sperie, nu socheaza masele de alegatori, de votul carora depinde accesul dreptei, vremelnic, la putere.
      Sa ne pastram optimismul si sa speram ca, intr-in viitor apropiat, cel putin pentru o generatie (25 ani), „familia”, „scoala” si, mai ales „media”, vor sadi, inca din copilarie, sanatoasele principii de dreapta. Atunci, sunt sigur, ca vitorul „manifest” al dreptei va fi scris cum se cuvine si va cuprinde tot ce trebuie.

    9. @Mobgirl

      Ce studiezi decide piata. Daca vrei sa faci dreptul la Harvard, filosofia la Sorbona sau medicina la Targu Mures, stii dinainte care sunt domeniile la care trebuie sa performezi. Daca vrei la strung, totul se schimba, te duci si inveti sa fii cel mai bun meserias la un liceu de meserii (cand se vor reinfiinta, ca pe astea le-a inchis Cati Andronescu sa aiba prietenii de la particulare prosti care sa-i imbogateasca).
      Elevul si parintii trebuie sa isi aleaga singuri, incepand cu clasa a IX-a, obiectele de studiu. Ministerul trebuie sa decida doar cate materii trebuie sa faca elevul (de exemplu minim 5, maxim 9) si eventual sa il oblige sa faca anumite materii: educatia fizica si limba materna. Restul si le alege el, in functie de aptitudini si teluri.
      Nu Ministerul decide curricula ci piata. Degeaba imi spune mie ministerul sa citesc Eminescu daca mie imi trebuie Goethe. Degeaba imi spune mie ministerul sa invat C++ daca in informatica, programul asta nu se mai foloseste de 7 ani. Nu ma va ajuta la nimic.

      Sa luam exemplul Statelor Unite. Niciodata un absolvent de Harvard nu va cersi la Department of Education o hartie ca universitatea este recunoscuta de stat 🙂 Piata decide daca acorda mai multa credibilitate unei diplome de la Harvard sau unei diplome de la Universitatea Biotera din Bucuresti.

    10. Pun si aici manifestul libertarian al celor de la Solib, pentru ca merge pe subiect:

      Manifestul Libertarian

      Nu ţinem nici cu stânga, nici cu dreapta, nici cu centrul. Ţinem să fim liberi!

      Ce credem

      Susţinem micşorarea rolului statului în favoarea extinderii libertăţii şi responsabilităţii individuale, în virtutea ordinii proprietății private adusă/generată de funcționarea unei piețe libere ce este degrevată de intervenționismul etatist/statal. Deşi există, teoretic, o pleiadă de măsuri prin care libertatea personală şi economică poate fi promovată, acestea variind ca sferă de aplicare, intensitate şi durată, faptele curente arată că ele ori nu se aplică, ori se aplică trunchiat. Milităm pentru consecvenţă în reducerea mărimii, rolului şi puterii statului în toate domeniile şi la toate nivelurile.

      În România nu suferim de prea multă ideologie, ci de prea puţină claritate ideologică. Spre deosebire de alte mişcări civice sau politice, noi ne propunem să aducem necesara claritate ideologică în înțelegerea raportului dintre stat și piața liberă, în ultimă instanță a relației cetățean-stat în vremurile de astăzi.

      În acest sens, pentru noi esenţa statului constă în aceea că el este un monopol teritorial asupra reglementării şi utilizării legitime a constrângerii, a violenței. De asemenea, el presupune, prin natura sa, existenţa instrumentului coercitiv al taxării sau impozitării. Trebuie înţeles imediat, însă, că nu e vorba de violenţă defensivă: ideea de monopol al reglementării şi cea de impozitare nu consună decât cu posibilitatea agresiunii instituţionalizate (adică statul este singurul care are voie să iniţieze violenţa din raţiuni ce pot fi numite „interes public”, de pildă). Instrumentul taxării este dependent în ultimă instanţă de posibilitatea „iniţierii legitime a violenţei” în vederea extragerii resurselor, deci tot de primul aspect fundamental de monopol asupra constrângerii (monopol asupra „agresiunii legitime”).

      Pe de altă parte, noi considerăm că piaţa este mecanismul de alocare a resurselor, pe baza calculului economic, atâta timp cât funcționarea ei naturală nu este perturbată de intervenția guvernamentală. Și este vorba despre o alocare rațională, în sensul că este optimă în raport cu preferinţele indivizilor, reflectate în actele de vânzare-cumpărare. Ca atare, dacă oamenii vor droguri, arme, aur, piaţa le va oferi aceste lucruri. Dacă oamenii vor discoteci mai degrabă decât spitale, maşini scumpe mai degrabă decât şcoli, piaţa le va furniza cu prioritate discoteci şi maşini. În acest sens, piața este perfectă, în vreme ce oamenii pot fi lipsiți de virtuți morale. Sau, altfel spus, piața este imperfectă numai în măsura în care oamenii sunt imperfecți; imperfecțiunea nu este un atribut al pieței, ci al omului.

      De aceea, credem că există, în esenţă, două moduri prin care indivizii pot prospera:
      (1) prin mijloacele economice ale pieței libere, adică muncind cinstit, acumulând capital, investind graţie talentului antreprenorial personal şi schimbând produsele muncii lor în mod voluntar pe piaţă şi
      (2) prin mijloacele politice ale intervenționismului guvernamental/statal/etatist, bazat pe capacitatea de a descoperi și a utiliza mai bine decât rivalii posibilitățile deschise de instituționalizarea agresiunii, adică prin constituirea în grupuri de interese parazitare care profită de pe urma celor oneşti şi muncitori, confiscându-le avuţia prin impozitare şi redistribuind-o pentru satisfacerea propriilor ambiţii.
      Societatea există doar în măsura în care indivizii cooperează paşnic, urmându-şi propriile interese şi propriul drum spre fericire doar prin mijloace economice. Cu cât aplicarea mijloacelor politice devine mai extinsă cu atât cooperarea socială este mai slăbită, iar oamenii ajung în starea de barbarie. Societatea nu este ţinută laolaltă de vreun “contract social”, ci de legăturile istorice, economice şi culturale dintre oameni care împărtăşesc valori comune. Doar un cadru instituțional favorabil libertății poate consolida coeziunea socială, poate garanta prosperitate pentru toţi.

      Dar România actuală cu greu mai poate fi caracterizată ca fiind o societate. În ultimele două decenii, ea a reprezentat mai degrabă un spaţiu în care s-au exersat plenar mijloacele politice; un teren fertil pentru cultivarea politicilor păguboase şi a corupţiei. Societatea şi economia românească se află într-o criză profundă, marcată de sărăcie, incertitudine şi nesustenabilitate a politicilor actuale. Am ajuns aici datorită modelului de dezvoltare centrat pe stat.

      Acesta presupune, în esenţă, desconsiderarea persoanei şi proprietăţii private, cu cele două nefaste corolarii ale sale: risipa enormă de resurse şi degradarea valorilor civice şi morale. E un foarte bun prilej pentru a conştientiza că statul nu creează prosperitate şi onestitate, ci doar redistribuie – interesat – avuţia produsă în sfera privată şi generează condiţii propice de manifestare pentru caracterele precare si coruptie.

      Moştenirea culturală şi socială a experimentului socialist din secolul al XX-lea a trenat după Revoluţia din 1989. Aceasta şi-a pus amprenta – prin mentalităţile paternaliste şi comportamentele colectiviste – atât asupra funcţionării democraţiei cât şi asupra evoluţiei economice.

      În ceea ce priveşte guvernarea ţării,

      este clar pentru toată lumea că România are o democraţie originală. Mai puţin clar este motivul pentru care aşa stau lucrurile. “Democraţia nu poate funcţiona dacă o mare parte a votanţilor se află pe ştatul de plată al guvernului. Dacă membrii Parlamentului nu se consideră reprezentanţi ai contribuabililor, ci exponenţi ai celor care primesc salarii, subvenţii, cadouri şi alte beneficii. Atunci s-a terminat cu democraţia” (Ludwig von Mises). Iar România se încadrează exact în acest model. Nu este de mirare că Parlamentul este instituţia cu cel mai scăzut grad de încredere din partea populaţiei şi că toată lumea se plânge de deficitul de democraţie.

      Atunci când am înlăturat dictatura comunistă nu am realizat pericolul tiraniei majorităţii, al puterii maselor uşor manipulabile. Nu am realizat că democraţia ne răspunde doar la întrebarea Cine să conducă România? lăsând la voia celor ajunşi la putere să stabilească Cum să fie condusă România? Acesta este motivul pentru care România a fost condusă prost. În loc să dezbatem idei şi să votăm viziuni strategice, clasa politică ne pune să răspundem la întrebări lipsite de fond precum De câţi aleşi avem nevoie în Parlament? sau Cum să fie aleşi Aleşii?

      Odată ajunşi la putere, creativitatea oamenilor politici se va rezuma doar la găsirea celor mai bune mijloace de a-şi spori avuţia proprie şi a grupurilor de interese aflate în spate. Şi asta trebuie să se întâmple cât mai repede în interiorul ciclului electoral. Așa cum arată experiența, Aleşii vor decide întotdeauna să conducă România nu pentru binele celor mulţi, ci pentru binele lor.

      Pe scurt, ceea ce ne diferențiază în spațiul ideilor politice este următorul principiu: în vreme ce alții urmăresc să câștige puterea pentru a face statul mai eficient, noi dorim diminuarea lui.

