Catherine Ashton. No regrets!

    0

    87fdfd8e-79f0-45c6-b7d9-6c5049534311În Parlamentul European, Catherine Ashton a răspuns neconvingator întrebărilor puse de doi europarlamentari britanici despre tinereţea ei în cadrul CND – mişcare pacifistă care milita pentru dezarmarea unilaterală a democraţiilor occidentale în timpul Războiului Rece.

    Europarlamentarii polonezi, baltici, cehi, unguri, slovaci, români si bulgari din Comisia de politica externă nu aşteptau vorbe fără rost, ci o delimitare clară faţă de un angajament din tinereţe luat de Catherin Ashton şi obiectivele unei mişcări care a folosit URSS (stipendiată de KGB) şi a prelungit suferinţa popoarelor din Estul Europei.

    [pullquote]Multe organizaţii de tipul „Ban-the-Bomb!” şi miscări anti-nucleare erau operaţiuni finanţate de KGB. Nu mă mai pot uita la o petiţie pentru pacea lumii sau alte presupuse cauze nobile, în special anti-americane, fără să-mi spun: „KGB”!
    Ion Mihai Pacepa[/pullquote]

    Printr-o uimitoare reprezentaţie de umor involuntar, Adrian Severin a reuşit să destindă atmosfera din Comisia de politica externa. Dupa mai bine de doua ore de audieri, raspunsurile evazive ale Baronesei Catherine Ashton îi adusesera in pragul disperarii pe europarlamentari (EuropeanVoice.com: Ashton gives underwhelming performance). Si atunci, spre final, Adrian Severin a dat lovitura.

    Doamna Inalt Reprezentant, a început Severin. Particip la aceste audieri pentru a vedea în ce directie putem conlucra în viitor, si nu pentru a va testa cunostintele. Veti fi de acord cu mine ca politica externa nu trebuie sa fie doar reactiva, ci activa? Si ca actiunea presupune viziune? Iar viziunea are nevoie de obiective clare? Si ca obiectivele clare necesita o constiinta clara privind valorile noastre si identitatea noastra politica? Deci, daca sunteti de acord cu toate acestea, veti fi gata sa lucrati cu noi în avans si nu retroactiv pentru a da forma aceastei viziuni?

    Parca uimita ca altcineva stapâneste atât de bine arta vorbitului fara rost, Catherine Ashton a raspuns acestui scurt, dar puternic, torent de platitudini cu: Yes.
    In sfârsit, un raspuns direct
    , s-a felicitat Severin în hohotele de râs ale colegilor. A fost momentul definitoriu al audierilor.

    Pâna la acest Yes cel mai frecvent raspuns fusese nu stiu / nu am soutie / nu am inca o parere. Fusese confruntata cu intrebari dificile: relatia cu Rusia, Ucraina, Belarus, Balcanii de Vest, Orientul Mijlociu, Cuba, relatia trans-atlantica (nementionata in discursul introductiv), opinia despre propunerile de reforma a Consiliului de securitate… La acest din urma subiect a raspuns cu franchete: The answer is I don’t know. This has not even crossed into my thinking… You’ve caught me out. Well done.


    Boris Zala, social-democrat polonez, a vorbit despre tensiunea dintre valorile UE – respectul drepturilor cetatenesti, si interesele UE – de exemplu, securitea si energia. Si a mentionat retinerea la Moscova, pe 31 decembrie, a Liudmilei Alexeieva, activista pentru drepturile omului. Chiar înainte de a fi saltata de politia moscovita (pentru ca ar fi participat la o manifestatie neautorizata), Liudmila Alexeieva, 82 de ani, primise Premiul Saharov din partea Parlamentului European. Jerzy Buzek, presedintele Parlamentului European, condamnase actiunea autoritatilor ruse.