      În ceea ce priveşte economia,

      spre deosebire de alte ţări fost-comuniste, România a rămas în urmă pe drumul dezvoltării economice. Nu este de mirare faptul că economia de piaţă este funcţională doar în documentele guvernanţilor, fie ei români sau europeni. Statul cheltuie în prezent cca. 40% din producţia naţiunii. El decide cu cât să ne impoziteze, nu cu gândul la nevoile noastre, ci în funcţie de nevoile aparatului guvernamental. El impune noi şi noi reglementări nu cu scopul de a ajuta dezvoltarea firmelor private, ci de a justifica necesitatea creării de noi agenţii guvernamentale. Spre exemplu, în prezent, românii trebuie să muncească 149 de zile dintr-un an pentru a acoperi cheltuielile statului. Doar apoi se pot ocupa şi de satisfacerea propriilor nevoi.

      “Economia de piaţă nu are nevoie de apologii sau de propagandişti. Realizările sale vorbesc de la sine. Civilizaţia modernă este produsul filozofiei laissez-faire” (Ludwig von Mises). La începutul capitalismului, în era revoluţiei industriale și a creşterii fulminate a nivelului de trai pe care acest sistem le-a produs (simultan cu explozia demografică), nu au existat nici tributuri fiscale împovărătoare, nici subvenţii, nici drepturi sociale, nici privilegii, nici deficite sau datorii publice copleşitoare. Toate acestea au apărut pe măsură ce ideile socialiste au anesteziat raţiunea şi bunele moravuri, iar capitalismul a fost parazitat de o clasă politică cu o moralitate precară şi de afacerişti venali.

      În schimb, creaţiile statului trebuie trâmbiţate, inaugurate cu fast şi tăiat de panglici, menţionate obsesiv – pentru a ascunde găurile negre în care s-au dus banii cetăţenilor şi pentru a satisface ambiţia trufaşă a vreunui politician.

      În realitate, statul nu creează nimic. Socialiștii din toate partidele ne vând minciuna că fără stat nu există decât haos și anarhie. Adevărul este că, cu cât statul este mai mic cu atât societatea își poate dezvolta propria ordine a proprietății private și libertății personale. Socialiștii ne întrețin de asemenea iluzia că guvernul este Mâna Providenţială, care poate să crească bunăstarea tuturor. Dar nu este nicidecum vorba de magie. Pentru ca Guvernul să poată da un leu, trebuie mai întâi să îl ia prin impozitare tot de la noi. Pentru a crea un loc de muncă, distruge vrând-nevrând un altul. Pentru a stimula consumul dintr-un bun, va reduce consumul din altele.

      Capitalismul şi libertatea economică cultivă virtuţi precum responsabilitatea, decenţa, cumpătarea, modestia, gândirea pe termen lung. Etatismul dezvoltă vicii precum laşitatea, risipa, vanitatea și servilismul. Piaţa liberă stimulează buna înţelegere între toţi: patronul magazinului din colţ mulţumeşte clienţilor care îi trec pragul. Dar intervenţiile guvernului încurajează discordia; când viaţa socială este politizată, strategia potrivită este: “Mulţumeşte-i primarului, mulţumeşte-i partidului, mulţumeşte-i ministrului sau preşedintelui, fii amabil cu guvernanţii şi dă-te bine cu puterea, că poate vei primi şi tu o pleaşcă”. Nu ne putem aştepta la mărinimie din partea guvernului. Mărinimos nu poate fi decât cel care este proprietar, stăpân pe roadele eforturilor sale, conştient de valoarea muncii depuse. În schimb, ministrul nu poate fi decât meschin, pentru că nu este în măsură să decidă decât temporar asupra unor resurse pe care le-a obţinut din condeiul rectificării bugetare.

      În România, corupţia este endemică. Corupţia nu ţine în principal de moştenirea culturală sau de mentalităţi – altminteri nu am putea explica de ce milioane de români renunţă la practicile asociate corupţiei imediat ce trec graniţa. Corupţia ţine de mediul instituţional românesc, mai precis de sufocarea vieţii sociale prin reglementarea a tot ce mişcă. “Nimic nu corupe mai mult un om decât ipostaza de a fi un braţ al legii şi de a-i putea face pe ceilalţi oameni să sufere” (Ludwig von Mises). Corupţia este oricând şi pretutindeni un rezultat al instituţiilor paternaliste şi al intervenţionismului. Nu există cale mai directă şi mai eficientă de a elimina corupţia decât combaterea statolatriei și neutralizarea centrilor nervoși ai intervenționismului guvernamental. Şpaga dată profesorului sau doctorului, va dispărea atunci când aceştia nu vor mai fi funcţionari publici, ci vor activa în instituţii private.

      În ultimii douăzeci de ani, România a fost condusă în general prin programe anti-liberale. Datorită impozitelor copleşitoare, privilegiilor “sociale” sau “clientelare”, cotizaţiilor forţate, barierelor birocratice, politizării tuturor aspectelor vieţii – de la familie până la infrastrucură – societatea a ajuns pe punctul disoluţiei, autoritatea legii este ridiculizată de forţa pumnului sau de manevrele politice. România va putea să redevină o societate doar în măsura în care proprietatea privată, drepturile individuale, libertatea contractului sunt garantate de facto, nu doar de jure.

      În ceea ce priveşte viitorul european,
      evoluţiile recente din Europa pun tot mai mult sub semnul întrebării viabilitatea modelului social european. Sufocat de „social” prin propriile mecanisme redistributive, statul bunăstării a intrat într-o fază de agonie. Încercarea organismelor europene de a-l resuscita prin exacerbarea centralismului birocratic şi intervenţionismului va conduce la o „planificare” îngrijorătoare a economiei şi societăţii bătrânului continent.

      O Europă armonizată nu înseamnă automat armonie în interiorul Europei. „Generozitatea” politicilor sociale este înălţată pe o fiscalitate tot mai împovărătoare. Iar în loc ca acestea să asigure coeziune socială, sfârşesc prin a anula creşterea economică şi a spori tensiunile intra-comunitare. Indiferent că avem în vedere spaţiul românesc sau european, trebuie spus clar că sistemul statului bunăstării nu reprezintă altceva decât o metodă sigură de transformare pas cu pas a economiei de piaţă în socialism.

      Dacă eurocraţii vor să construiască o Uniune a Statelor Europene Socialiste, noi spunem NU! La fel spun din ce în ce mai mulţi cetăţeni ai Europei, fie că sunt din ţări mai dezvoltate sau mai sărace. La fel spun şi românii, al căror grad de încredere în viitorul european şi în structurile politice europene a scăzut substanţial faţă de anii trecuţi. Uniunea Europeană nu mai este acum răul cel mic, deoarece actuala evoluţie trasată de la Bruxelles se abate serios de la principiile ce au stat la baza constituirii pieţei comune.


      Ce urmărim:

      Soluţia pe care o propunem este micşorarea puterii statului. Cu cât statul este mai mic, cu atât este mai important individul; cu cât statul decide mai puţine lucruri pentru toată lumea, cu atât fiecare dintre noi poate decide mai mult pentru el însuşi; cu cât statul are mai puţini bani, cu atât este mai bogat individul.

      Această soluție este realizabilă și oportună prin modificarea Constituției și a legislației actuale.

      Cum putem face statul mai mic?

      Prin următoarele măsuri:

      Degrevarea statului de funcții și atribuții și transferarea lor către comunitățile (nu autoritățile) locale. Descentralizarea este un deziderat politic aproape universal. Într-adevăr, datorită presiunii electorale, decidenţii locali manifestă o responsabilitate mai mare faţă de alegători în gestionarea fondurilor publice în comparaţie cu cei ministeriali. Dar ideea centrală este că descentralizarea autentică nu se referă la mutarea atribuțiilor statului de la guvern la prefectură sau primărie, de la București la Brașov, ci la concedierea guvernului și la angajarea responsabilității individului, familiei, comunităților locale.

      Reducerea la minim a numărului de poziții decizionale din administrația publică centrală și locală. Urmărim eliminarea salarizării preferențiale și reducerea posibilității obținerii de rente prin exercitarea discreționară a funcției publice. Birocrații și clientela politică vor fi astfel stimulați să-și convertească comportamentul strict redistributiv într-unul antreprenorial: să prospere nu prin vânătoare/acordare de favoruri și privilegii din banul public, ci prin obținerea de câștiguri legitime din activități proprii pe piața liberă.

      Reducerea la minim a numărului de poziții administrative (funcționari) din administrația publică centrală și locală. Viaţa de zi cu zi a românilor nu poate fi îmbunătăţită fără o reducere drastică a birocraţiei. Funcționarii disponibilizați se vor integra în sectorul privat, care se va extinde și se va consolida prin însăși „deparazitarea” sa de finanțarea „caracatiței” aparatului birocratic public. Introducerea principului consimţământului implicit în soluţionarea diferitelor cereri, introducerea ghişeului unic de autorizare pentru acele activităţi în care statul va mai avea responsabilităţi specifice sau externalizarea certificării reprezintă câteva din măsurile rapide de revitalizare a societăţii şi mediului de afaceri românesc.

      Reforma sistemului juridic, care trebuie să vizeze:
      Simplificarea legislaţiei: Îmbunătăţirea funcţionării sistemului judiciar ca serviciu public şi sporirea încrederii cetăţeanului în actul de justiţie se poate realiza printr-o reformă unitară a codurilor de procedură şi a celorlalte acte normative, menită a simplifica procedurile judiciare şi administrative.

      Reducerea taxelor aferente actului de justiţie: Este necesar ca valoarea taxelor pentru deschiderea unei acţiuni să nu aibă un efect descurajator și să fie accesibilă inclusiv cetățenilor cu venituri mici.

      Responsabilizarea magistraţilor, prin corelarea salarizării cu calitatea actului de justiție întreprins.


      Cum putem decide mai mult pentru noi?

      Prin următoarele măsuri:

      În educație

      Starea de fapt
      Educaţia românilor se află pe un trend descendent. Sistemul de învăţământ este la ani-lumină distanţă de necesităţile societăţii noastre. Până acum, efectul clar al reformelor întreprinse a fost împingerea planurilor de învăţământ într-o mişcare browniană şi devalorizarea constantă a diplomelor. În ciuda creşterii constante a cheltuielilor publice, performanţele educaţionale au scăzut (vezi rata promovabilităţii la bacalaureat; nicio instituţie românească de învăţământ nu a pătruns în clasificări internaţionale relevante). Un student „instruit” în universităţile de stat costă de 10 ori mai mult decât cel instruit la privat (ţinând cont nu doar de alocaţia efectivă pe cap de student, ci şi de costurile totale ale aparatului birocratic aferent)

      Ce propunem

      Desfiinţarea monopolului statului în planificarea învățământului.Desfiinţarea obligativităţii acreditării de către stat a instituţiilor de învăţământ şi a programelor de studii va conduce la creşterea diversităţii educaţiei şi înlăturarea modelării tuturor şcolilor după chipul şi asemănarea celor de stat.

      Reconsiderarea și reducerea obligativităţii învăţământului public: doar primii patru ani de studiu trebuie să aibă statutul de învățământ obligatoriu finanțat de stat. Chiar și pentru acest stadiu trebuie să existe alternativa școlii private. Măsura va conduce la apariţia unei pieţe reale a serviciilor la nivelul tuturor treptelor educaţionale, iar părinţii vor fi liberi să aleagă pentru copiii lor şcoala dorită.

      Finanţarea marginală a educaţiei din fonduri publice: presupune acordarea de vouchere educaţionale în cazul celor care fac dovada lipsei de posibilităţi materiale.

      Privatizarea şcolilor de stat. Proprietatea de stat în educație a dus la apariţia fenomenului de diplomo-scleroză în randul tinerilor şi, implicit, la devalorizarea constantă a diplomelor pe piaţa muncii.

      Legalizarea alternativelor educaţionale private: presupune crearea cadrului legislativ care să favorizeze dezvoltarea alternativelor private autentice, mergând de la şcoli/universităţi/licee/ gradiniţe private, până la educaţia în familie (homeschooling).


      În sănătate

      Starea de fapt

      Poate nicăieri nu se observă mai limpede decât în sistemul sanitar public românesc că aşa-zisele servicii gratuite oferite de stat sunt fie inexistente, fie deloc gratuite – asta atunci când nu se transformă în veritabile “rele” publice.

      În prezent, cine câștigă 800 de lei plătește la stat drept contribuție la fondul de sănătate circa 100 de lei, adică o optime din salariul net. Așa-i ajută statul asistențial pe săraci. În plus, pe lângă faptul că cer mai mulți bani de la Casa de Asigurări, spitalele publice mai cer bolnavului să vină cu bani de acasă pentru materiale și medicamente. Iar venitul la negru al doctorilor este mai mare decât cel oficial – aceasta dacă nu cumva cineva crede că un doctor poate trăi cu salariul de la stat.

      Sub aspectul eficienţei: spitalele publice decontează de la Casa de Asigurări de Sănătate mai mult decât cele private (raportându-ne la acelaşi serviciu).

      Ce propunem:

      Desfiinţarea obligativităţii contribuţiilor la asigurările de sănătate: implică lăsarea deciziei la nivelul individului atât în ceea ce priveşte cuantumul sumei alocate pentru servicii medicale, cât şi în ceea ce priveşte alegerea furnizorului de astfel de servicii.

      Dezvoltarea asigurărilor private de sănătate: fiecare individ va putea opta pentru un anumit pachet de servicii medicale în funcţie de starea sa de sănătate şi de suma pe care dorește să o aloce.

      Privatizarea spitalelor publice: Sistemul public de sănătate este falimentar. O dovedesc sondajele în rândul populaţiei, dar şi expansiunea puternică a spitalelor şi clinicilor private. Susținem privatizarea spitalelor publice, iar pentru a asigura un nivel minim de asistenţă medicală celor cu venituri insuficiente sau pentru servicii de urgenţă, statul să finanţeze direct pacientul.


      În muncă

      Starea de fapt

      Piaţa românească a muncii este una dintre cele mai obstrucţionate şi inflexibile din Europa, atât în ceea ce priveşte nivelul taxării, cât şi al reglementării. Elemente principale ce determină această stare de lucruri sunt: salariul minim pe economie; dificultatea concedierii; reglementările privind securitatea muncii; cele privind reglementarea accesului la anumite profesii; reglementarea orelor suplimentare; rigiditatea programului de lucru; reglementarea duratei vieţii active etc.

      Ce propunem

      Liberalizarea pieţei muncii: eliminarea prevederilor privind salariul minim şi abrogarea reglementărilor care descurajează în prezent angajarea forţei de muncă.


      În fiscalitate

      Starea de fapt

      Degrevarea statului de funcții duce la reducerea nevoii de bani publici necesari finanțării acestor funcții. Un stat mai mic este un stat cu un buget comprimat atât pe partea de surse/venituri cât și pe partea de utilizări/cheltuieli. Astfel, măsurile pe care le susținem se diferențiază net de „politica de austeritate” urmată în prezent, care țintește la însănătoșirea statului – implicit prin sărăcirea individului – și ale cărei rezultate sunt evidente: subminarea perspectivelor de creștere economică și alimentarea contradicțiilor sociale.

      Ce propunem

      Reducerea şi simplificarea impozitării „Taxe mai mici şi mai puţine” reprezintă dezideratul nostru. Regimul fiscal actual este extrem de stufos, numărând sute de taxe. Cu cât numărul de taxe este mai redus, cu atât costul administrării fiscale este mai mic, iar capacitatea de previziune antreprenorială este mai mare. Cu cât povara fiscală este mai redusă, cu atât sunt mai stimulate investiţiile şi bunăstarea populaţiei.

      Reducerea bugetului administrației publice. Scăderea fiscalității nu trebuie urmată pentru creșterea veniturilor atrase la bugetul statului. Celor care văd în relaxarea fiscalității un mijloc subtil pentru creșterea rolului statului le spunem: dacă prin diminuarea impozitării veniturile strânse de guvern cresc, atunci înseamnă că impozitele nu au scăzut suficient!

      Reducerea datoriei publice: interzicerea prin Constituție a împrumutului de către stat, care împovărează generațiile viitoare. Spre deosebire de regulile vehiculate în prezent, principiul eliminării datoriei publice este simplu, transparent, imposibil de manipulat politic.

      Desfiinţarea obligativității sistemului public de pensii, în sensul încetării treptate a plăţii contribuţiei aferente la buget (CAS), astfel încât să existe posibilitatea achitării pensiilor existente, dar fără a-i mai menţine pe salariaţii actuali în capcana cotizaţiei către un sistem nesustenabil şi care nu le va asigura venituri decente la bătrânețe.

      Eliminarea statutului de unic mijloc legal de plată deţinut de leu. Cu alte cuvinte, desfiinţarea monopolului producţiei de monedă al băncii centrale concomitent cu restituirea libertăţii cetăţenilor de a-şi alege moneda convenabilă. Eliminarea posibilității statului de a tipări bani pentru a-și acoperi cheltuielile ne va feri de „impozitul ascuns” al inflației, iar avuția fiecăruia va fi astfel protejată împotriva inflației uneltite politic.

      De ce să aderi la Manifest

      Fie că ne place sau nu, nu putem spera la o viață mai bună dacă ne încredințăm soarta în mâinile statului. „Liberalismul social” este doar un sinonim pentru „socialismul cu față umană”. Oamenii nu pot rămâne liberi și nici nu pot trăi mai bine, dacă acceptă ideile și programele paternaliste. Falimentul acestor programe este vădit astăzi, iar noi ne aflăm la răscruce: fie acceptăm scuzele oficiale și cedăm insistențelor de a da mai mult guvernului, fie decidem că prosperitatea și coeziunea socială pot fi atinse doar dacă schimbăm direcția – către libertate. Miza este propria noastră soartă și cea a urmașilor noștri.

      http://www.solib.ro/pagina/manifestul-libertarian

    11. Stimaţi forumişti,

      Am o întrebare de bun simţ.

      Câţi dintre dumneavoastră, or că vă consideraţi libertarieni, ori că vă consideraţi conservatori, trăiţi din propria afacere, pe care aţi construit-o dumneavoastră? Şi, eventual, câţi dintre dumneavoastră, sunteţi şi angajatori în propria afacere?

      (Să răspundă numai cei ce nu fac afaceri cu statul, cei care nu au pus mâna pe vreun bun public şi ulterior l-au privatizat, cei care au îndeplinti toate obligaţiile legale în construirea afacerii, …).

      De ce pun această întrebare? Fiindcă cred că mulţi oameni ,,de dreapta” din România, înafara unor repere pur-teoretice de import, în special din America, nici nu au trăit într-o ţară în care există partide de dreapta, nici nu au trăit sub vreo guvernare de dreapta, nici nu au trăit pe pielea lor valorile de dreapta, nici nu şi le-au însuşit practic… şi nici nu ştiu să facă diferenţa între adevăratele valori de dreapta şi gargara de demagogie ,,de dreapta” care le este servită regular celor naivi pe posturi ca FOX news, de pildă.