    Nu stiam ca cineva a fost arestat…, a fost raspunsul domnei Ashton. M-ati intrebat ce voi face eu, raspunsul e ce vom face noi. Sunt foarte constienta ca în încercarea de a sprijin organizatii, Parlamentul European are un rol important de jucat, dar si Consiliul European, si Consiliul pebntru Afaceri Externe. Toate acestea sunt teme pe care trebuie le dezvoltam împreuna. Sa vedem ce va face diferenta, ce tip de strategie va fi de folos pe viitor, construind pe succesele din trecut si reanalizand ce nu a mers. Aceasta e abordarea mea. Nu am o solutie pentru problema asta în acest moment. Ce am însa acum este ca stiu limpede ca trebuie sa gasim cai pentru ca instrumentele, “levierele” pe care le folosim sa fie cele mai eficace. Sa recunoastea, parca acel Yes era mai simplu.


    ,, Nu ma mai pot uita la o petitie pentru pacea lumii sau alte presupuse cauze nobile, in special anti-americane, fara sa-mi spun: „KGB”


    Ion Mihai Pacepa

    La urma urmei, raspunsurile evazive puteau fi intelese. Trecusera doar cinci saptamâni de când liderii europeni decisesera, surprinzator, ca domna Ashton (din 2008 comisar pentru comert în locul lui Peter Mandelsson), sa devina “ministru de externe” al UE, fara a avea vreo experienta în domeniu. La audierile din Parlamentul European, Catherine Ashton evolua înca pe un teren strain si nesigur (EUobserver: Asthton’s start).

    Era însa o tema pe care o stapânea perfect si care astepta lamuriri, raspunsuri clare, asiguratorii în tarile Europei de Est: angajamentul doamnei Ashton în organizatia pacifista Campaign for Nuclear Disarmament (CND), al carei trezorier a si ajuns la un moment dat. In timpul Razboiului Rece, CND sustinea dezarmarea unilaterala a Vestului democratic.

    Dar felul în care a abordat Catherine Ashton acest angajament din tinerete, remunerat, în CND, arata (în cel mai fericit caz) o neîntelegere atât a consecintelor actiunilor miscarilor pacifiste, cât si a felului în care aceastea sunt percepute în Europa de Est. In doua articole, Seeing Red si Kerry’s Soviet Rhetoric, generalul Ion Mihai Pacepa a furnizat informatii de prima mâna privind finantarea de catre KGB si serviciile secrete comuniste a unor miscari care promovau dezarmarea unilaterala a Occidentului democratic si capitalist. Multe organizatii de tipul „Ban-the-Bomb!” si miscari anti-nucleare erau operatiuni finantate de KGB. Nu ma mai pot uita la o petitie pentru pacea lumii sau alte presupuse cauze nobile, in special anti-americane, fara sa-mi spun: „KGB, marturisea generalul Pacepa.

    You are now the EU’s political supremo in charge of security and defense policies.
    It’s important for this Parliament to know, and for the member states, which includes two nuclear powers, France and the UK, and especially in the light of an Iran racing ahead to develop its own atomic weapons, do you still support unilateral nuclear disarmament?


    Charles Tannok

    ,,

    Catherine Ashton are responsabilitatea politicii de securitate si aparare a unei Uniuni care cuprinde doua state nucleare, Marea Britanie si Franta, si care se confruna cu eforturile Iranului de a se dota cu rachete si arme nucleare. In acest context, europarlamentarul conservator Charles Tannock a intrebat-o pe doamna Ashton daca mai sustine dezarmarea nucleara unilaterala. Un simplu „Da” sau „Nu” ar fi de ajuns, a sugerat domnul Tannock. Raspunsul parea simplu. La limita, doamna Ashton putea raspune chiar Da, sustine dezarmarea unilateralaa Iranului (ceea ce, în treacat fie spus, chiar trebuie sa faca).

    Relevanta anilor ’70, nu este cea a lui 2010, si-a inceput raspunsul Catherine Ashton. Propunerile de atunci erau parte a unei miscari mult mai ample la nivel mondial. Desi stiu ca unii vor sa le stampileze intr-un fel, ele faceau parte din acea miscare. Si nu sunt relevante acum, nu mai sunt membra a CND de 28 sau 29 de ani.

    Charles Tannock a reamintit ca un simplu Da sau Nu era de ajuns. Catherine Ashton a insistat pe doctrina Severin, a vorbitului fara rost: Ce era relevant în anii ‘70, nu este relevant acum, nu sunt membra a CND de multa vreme, nu cred ca acea strategie este potrivita acum. Nu doar pentru ca acum Uniunea Europeana exista într-un fel în care nu a existat înainte, dar ceea ce a fost “entuziasm tineresc”- sa te opui proliferarii nucleare, continua sa fie relevant în activitatea noastra, temele neproliferarii vor reveni în luna mai si vor fi discutii foarte dificile.