      Mulţumesc.

      Cu bună-credinţă,

      Un om de dreapta din Vest

    12. Stimate GameTheory,

      Iti multumesc pentru intrebarile tale rogozeniste, cu iz de Critic Atac („Cine e, ba, Patapievici, sa ne vorbeasca despre statul minimal?”).

      Din pacate, nu consider ca sunt demne de un raspuns. Pornesc de la premise gresite si tradeaza nu doar reavointa (stii bine la ce ma refer 😉 – mi-a placut mult observatia „Sa raspunda numai cei…”), ci si o crasa incapacitate de a intelege. Pari genul de om care denunta principii bune numai pentru ca a intalnit putini care le aplica intru totul, tipul uman care se bucura cand afla ca unul sau altul sunt pacatosi si nu se ridica la inaltimea propriilor valori. Realitatea este diferita, dar nu vad de ce m-as obosi sa-i raspund cuiva care crede ca este intelept si „de bun simt” sa jigneasca din primul mesaj pe care il lasa pe ILD.

      nici nu ştiu să facă diferenţa între adevăratele valori de dreapta şi gargara de demagogie ,,de dreapta” care le este servită regular celor naivi pe posturi ca FOX news, de pildă.

      Ce simpatic esti, GameTheory, dar am mai intalnit simpatici ca tine. De-a lungul anilor, am putut observa ca toti tampitii au un dinte impotriva Foxnews. Toti. Prin simpla sa existenta, Foxnews nu-i lasa sa doarma, le deranjeaza fixatiiler elitiste si ii obliga sa ia o atitudine contra. Asemenea tie, unii dintre acesti stangisti mai au si indrazneala sa-si spuna „de dreapta”.

      Cu placere.

      Cu buna-credinta,

      Un om de dreapta din Est

    13. exista testul pacepa, si din punctul meu de vedere exista si testul fox news, pe care tu nu l-ai trecut, din contra 🙂

      foxnews e singurul canal tv american in care este prezentat corect SI punctul de vedere conservator, pe linga cel de stinga (sau extrema stinga obamista). Din punctul asta de vedere e mult mai echilibrat decit orice alt canal american -cnn, nbc, abc, etc, unde persp conservatoara/republicana este aproape total absenta, sau prezentata cum vb de basescu antena3, pastrind proportiile – si in acelasi timp este cel mai mare post american si cel mai atacat de… De oameni fara buna-credinta ca tine. Imi pare rau, dar nu cred in buna ta credinta cind vad ca vii la noi cu repertoriul uslamist. Iata de cred ca intrebarea ta nu merita raspuns.

    14. Suna perfect pana aici cu doua mici probleme:
      1. De unde dracu’ facem rost de oameni. De la Campeanu si Ratiu eu nu mai cunosc pe nimeni care intr-adevar sa vrea sa faca ceva. Deci, aceasta sansa, am pierdut-o atunci sub influenta vrajitorismului comunist.
      2. Test pentru viitori oameni care ar trebui sa compuna guvernul si parlamentul. LEGEA FISCALITATII, daca aceasta se va schimba si va suna mai drastic decat la americani sunt sigur ca vom da inainte.

    15. GameTheory, o sa mai adaug vreo cateva propozitii, nu neaparat intr-o ordine care sa se masoare cu stiinta unuia care „are boala” pe Foxnews:
      – eu ma incadrez in categoria freelance specialist, n-ar importanta in ce;
      – nu lucrez in Romania;
      – nu lucrez pentru statul roman din mileniul anterior;
      – sunt si angajator;
      – sunt om de dreapta;
      – imi place Foxnews si rid de tampitii care scriu pe CriticSpanac&Cotidianul&FisPublica, asa cum rad si de altii care se lauda ca ar fi de dreapta (Fumurescu, Becali etc)
      – mi-ar place ca asta sa fi fost ultimul tau comentariu de pe ILD. Stii, ca oameni de dreapta, vrem sa fim eficienti, adica sa nu pierdem vremea cu troli.

    16. Bună,

      vis-a-vis de Fox News, acest post cred că trebuie să fi fost inspiraţia pentru Antenele lui Voiculescu.

      Adică, un post care radicalizează şi brutalizează omul de rând, care denaturează faptele, care face albul să pară negru, şi negrul să pară alb. În interesul cui? În interesul celor de la putere, care îşi bat joc de cetăţean, care nu vor reformă adevărată, ci numai să îi permită hoţului să strige: hoţul! Adică exact ce face Antena 3 în România, în acelaşi scop. FoxNews e la fel de cinstit şi echidistant ca şi Antena 3… pentru cei care nu ştiu… Mă şochează tare mult că cei dintre dvs. care aţi comentat referitor la Foxnews nu vă daţi seama de ce se întâmplă. Nu o spun cu răutate, ci cu îngrijorare sinceră!

      Dacă aveţi şansa să vorbiţi cu conservatori britanici, sau cu americani inteligenţi de dreapta, de pildă, întrebaţi-i ce cred despre acest post. Este exact opusul a ceea ce cred unii dintre dvs….

      În legătură cu lipsa de experienţă a oamenilor de dreapta din România, cred că este o mare problemă. Dacă nu ai trăit în capitalism, dacă nu ai construit o firmă privată… e greu să ştii ce înseamnă dreapta, care sunt valorile ei autentice, şi ce e defapt doar gargară şi demagogie… e cum era când eram la şcoală în anii ’80 în România, când încercam să învăţ limba franceză de la profesori care nu fuseseră niciodată în Franţa, după manuale comuniste scrise în România, în care lecţiile erau despre viaţa la ţară în satele din Republica Socialistă România…!

      Nu este destul să citeşti câteva cărţi de Ayn Rand şi să urmăreşti FoxNews ca să ştii ce înseamnă dreapta!

      Din păcate oamenii care cunoşteau şi înţelegeau ce înseamnă dreapta, capitalismul, conservatorismul, oameni ca Raţiu şi Coposu, nu mai sunt. Şi după ei, nu ne-am întors din vest nici noi, cei sub 35-40 de ani, plecaţi în perioada ’90-2000, să aducem o suflare nouă, autentică, de dreapta…

      Nu ştiu cum pot fi depăşite de românii din România care vor să contribuie la construcţia dreptei aceste deficienţe. Oricum, eu cred că salvarea nu poate veni decât eventual de la întreprinzătorii mici/mijlocii (pe bune) (fără afaceri cu statul) şi nu de la independenţii de-sine-stătători care profesează în sfera profesiilor liberale, care au puţină experienţă practică… deşi, din câte îmi dau seama, până şi aceşti întreprinzători independenţi s-au dovedit de cele mai multe ori a fi foarte dispuşi să coabiteze (şi chiar să şi cotizeze), cu foştii comunişti-securişti care au şi pâinea şi cuţitul în ale celor economice, în România…

      Aş vrea să fiu mai optimist, dar nu pot. Am urmărit şi reacţiile forumiştilor de pe Blogary în săptămânile trecute, şi din nou, am fost dezamăgit.

      Nu ştiu ce să mai cred… dar nu văd acele rădăcini, cât de slabe, de dreapta în România, pe care mulţi le aşteptăm de mult…. şi nu văd nici cale de ieşire…

      Cu bine,

      GT

    17. ..dar nu văd acele rădăcini.. nu văd nici cale de ieşire…

      Daca n-ai vrut sa-ti deschizi o terasa, sa vinzi si tu macar o bere. Asa meriti! 🙂

    18. And btw: modul in care pui problema este gresit din start. Epitesmologic vorbind, radacinile nu pot fi vazute. Pentru ca sunt in pamant. Adica spui nonsensuri, acest lucru petrecandu-se probabil din cauza faptului ca nu ai PROPRIETATEA termenilor (ce e dreapta, ce e capitalismul samd).

    19. game, din intimplare, marea majoritate a celor care scriu aici cunosc foarte bine si in detaliu climatul media din sua, si nu pot sa spun decit ca vorbesti prostii. Iti pot da foarte multi conservatori inteligenti care ar spune ca delirezi, cu difereta ca ‘inteligenti’ are alt sens decit de ‘care gindesc ca gametheory’, dar nu vreau sa pierd timpul cu trolli atit de coplesiti de inteligenta si parerile lor ca nu mai cred ca e necesar sa le mai confrunte cu realitatea. Nu e treaba mea sa iti explic ce nu vrei oricum sa intelegi.

      2. Tu ai venit aici cu o parere deja formta despre noi. Surpriza, nu ne cunosti. Pe tine stiu ca asta nu te impiedica sa debitezi prostii in continuare pe un ton atoatestiutor, dar pe mine ma facei sa casc. Astea fiind spuse, nu consider ca parerile tale despre dreapta, din Romania sau de oricunde, au vreo greutate.

    20. Nu este intelept sa te dai partizanul unei televiziuni precum Fox News care este prezentata ca un exemplu de „ideological news” in orice departament de stiinte politice. Dupa parerea mea, canalul Fox News e mult mai jos calitativ si deontologic decat CNN.

    21. A se slăbi, rog frumos, cu deontologia MSM, uite un exemplu. Ca să nu mai vorbesc de mizerabilele „dezbateri” din alegerile primare de anul acesta de calitativii și deontologicii CNN, ABC, NBC etc. Acum patru ani la fel procedau. Și chiar acum 8 ani.

    22. Daca am zis ca Fox e sub CNN nu inseamna ca CNN e OK. Din contra si tocmai de aceea i-am comparat, se stie penibilitatea CNN-ului.

    23. Sint curios, daca Fox e prezentat ca un exemplu de “ideological news” in orice dep de stiinte politice, cum este prezentat msnbc http://www.youtube.com/watch?v.....re=related ? Fox este prezentat ca „ideological news” dar celelalte tv nu sint ideologice? (cnn, abc, nbc sint ideologice, dar in sensul in care „trebuie”, adica de stinga, spre stinga radicala obamista), iar pacatul Fox news, pentru care e numit „ideologic”, este ca nu are ideologia corecta pt universitati ca astea http://inliniedreapta.net/univ.....ctrinarii/

      cnn, abc, nbc, msnbc, din punct de vedere al diversitatii punctelor de vedere pe care le ofera, sint mult sub fox news, si din punct de vedere obiectiv, sitn mult mai ideologizate.

    24. @23 Adrian Merfu

      “…precum Fox News care este prezentata ca un exemplu de “ideological news” in orice departament de stiinte politice.”
      Ti-ai pus vreodata intrebarea: ce culoare politica are acest “orice department de stiinte politice”? Sunt sigur ca nu. Bine ar fi s-o faci!
      MSM este controlata, in cea mai mare parte, de stanga. Este deci normal ca atunci cand apare si alta pozitie, aceasta sa fie considerata, automat, ca subiectiva si ideologica!
      In Statele Unite, in perioada 1980-1988, s-a inregistrat cea mai mare crestere economica de dupa razboi, cel mai scazut somaj de dupa 1918, cea mai mica rata a inflatiei!! America a traversat astfel “cea mai lunga perioada de crestere economica neintrerupta de la Razboiul de secesiune”! Acest lucru il recunostea, in sept. 1987, Dan Rather de la CBS Evening News, adica tocmai unul din cei care-l atacasera zi de zi, timp de 7 ani, pentru felul prost in care intelegea sa conduca tara, pe marele Ronald Reagan!
      In aceasta perioada “80% din analizele, interviurile si comentariile pe marginea evolutiei economice ( la cele trei telejurnale de seara de la ABC, NBC si CBS) au descris situatia ca fiind… proasta sau chiar catastrofica”!!
      Da, timp de 7 ani, ABC, NBC si CBS l-au atacat non-stop pe republicanul Reagan. Bineinteles ca informatiile furnizate publicului american zi de zi, an dupa an, de cele 3 mari retele networks nu au fost considerate NICIODATA, de NICIUN “departament de stiinte politice” drept “ideological news”. 🙂
      Si exemplele de dezinformare, manipulare si propaganda de stanga ale marilor ziare si posturi de televiziune din Occident ar putea continua, sunt nenumarate. Iti recomand insa o carte care abordeaza problema intr-un mod genial: ” Cunosterea Inutila” – Jean Francois Revel.
      M-ar mira ca dupa ce o termini, sa mai vorbesti, cu atat respect, despre „orice departament de stiinte politice”, asa cum o faci acum. Dar, cine stie..? 🙂

    25. Adrian Merfu

      Nu este intelept sa te dai partizanul unei televiziuni precum Fox News care este prezentata ca un exemplu de “ideological news” in orice departament de stiinte politice.

      Si daca „departamentul de stiinte politice” a stabilit a ceva, atunci e litera de lege, nu? Daca „departamentul de stiinte politice” stabileste ca Bush este cele mai cretin presedinte din istoria SUA, un smecheras de bani gata care a fraudat alegerile in 2000 si 2004, atunci asa este, nu? Doar „nu este intelept” sa declari altceva.

      Ce misto e asta cu „nu e intelept”, imi aduce aminte de Saruman.

      De fapt, ceea ce spunea Saruman si sustine si Adrian Merfu este ca nu conteaza cine are dreptate sau nu. Important este sa te pleci in fata puterii pentru ca asa „este intelept”. Capul ce se pleaca, sabia nu-l taie.

      Dupa parerea mea, canalul Fox News e mult mai jos calitativ si deontologic decat CNN.

      O parere impartasita de intreg „departamentul de stiinte politice”.

      As putea continua, dar m-am plictisit.

    26. GameTheory, matale esti un dreptaci din categoria Fumurescu: un „om de dreapta din Vest” inamorezat de Barack Hussein Obama, indignat ca Fox News are nerusinarea de a-l critica pe marele presedinte american, cel care urma sa opreasca cresterea oceanelor si sa vindece planeta. Nici nu mai conteaza ca Obama este cel mai radical socialist care a condus vreodata Statele Unite, mai radical chiar daca Jimmy Carter. Nu, tot ceea ce este important e ca prin criticarea regimului Obama, Fox News „radicalizează şi brutalizează omul de rând” , „denaturează faptele”, „face albul să pară negru, şi negrul să pară alb”. Probabil si Tea Party iti starneste dezgust.

      Serios, lasa Blogary si ILD, e clar ca nu-s de tine.

    27. John Galt
      si acu folosesti chioscul si terasa pentru „uz propriu”? 😀
      in anii 90 visam sa deschid un restaurant, „Baiazid”, si sa-i intimpin pe clienti cu „Ce vrei tu?”

      GameTheory
      stinga materialista reduce totul la stomac, dreapta cuprinde mai mult decit ordinea economica; asa ca probabil ai vrut sa spui ‘capitalism’, nu ‘dreapta’; crezi ca un monarh sau un aristocrat isi pot permite sa se considere de dreapta (sau chiar promotori ai pietelor libere la o adica) fara sa fi condus un sereleu? sau un tinichigiu, o cusatoreasa fara sereleu ar putea intelege „dreapta”? chiar asa: cum ar arata un regim de dreapta fara politisti, soldati, functionari, preoti sau filozofi? sint foarte curios cum s-ar desfasura „o adevarata guvernare de dreapta” fara angajati guvernamentali, fara biserici sau fundatii, doar cu proprietari de sereleuri lucrative, cu oameni care „inteleg pe propria piele”, etc (si apropo: sint proprietar de firma si angajator)

    28. si acu folosesti chioscul si terasa pentru “uz propriu”?

      Dap. 🙂 Ma gandeam sa montez niste lasere si sa fac niste chestii pentru afara, unele totusi se vand mai bine ca berea.

    29. Devine deja penibil sa continui acest subiect. Rastalmacirea a ceea ce am spus foarte clar si explicit este tendentioasa si cu rezultat aiuritor.

    30. @Vlad M
      A da citate si „exemple” din ultra-penibilul film The Lord of the Rings indica o oarecare deficienta culturala si intelectuala. Ceea ce ati postat mai sus este un atac gen Ponta la persoana mea. Nu permit nimanui sa faca astfel de remarci chiar daca acel cineva este incapabil de un dialog genuin.

    31. Adrian Merfu, am vazut ca esti profund impresionat de studiile pe care le-ai facut. Din pacate, pe mine ma lasa rece, cunosc specia si nu ma impresioneaza. Stiu, v-au mintit la facultate ca sunteti toti destepti, emancipati, „genuini” (m-ai dat gata), dincolo de stanga si dreapta, peste Fox News si „ultra-penibilul” The Lord of the Rings. Stiu, v-au invatat ca snobismul inseamna valoare. Stiu, i-ati crezut pentru ca v-ati simtit bine in rolul de destepti ai planetei, de de-mitizatori si mari analisti ai politicului, socialului, economicului, etc.

      Guess what: nu conteaza ce ati crezut si nu conteaza ce v-au spus.

      Ai afirmat ca Fox News este sub CNN, „calitativ si deontologic”, si atunci ti-am aratat care e nivelul CNN. Fox News nu face asa, asadar nu are cum sa fie sub CNN.

      Acum, ca sa nu iti asumi raspunderea pentru propriile afirmatii, mimezi indignarea si trantesti verdicte de scarba culturala: „Vai, ce film prost e Lord of The Rings!” De parca asta era subiectul discutiei noastre. La universitate faci la fel?

      Si daca tot ne batem in „deficiente culturale”, afla ca numai un „deficient cultural” s-ar fi simtit deranjat de fragmentul din LOTR. Nici nu mi-a trecut prin cap sa spun ca esti Saruman sau cine stie ce ti-a trecut tie prin cap. Sa fim seriosi, Saruman nu este doar un costum, dar pentru a cunoaste asta trebuie sa fi citit macar cartile care au stat la baza acestui film „ultra-penibil”, adica sa ai cunostinte minime despre opera unui remarcabil catolic englez, J.R.R. Tolkien. N-ai inteles, insa, dupa cum nu intelegi in continuare.

    32. CNN și deontologia sunt de efect într-o poezie dadaistă, pe rol de asociere absurdă. Exemplele lui Vlad arată de ce, dar poate nu sunt suficiente. Cu trei săptămîni înainte de alegerile din 2008 Fareed Zakaria, gazdă a emisiunii duminicale GPS, dedica ultimele cinci minute unui apel pentru Obama; anunța că el sigur îl va vota și pe parcurs o punea la colț pe Sarah Palin cu o observație super-deontologică – „a rabble-rousing ultraconservative”. În aprilie 2009 Anderson Cooper, gazdă a emisiunii Anderson Cooper 360 și alt deontolog major, nu se poate abține și face gluma preferată a departamentelor de științe politice din acea perioadă: referindu-se la mișcarea Tea Party o denumește tea-bagging (acel act sexual inseparabil de o educație impecabilă în deontologie). Iar în seara zilei când a fost împușcată Gabrielle Giffords și nimeni nu știa nimic despre atentator și motivele sale, CNN a organizat o masă rotundă la care a fost întors pe toate fețele extremismul Sarei Palin și al mișcării Tea Party. Un adevărat tur de forță deontologic.