    ,, If your views had prevailed, Eastern Europe would not now be free.
    On the most important foreign affairs and security issue since the Second World War, your judgment has been wrong.


    William Dartmouth

    Tema entuziasmului tineresc a revenit spre finalul audierilor. A fost ridicata de William Dartmouth (Partidul Independentei Marii Britanii – UKIP) care i-a spus doamnei Ashton ca daca viziunea ei si a CND ar fi avut câstig de cauza, Europa de Est nu ar fi libera acum. Va deziceti sau nu regretati nimic?

    Catherine Ashton a ales sa-i raspunda cu condescendenta lui William Dartmouth: Imi place democratia parlamentara, iata ca aveti dreptul sa discutati cu mine orice doriti. Nu e fantastic? Si nu e fantastic ca, uitându-ne la Uniunea Europeana, descoperim 27 de tari in Parlamentul European care se bucura de acelasi lucru? E una din marile bucurii din timpul vietii mele. Câtiva europarlamentari au început sa aplaude. William Dartmouth avea si dezavantajul de a fi exponentul unui partid cu proasta reputatie. Si totusi, nu William Dartmouth fusese cel care în anii ’70 milita pentru dezarmarea unilaterala de democratiilor occidentale, spre satisfactia URSS si a regimurilor dictatoriale care asupreau popoarele Europei de Est.

    In ceea ce priveste absenta din CV-ul doamnei Ashton a mentionarii angajamentului din tinerete in CND, raspunsul a fost uimitor. De parca era vorba de o candidatura pentru un post de director de resurse umane al unei companii, nu de cea al Inaltului Reprezentant pentru politica externa si securitate al UE, Catherine Ashton a raspuns ca în CV se pun de obicei lucrurile care au relevanta pentru postul respectiv. Când eram tânara, am manifestat pentru ca eu credeam ca trebuie abolite armele nucleare. Puteti critica felul în care am facut-o, nu puteti crtitica ceea ce doream sa împlinesc. Iar parte din ceea ce am facut era ne asiguram ca suntem in legatura cu toate miscarile de eliberare din Europa de Est. Nu am vizitat Europa de Est, ne doream cu ardoare sa vedem Europa de Est libera si iat-o.

    Dar Europa de Est nu s-a eliberat datorita dezarmarii nucleare a democratiilor occidentale, ci, dimpotriva, dupa ce URSS a pierdut cursa înarmarilor cu Statele Unite conduse de administratia Reagan, o administratie care nu s-a lasat intimidata de actiunea miscarilor pacifiste.

    Doamna Ashton a tratat aceasta tema ca o problema de politica interna. In Marea Britanie, probabil, aceste raspunsuri ar fi fost suficiente, fiind interpretate in cheia unei conflict politic între un politican laburist chestionat de un conservator si un membru al UKIP. Dar discutiile aveau loc la Bruxelles, în prezenta europarlamentarilor polonezi (foarte activi, de altfel), baltici, cehi, unguri, slovaci, romani si bulgari. Cu foarte putine exceptii, acestia nu asteptau vorbe fara rost, ci o delimitare clara fata de un angajament din tinerete si obiectivele unei miscari care a prelungit suferinta popoarelor din Estul Europei.

    Print Friendly, PDF & Email
    DISTRIBUIȚI
    Articolul precedentPat Robertson şi Danny Glover despre tragedia din Haiti
    Articolul următorBig Brother ne caută în gunoaie
    Gelu Trandafir
    Gelu Trandafir a studiat jurnalismul în Franţa. A fost producător de emisiuni pentru ProTV, realizator şi editor pentru BBC World Service, editorialist la România liberă şi redactor-şef adjunct la Evenimentul Zilei şi Cotidianul. A făcut parte din Delegaţia Permanentă a PNŢCD la începutul anilor '90 şi este membru fondator al Fundaţiei Ioan Bărbuş. A fost membru CNA între 2006 și 2012.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here