    33. Emil, am si cautat fragmentele.

      Fareed Zakaria – The Case for Barack Obama

      McCain’s problem is not only one of substance but perhaps more crucially of temperament. Throughout the campaign, he has been volatile and impulsive. He moves suddenly and unpredictably—one day suspending his campaign, the next urging that the chairman of the SEC be fired, the third blaming Democrats for the economic crisis. He apparently wanted to name as his vice presidential candidate Joe Lieberman, a pro-choice semi-Democrat with decades of experience, but then instead picked someone close to the opposite—Sarah Palin, a rabble-rousing ultraconservative with limited experience and knowledge of the issues

      Anderson Cooper

      Cata deontologie pe CNN.

    34. @ Vlad M.
      Am impresia ca deja comentariul tau emana lipsa de bun simt. Nu am epatat niciodata, nu m-am dat „analist politic” ca multi pe net sau bloguri (ILD inclusiv) si nu am facut niciodata apel la studiile mele pentru a-mi justifica opiniile, o metoda dealtfel complet idioata. Habar nu ai ce fac eu la facultate si sunt convins ca habar nu ai ce se studiaza la stiintele politice si cu atat mai putin in specialitatea mea insa astfel de declaratii nu tin decat din frustrarea produsa de incapacitatea de a avea un dialog si a prezenta argumente serioase.

      @Emil
      Te rog sa-mi indici unde spun eu ca CNN-ul este bun. Am impresia ca vorbesc cu peretii. Pe bune! Am si explicat separat ca am comparat Fox-ul cu CNN-ul care este deja faimos ca e un canal ideologizat si ridicol. Iar voi imi puneti in carca c-am laudat CNN-ul! Este aberant daca nu cumva o faceti intentionat. Ca sa intelegi comparatia iti redau una ce era de notorietate la TCM-ul din Politehnica. Acolo era unu Stere, un profesor catastrofal (asa vorbeau cei de-acolo eu neavandu-l profesor pentru ca eram la Mecanica) si intotdeauna ceilalti profesori erau apreciati in unitati „stere”. Ei bine, undeva prin 85, apare un alt profesor (din pacate nu-i mai retin numele) ce a dovedit ca e „mai prost ca Stere” si ca atare i s-a dat pseudonimul acronim MPS.

    35. dupa parerea mea, cnn e mult mai ideologizat si mai penibil ca fox. cnn alaturi de cbs, nbc, abc, etc ar trebui sa intre in categorii gen „ideological news” si „bullshit news” mult inaintea foxnews, in primul rind pt ca, daca urmaresti fox ai idee despre ce se intimpla, daca urmaresti cnn, e ca si cum te-ai uita la antena3, pastring proportiile. inveti multe glume proaste si atit. campania din 2008 pe mine m-a lamurit definitiv, cind fox news era singura televiziune care nu farda sau nu ascundea total adevarul in ce priveste trecutul si pe apropiatii lui obama. atunci cnn si restul tv au fost absolut sub orice critica, la ani lumina de fox. asta indiferent de cit e fox de injurat, ba mai mult, faptul ca e injurat si dispretuit de personaje ca olberman este de obicei o garantie a calitatii. altfel eu zic sa incheiem discutia asta aici sau sa mutati certurile (ca a devenit cearta) pe mail

    36. A spus bine GameTheory !!! Pe banii statului suntem cu totii de dreapta sau stanga dupa nevoi Mai bine spuneti ca faceti PR pt un grup de interese ce vrea sa-si insuseasca moca monopolul de stat din educatie si sanatate ! E mai onest :))

    37. Adrian, te citez: „Dupa parerea mea, canalul Fox News e mult mai jos calitativ si deontologic decat CNN.”
      In departamentul de logica asta inseamna ca CNN este mult deasupra Fox din punct de vedere calitativ si deontologic, deci CNN este superior FOX. Spus simplu, CNN este mai bun decat Fox. Nu afirmi textual, dar aceasta e implicatia directa.
      Pe de alta parte, la fel de bine pot si eu sa te rog sa imi inidici unde anume ti-am atribuit zicerea ca CNN ar fi mai bun. Nicaieri, imi faci un repros imaginar. Am vorbit strict despre deontologia CNN si atat eu cat si Vlad ti-am dat o serie de exemple ilustrative pentru practicile deontologice ale CNN. E dreptul tau sa crezi in continuare ca CNN este mult peste Fox din punct de vedere deontologic, dar e ridicol. Ma rog, te priveste.

    38. Andrei Ciopata, pentru un grup de interese care vrea sa fure monopolul? monopolul, mai ales in educatie si sanatate, nu ar trebui sa existe, si daca te-ar duce putin capul ai intelege care e motivul pentru care promovabilitatea la bac anul asta a fost cit a fost si de ce spitalele din romania arata cum arata (si cind vb de educatie privata nu ma refer la fabricile de diplome de la noi, ci de cele mai bune si mai vechi universitati din lume, care sint cam toate private)
      asa ca ia-ti teoriile conspiratiei si plimba ursul de aici, e mai onest ” ha-ha „

    39. Dar de inginerii si specialistii din IT ce lucreaza in Occident ai auzit ? Dar de medicii ce lucreaza in Occident ? Am avut o scoala buna si cu traditie ( mai ales aia tehnica dar de vreo 10 ani e manageriata prost ) La fel e cazul spitalelor romanesti unde managementul cel putin pe ultimii 8 ani de de doi lei . Daca se umbla la management o sa fie bine .

      plimba ursul vb cu mama si tata tau – stii tu care si stii de ce . ok ?

    40. @40 Andrei Ciopata

      Monopolul de stat din invatamant si educatie este de mult, de foarte mult timp, „insusit”, moca, de mafia din invatamant si sanatate. Ma bucur ca faci PR pentru ea. Asa e si onest. 🙂

    41. Adrian Merfu
      Refuzi in continuare sa raspunzi la problemele ridicate. Te marginesti la a ignora cu bunastiinta ce ai scris tu insuti si la a te victimiza.

      Nu am epatat niciodata, nu m-am dat “analist politic” ca multi pe net sau bloguri (ILD inclusiv) si nu am facut niciodata apel la studiile mele pentru a-mi justifica opiniile, o metoda dealtfel complet idioata

      #1

      Nu este intelept sa te dai partizanul unei televiziuni precum Fox News care este prezentata ca un exemplu de “ideological news” in orice departament de stiinte politice.

      #2

      Cuvantul si mai exact verbul flip-flop este des folosit in stiintele politice mai ales de analisti

      Acum ca am lamurit-o si cu epatarea, si cu analistu’, si cu studiile, a mai ramas doar sa ne explici cine se da analist politic pe ILD.

      Habar nu ai ce fac eu la facultate si sunt convins ca habar nu ai ce se studiaza la stiintele politice

      Nefericit moment ti-ai ales sa fii convins. E adevarat, nu ma intereseaza activitatea ta universitara, dar ti-am scris comentariul anterior tocmai pentru ca am habar despre ce se studiaza la stiintele politice si nu ma impresioneaza cei care simt nevoia sa ne reaminteasca, o data la nu stiu cate comentarii, ca au avut de a face cu SP.

      astfel de declaratii nu tin decat din frustrarea produsa de incapacitatea de a avea un dialog si a prezenta argumente serioase.

      Daca te vei uita un pic la propriile-ti comentarii, vei observa ca nu esti capabil sa participi la dialog pentru ca nu poti prezenta argumente. Tot ce poti sa oferi interlocutorilor este o colectie de pareri emise pe un ton sententios, dublata de un victimism relativ paranoic, dupa cum tu insuti ai recunoscut („fiind mai paranoic din fire…”). Cam putin.

    42. @ emil
      Sper ca esti de acord ca una e sa spui ca CNN este deontologic peste Fox si complet diferit sa spui ca CNN este o televiziune corecta si obiectiva si pe care eu o laud. Si ce este prost are grade de comparatii. Nu ma deranjeaza faptul ca cineva nu este de acord cu mine cand spun ca CNN, un post repet evident ideologizat (chestiune devenita clasica deja), este mai putin „prost” decat Fox. Ce ma deranjeaza cel mai mult este ca aiuritor mi se reproseaza ca laud CNN-ul ca fiind post obiectiv si asta in ciuda celei de a doua postari #25 in care spun explicit parerea mea despre CNN.
      A veni acum cu link-uri ce contin varii comentarii de pe CNN ca sa-mi aratati ca Fox-ul e mai bun este nu numai absurd dar si naiv. De aceea am spus la inceput ca subiectul devine penibil. Ce facem aici? Ne dam link-uri in care probam unul altuia cat de prost e un post de stiri sau altul? Sa postez link-uri cu emisiunile lui Glenn Beck pe cand era la Fox, varsand lacrimi in timp ce spunea ca e patriot? Chestiunea nici nu trebuie macar discutata ea ramanand la nivelul de opinie pur si simplu. Colegii tai au recurs la atac la persoana si nu eu, o atitudine intr-adevar crestina, n-am ce zice. Si uite asa, am ajuns sa pierd timpul cu discutii inutile despre un subiect impus de fantasmagoriile promovate ca adevar. Asa cum ti-am spus si in discutia privata, nu tin sa-mi postez opiniile cu orice pret si mai ales acolo unde dialogul este imposibil sau este refuzat pe varii motive de vanitate. Bucurati-va, ca nu va mai deranjez de acum incolo. Promit.

    43. Adrian Merfu

      Nu este intelept sa te dai partizanul unei televiziuni precum Fox News care este prezentata ca un exemplu de “ideological news” in orice departament de stiinte politice. Dupa parerea mea, canalul Fox News e mult mai jos calitativ si deontologic decat CNN.

      Vlad M.

      Si daca “departamentul de stiinte politice” a stabilit a ceva, atunci e litera de lege, nu? Daca “departamentul de stiinte politice” stabileste ca Bush este cele mai cretin presedinte din istoria SUA, un smecheras de bani gata care a fraudat alegerile in 2000 si 2004, atunci asa este, nu? Doar “nu este intelept” sa declari altceva.

      emil

      CNN și deontologia sunt de efect într-o poezie dadaistă, pe rol de asociere absurdă.

      Vlad M.

      Ai afirmat ca Fox News este sub CNN, “calitativ si deontologic”, si atunci ti-am aratat care e nivelul CNN. Fox News nu face asa, asadar nu are cum sa fie sub CNN.

      Adrian Merfu

      Te rog sa-mi indici unde spun eu ca CNN-ul este bun. Am impresia ca vorbesc cu peretii.

      emil

      In departamentul de logica asta inseamna ca CNN este mult deasupra Fox din punct de vedere calitativ si deontologic, deci CNN este superior FOX. Spus simplu, CNN este mai bun decat Fox.

      Adrian Merfu

      Sper ca esti de acord ca una e sa spui ca CNN este deontologic peste Fox si complet diferit sa spui ca CNN este o televiziune corecta si obiectiva si pe care eu o laud.

      Omul traieste intr-o realitate paralela. Intr-adevar, vorbeste cu peretii.

    44. Din pacate nu mai e Glenn Beck la Fox. O mare pierdere. Nu vad nici o problema ca un om sa fie emotiv si patriot.

      Si daca e vorba de calitate, de adevar, de cinste, sa nu uitam scandalul uluitor cu unul din posturile parca de radio (nu-mi amintesc care) cind au fost fotografiati pe ascuns 2 angajati de acolo la o intilnire unde niste degizati in Islamisti le ofereau bani grei ca donatie pentru a prezenta la program ideologia lor, si faceau si bancuri gretoase impreuna. Apoi a mai fost si o discutie cu ei lunga si penibila prin telefon. In urma acesora, directoarea a fost concediata.
      Daca tine minte cineva la ce topicuri au aparut pe linie dreapta, ii rog sa dea linkurile cu pricina. Merfu ar avea ce invata despre mass media stingista, si cum se face ca sint asa de partinitori pentru cauza Palestiniana.
      Radio, televizia, tot o apa si-un pamint. E vorba tot de mass-media care e stingista, fara doar si poate.

    45. Despre NPR era vorba, Silvapro http://inliniedreapta.net/lavedere/npr/

      post de radio de stat din SUA notoriu pentru coruptia si „ideological news” de stinga si extrema stinga:

      cu toate astea, nimeni nu clipeste cind este laudata deontologia cnn, bbc, npr, iar la noi aceste institutii sint privite cu un respect pe care de mult nu il mai merita. strimbatul din nas si dezgust apar doar cind vine vorba de foxnews.

    46. Andrei Ciopata este postac uslamist. Are o problema cu ultimii 8 ani de management in spitale, de parca nu Ministerul Sanatatii condus in majoritatea timpului de ministri uslamisti e responsabil, ci Dictatorul – asta e insinuare sub nivelul mediu de la Antena 3, ca tot vorbiti de ideological news :))
      Poate fi trimis la gunoi, nu cred ca e capabil de vreo postare inteligenta in urmatorii ani.

      Costin, apropo de NPR. Aici chiar avem o problema pentru ca finantarea este si publica, nu doar privata. Daca ne uitam la telelviziunile de stiri enumerate, cred ca putem, intr-o anumita masura, accepta un bias fie pentru stanga, fie pentru dreapta, insa in cazul organizatiilor media de stat asta este de neimaginat. Bias-ul este acceptabil pe sectiunea „Opinii” nu insa si pe sectiunea „News”.
      La NPR, sa nu avem discutii: finantarea se face inclusiv prin Department of Education si Department of Commerce.

    47. Noi avem ceea ce eu as putea numi pseodoeconomie, practic nu avem nici un sprijin , ei doar mananca si atat nu este nimeni incurajat sa isi deschida o afacere , este doar cal de carat saci sa o zic asa.

    48. „capabil să cîştige, în mod clar, un mandat popular de dreapta”

      Mandat popular de dreapta… Există așa ceva? Unde? Mă mut acolo mâine.

    49. Referitor la privatizarea medicinei, pun problema: de ce in SUA unde avem un sistem preponderent privat de sanatate costul mediu pe cap de locuitor este dublu fata de marea britanie si franta unde unde avem un sitem de sanatate de stat.(pentru detatlii megeti pe siteul oms-ului) care e spilul, sa privatizam ca sa platim dublu pentru aceleasi servicii?

    50. Si inca ceva…. zici: ” sa privatizam ca sa platim dublu pentru aceleasi servicii?”

      Serios? Chiar esti convins ca serviciile de stat din UK si Franta sunt la acelasi nivel de calitate cu cele din SUA?

    51. @54 @57 Este normal sa fie cel mai ieftin, din moment ce nu se aloca vreun ban. Si nu se aloca niciun banut pentru ca nu sunt bolnavi. Si asta, numai si numai datorita alimentatiei…preventive; alimentatie pe baza de scoarta de copac si iarba ( nu tu carne, burgeri, saorme, big-macuri, nu zahar sau paine); alimentatie care nu produce bolnavi. Mori direct!
      Nicule am o intrebare: ti se spune si NEA NICU?

    52. discutia asta a mai avut loc pe aici, reproduc comentariile unui sporter ild de la articolul Nihilism pe Wall Street:

      40roadrunner
      28 octombrie 2011 la ora 22:32

      @ emil b #37

      Din nou despre healthcare in America… Un subiect drag mie, dar greu de inteles atunci cind esti orbit de dogme ideologice. Fie de “stinga”, precum Deceneu, care-l critica din cauza caracterului privat, fie de “dreapta”, precum altii, care-l apara in baza aceluiasi caracter privat.

      Deceneu zice: In S.U.A. care are un sistem de asigurari de sanatate preponderent privat….

      Iar tu zici: Aprox 50% din cheltuielile americane pentru sănătate provin de la trei mari programe guvernamentale: Medicare, Medicaid şi CHIP. Primele două sunt exemple tipice de risipă, fraudă şi costuri scăpate de sub control.

      Eu zic:

      Sistemul medical american este preponderent privat! Problema lui este ca contine 0 (zero!) la suta free-market in el.

      Costurile au scapat de sub control din cauza ca sistemul este monopolistic suta-la-suta. N-ai unde sa te duci in alta parte. Iar rolul guvernului la cresterea preturilor nu consta in Medicare, Medicaid si CHIP, ci in cultivarea sistemului de asigurare through employment, sistem pe care l-a incurajat si mandatat inca din anii ’40.

      Mecanismul prin care preturile cresc necontrolat este urmatorul. Employerul, in loc sa-si compenseze angajatul in bani (in fapt, singurul “legal tender for all debts, public and private”), il compenseaza (ilegal!) mixt, in bani si in natura, natura fiind “beneficiile” – dintre care cel mai important beneficiu este “asigurarea medicala”. Partea de compensatie reprezentata de “asigurarea medicala”, desi este a angajatului de drept, angajatul nu o vede niciodata si nici n-are vreun control asupra ei. Si vorbim de mii de dolari pe luna aicea, nu de sume de trei lulele.

      Cine “vede” partea aia? O “vede” industria medicala, care stie ca banii sint acolo, garantati, si ca nu au de facut altceva decit sa intinda mina dupa ei. Providerii cer aberatii de genul 10,000 de dolari pe ziua de spital, iar asigurarile medicale platesc, ca au de unde si doar nu platesc din buzunarul lor. Influxul de bani este garantat, sigur, in virtutea faptului ca fiecare, vrea, nu vrea, plateste din gros la sistem la modul indirect, prin employer. Cind banii sint garantati, de ce sa nu-i papi? Si-apoi sa ceri altii, mai mult?

      Alta ar fi socoteala daca eu (adica noi, consumatorii) as controla, as dispune de acele “beneficii”. De exemplu eu, in ultimii 5 ani, am fost doar de doua ori la doctor. De ce sa platesc mii de dolari pe luna pentru asta?

      Daca noi, consumatorii, am controla asta, ei n-ar mai cere 10,000 pe zi de spital. Cind un provider mi-ar cere o asa aberatie i-as zice ca-i prea mult si sa-si gaseasca alt prost. Pentru mine se va gasi cineva care sa ceara mai putin, c-asa-i in free market. Iar cel care mi-a cerut 10,000 va lua nota de asta si va cere si el inca si mai putin (pt. ca altfel nu va incasa nimic), si-asa mai departe.

      Medicare si Medicaid reprezinta risipa doar pentru ca ele platesc de la stat aceleasi preturi aberante fixate de asa-zisa “piata privata”. Guvernul nu este el consumatorul adevarat, nu plateste nici el din buzunarul si i se rupe ca preturile sint aberante. Insa nu sint ele, Medicare si Medicaid, principala driving force in cresterea aberanta a preturilor.

      O reforma adevarata, in spirit de free-market, de la diagnosticul de mai sus ar trebui sa porneasca. A da vina numai pe interventia guvernamentata si-a proslavi caracterul “privat” nu rezolva problema. Nu intotdeauna ce-i “privat” este si “free market”. In industria medicala americana free-market-ul este admirabil, sublim, dar lipseste cu desavirsire.

      Cea mai radicala masura dintr-o reforma adevarata ar fi ridicarea mandatului de medical insurance through employment. Oamenii sa-si primeasca “beneficiile” (care, repet, sint ale lor de drept!) nu in natura, ci in cash, si-apoi sa decida ei singuri ce vor sa faca cu cash-ul. Sa vezi atunci “prabusiri” de preturi pe “piata medicala”.

      Numai ca este foarte putin probabil ca asta sa se intimple. Interesele sint prea puternice si prea bine ancorate. La urma urmei vorbim de 1/6 din economie! Industria medicala se va bate cu ghearele si cu dintii ca sa nu ramina fara vaca de muls.

      De intimplat se va intimpla odata si-odata, si va fi prin total bankruptcy, atunci cind intreaga sandramaua se va prabusi, nu numai sistemul medical.

      49roadrunner
      29 octombrie 2011 la ora 1:32

      P.S. (la inceput! 🙂 N-a intrat de prima data si-am profitat de ocazie sa corectez citeva typos. Cind ii dati drumul, lasati-o pe asta.

      #43 emil b.

      Roadrunner… yeah man sistemul american e tare deficient.

      Mi se pare mie sau deosebesc o nuanta de sarcasm aici? Eu am vorbit foarte serios! :mrgreen:

      Sa nu crezi ca sint vreun Michael Moore care zice ca sistemul din Cuba e mai bun decit in America. Cu asta, de altfel, imi sar toti in cap atunci cind indraznesc, cu timiditate, sa-mi expun teoria.

      Da, exemplul tau este tipic. La asta ajungem inevitabil cind avem un sistem monopolistic in bed cu guvernul. Problema este ca dezbaterea pe tema asta in America se impotmoleste rapid din cauza de blind-spots ideologice. Dreapta da vina pe guvern, stinga pe sistemul “privat”, si nimeni nu este in stare sa depaseasca nivelul asta de genunchi al broastei, cu foarte putine exceptii pe care le gasesti pe site-uri obscure, gen mises.org sau financialsense.com, nu in mainstream. Si tot de-aia nimeni dintre candidatii republicani nu reuseste sa convinga publicul cind aduc vorba despre healthcare. Publicul simte ca ceva nu este in regula dar nu poate sa puna degetul pe ce anume. Iar cind republicanii injura partea “publica” si vin cu partea “privata”, nu conving pe nimeni. La urma urmei, de ce ar merge mai bine pe “privat”? se intreaba publicul. Doar asta avem de vreo 60 de ani!

      Daca ar fi dupa mine, as da de pamint si cu sistemul “public” si cu cel “privat”.

      Problema este ca intreg sistemul se simte calare pe situatie, inamovibil, stie ca lumea n-are alternativa. Obama n-a facut decit sa mai adauge citeva tzitze la ugerul vacii. Cine zice ca industria medicala a fost impotriva lui Obamacare nu percepe corect situatia.

      Doua istorioare: una pe “sistemul deficient”, alta pe frauda.

      1. Am fost in Romania in primavara asta. M-am intilnit cu un vechi amic care face parte din subtirica clasa antreprenoriala din Romania, din cei 1% 😉 A avut nevoie de o interventie chirurgicala mai delicata si s-a dus la o clinica din Germania. Evident ca a trebuit sa plateasca totul cash. Cit l-au costat 7 zile de spital + interventia? 5,000 de euro.

      In America ar fi trebuit sa decarteze 70,000 USD (pentru spital) si >30,000 USD pentru interventie. I’m not kidding, am billuri care demonstreaza asta.

      “Da, baaa…”, ii ziceam eu, “da stai sa vezi, pai ce-avem noi in America n-are nimeni, in America ai camera ta privata, televizor si internet (de parca asta-i trebuie unuia bagat la perfuzii si la aparate, televizor si internet!), serviciu a la carte, ai o legiune de amploaiati care au grija sa-ti fie totul bine si te gidila si-n koor! Ce? se compara?”

      “Ai sa rizi”, zice el, “da’ am avut si eu camera mea, televizor si internet, si da, m-au gidilat si in koor.”

      Ce era sa-i mai zic? Oricit ai fi de patriot si de pro-american, e o diferenta intre 5,000 de euro si 100,000 USD. “Bine”, zic, “da-mi si mie adresa clinicii aleia…”

      Numai ca n-am ce face cu adresa! Oricum ma jupoaie baietii aici. Daca as reusi sa ies din sistemul de aici, sa fie-al naibii ala care nu se va duce in Germania cind va avea vreo problema!

      2. Fraudarea are loc la toate nivelurile, cele mai benigne.

      Eu m-am dus de 2 ori la doctor in ultimii 5 ani, pentru raceli normale, vizite pentru care 100 de dolari ar fi un pret normal. Intervalul dintre vizite a fost de vreo 3 ani. Cind doctorul m-a vazut a doua oara mi-a zis:

      “Vai, dl. roadrunner, ce placere!” (!!!) “Dar de ce nu veniti pe la noi mai des?” (!!!!!!!)

      M-am uitat la el crucis! Cum adica ma, sarlatanule, sa vin la tine mai des? Ce vorba-i asta? Ce-mi doresti tu cu vorba asta???

      Eu n-as veni la tine deloc daca as putea!

      Evident, el nu-mi facea urarea sa ma imbolnavesc mai des. El imi sugera sa trec pe la el mai des, asa, la o-ha, ca sa aiba si el ce sa billeze, ca sa ii fac lui un bine, sa-l ajut sa mulga sistemul. Si de ce n-as face-o? La urma urmei, tot platesc, fie ca trec pe la el, fie ca nu.

      Cam la astfel de scene de teatru absurd ajungi cind nu ai free-market in medicina, indiferent ca-i socializata ca-n Europa si Canada sau ca-i “privata” (privata my ass!) ca-n America.

      de altfel si domnul emil borcean parea mai rezervat atunci fata de sistemul medical american:

      43emil borcean
      28 octombrie 2011 la ora 23:14

      Roadrunner… yeah man 🙂 sistemul american e tare deficient. Te contrazic cu respect, dar sectorul de stat reprezinta aprox. 50% din banii tocati (si in crestere). Si ai dreptare si in ce priveste lipsa mecanismelor de piata libera. In industria asta s-a format o alianta toxica intre birocrati, firme de asigurare si spitale, care functioneaza ca un cartel.>

      A aduce in discutie in loc de argumente teme de tipul coreea de nord este la fel cum arati bau-baul ununi copil, ceea ce denota din partea unora care recurg la astfel de procedee o gandire de tip pternalist-dictatorial, stt, liniste ca vine bau-baul din coreea… suprinzator pentru unii care par sa lupte tocmai pentru libertate.

    53. Ok, vin si eu acum, dupa 1000 de ani, cu un post, dar totusi mi se pare important……ca de la un om trecut prin scolile Romaniei (12 ani+5 de facultate) si care a apucat sa mai si predea, in una din ele……o observatie de bun simt: realizeaza cineva ca, in scolile din Romania, i mean scoli, licee, scoli profesionale, facultati, etcetc, morala, sau, cum i se zicea pe vremea noastra, purtarea, e materia studiata cel mai putin, in unele locuri chiar deloc? In alte tari nu-i asa, acolo lucrurile astea se invata si la scoala, nu numai in familie , a la noi (daca si acolo!!), si asta se vede, se simte!! Inainte de 1945 nu era asa….ma intreb, voi prinde oare vremurile alea cand vom reincepe sa educam si in scoala simtul moral al copiilor?Ca, daca nu facem asta, putem sa punem cruce, in curand, tarii asteia, degeaba ne vom mira si ne vom scarbi cand vom vedea cum produce generatii peste generatii de Nastasi, Hrebengiuci si Becali….fara morala (si religie, dar nu numai, nu-i suficienta) studiata in scoli, e inutil….

    54. 16.12.2012 | Adrian Merfu a raspuns:
      Totusi, da! Va spun din proprie experienta, credeti-ma! Un lucru extrem de important este sa cititi si comentariile nu numai articolele publicate. La ora asta nu cred ca exista acolo vreo parere contrara fuhrerului acestui blog. Din pacate nu este singurul blog ce sa da aparator al democratiei care esueaza in tirania opiniei; In Linie Dreapta este un alt exemplu in acest sens. Acolo insa ideologia extrema vine prin Evanghelismul Nord-American idolatru de Fox News. Mai iei cate o gura de aer, din fericire, cand mai citesti un articol de Tismaneanu sau Liiceanu, desi acesta din urma scrie rar. In rest, cu regret si tristete o spun, superficialitatea si ideologia domina copios articolele cu tema politica.

      bietul. se vede de la 5 dealuri distanta ca a citit omana de articole. Daca apare o publicatie care nu ignora un anumit set subiecte este bruscincadrat in idolatria Fox News. Pentru ca asa e intelept in lumea lui mica a stangii.

    Lasă un comentariu

    Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.