De ce nu sunt liberal

    20

    Sunt multe motive ca să fii contra socialismului. Două sunt însă contradictorii, trebuie să alegi: ori îţi place libertatea pieţei pentru că ea promovează Statul de drept, ori îţi place Statul de drept pentru că el promovează libertatea pieţei.

    În primul caz, eşti “conservator”; în al doilea, eşti “liberal”.

    O vreme, nu simţi diferenţa. Atunci când dreapta este încă incipientă, nebuloasă şi fără formă, liberalii şi conservatorii rămân într-o plăcută promiscuitate, contopiţi în aversiunea comună faţă de etatismul stangist. Imediat ce lupta împotriva stangismului cere o definiţie doctrinară mai precisă, diferenţa apare: ori fundamentezi Statul de drept pe o concepţie tradiţională a demnităţii umane, ori îl reinventezi după modelul pieţei, unde dreptul la preferinţele arbitrare este limitat doar de un contract de vânzare-cumpărare negociat liber între părţi. În ambele cazuri, doreşti libertatea, dar în primul, fundamentul ei este “material”, adică definit prin valori şi principii explicite, în cel de-al doilea e “formal”, adică definit printr-o ecuaţie contractuală al cărei conţinut este deschis la alegerea celor interesaţi.

    Dacă eşti conservator, consideri că un cetăţean nu are dreptul de a angaja pe altul că să-l ucidă (cu atât mai puţin pentru a ucide un terţ), deoarece viaţa este un dar sacru ce nu poate fi negociat. Dar, pentru liberal, nu există nimic mai sacru decât dreptul de a vinde şi a cumpăra – inclusiv propria viaţă: dacă ţi se pare că viaţa ta e o porcărie şi vrei să angajezi un profesionist ca să-i pună capăt, nici Statul, nici Biserica nu au dreptul să dea nici cea mai mică indicaţie în această privinţă. Dacă cel care e în plus este bebeluşul tău anencefal, bunica ta senilă sau unchiul tău schizofren, ei nu au capacitate contractuală, dar tu ai: dacă ai şi bani să plăteşti o injecţie letală sau pe asistenta care să o facă, nimic nu va putea să împiedice ca cei trei care îţi stau pe cap să fie retraşi de pe piaţă prin intermediul serviciilor acelui profesionist. În mod curios, nu cunosc niciun singur liberal care să perceapă identitatea de esenţă între a angaja o asistentă pentru a le face o injecţie nenorociţilor, sau un pistolar care să le zboare creierii, sau un motocompresor care să-i reducă la starea bidimensională. Atunci când spun că ei consideră prima alternativă mai “umană”, nu îşi dau seama că apelează la un argument conservator şi că limitează în mod abominabil libertatea pieţei.

    Conservatorismul este arta de a extinde şi întări aplicarea principiilor morale şi umanitare tradiţionale prin intermediul resurselor formidabile create de economia de piaţă. Liberalismul este decizia fermă de a supune totul criteriilor pieţei, inclusiv valorile morale şi umanitare. Conservatorismul este civilizaţia iudeo-creştină ridicată la puterea marii economii capitaliste consolidate în Stat de drept. Liberalismul este un moment al procesului revoluţionar care, prin capitalism, sfârşeşte prin a dizolva în piaţă moştenirea iudeo-creştină şi Statul de drept.

    Traducere realizata de Anca Cernea
    Versiunea originala, in limba portugheza: Por que não sou liberal

    Print Friendly, PDF & Email

    20 COMENTARII

    1. Dacă eşti conservator, consideri că un cetăţean nu are dreptul de a angaja pe altul că să-l ucidă (cu atât mai puţin pentru a ucide un terţ), deoarece viaţa este un dar sacru ce nu poate fi negociat. Dar, pentru liberal, nu există nimic mai sacru decât dreptul de a vinde şi a cumpăra – inclusiv propria viaţă: dacă ţi se pare că viaţa ta e o porcărie şi vrei să angajezi un profesionist ca să-i pună capăt, nici Statul, nici Biserica nu au dreptul să dea nici cea mai mică indicaţie în această privinţă.

      Eu nu consider nici că viaţa e un dar sacru, nici că n-ar fi „nimic mai sacru decât dreptul de a vinde şi a cumpăra”. Dacă într-un anumit moment „ţi se pare că viaţa ta e o porcărie”, în altul poţi să-ţi schimbi opinia, şi ăsta e un fapt observabil; să consideri că trebuie să protejezi viaţa unui om până când el singur va depăşi clipa nefastă şi va dori să şi-o protejeze e o intuiţie normală. Ca să nu mai vorbim de actul respingător în sine, de a lua viaţa unui om care nu ţi-a făcut nimic rău. E respingător fiindcă e în natura umană să fie aşa, fie că această natură e creaţia directă a lui Dumnezeu, fie că e dobândită în urma unui proces de evoluţie biologică, şi alterarea acestei reacţii naturale se poate face doar prin constrângere sau suferinţă (stabilirea unui preţ pentru acest act nu elimină suferinţa, dar el poate fi suficient de mare încât să dea impresia că ar face-o sau că ar depăşi-o în valoare).
      Conservatorismul este arta de a extinde şi întări aplicarea principiilor morale şi umanitare tradiţionale prin intermediul resurselor formidabile create de economia de piaţă. Liberalismul este decizia fermă de a supune totul criteriilor pieţei, inclusiv valorile morale şi umanitare.
      Criteriile pieţei sunt criterii de preferinţă. De cele mai multe ori, aceste preferinţe reflectă principiile morale şi umanitare (tradiţionale sau nu) ale celor care acţionează pe piaţă.

    2. Raul, prostia sau vulgaritatea nu isi schimba propria natura chiar daca intrunesc majoritati zdrobitoare. Si atunci te intreb: ce se poate spune despre ideologia care supune totul criteriilor pietei?

    3. Eu nu consider nici că viaţa e un dar sacru, nici că n-ar fi „nimic mai sacru decât dreptul de a vinde şi a cumpăra”.

      De fapt, ceea ce incerci sa ne vinzi tu aici este faptul ca nu faci prea bine diferenta intre cele doua axiome? Adica, pentru tine, cele doua chestiuni in discutie respectiv „viata” si „dreptul de a vinde/cumpara” au un grad relativ similar de „sacralitate”… Este prea banala si stangage acesta tentativa de manipulare pentru a intra intr-o polemica

    4. Daca nu consideri ca viata e un dar sacru, nu te situezi in ordinea care vine de la Dumnezeu, de la care vin si natura umana, si principiile morale traditionale. Atunci definitia naturii umane, intuitiei normale, reactiei naturale nu poate fi decat arbitrara si relativa. Criteriile de preferinta pot fi atunci deasupra acestei ordini, putand sa reflecte sau nu, principii morale sau nu, umanitare sau nu, traditionale sau nu, sau lipsa oricaror principii.

      Pierzandu-se referinta obiectiva, se creeaza posibilitatea aparitiei unui Peter Singer care, de ce nu, neaga natura umana a unui bebelus pana la varsta constiintei de sine, si sustine ca, in tot acest interval, nu ar exista vreun motiv ca el sa nu fie omorat (acelasi Singer, care cere drepturi civile pentru maimutele mari). Sau a unui Mengele, care, definind natura umana in functie de rasa ariana, nu considera respingator sa chinuie si sa omoare oameni care nu intra in definitia lui; si ce semnificatie ar avea pentru el constrangerea si suferinta impuse victimelor sale, daca el prefera sa nu-i considere oameni?

      Sigur, cei care nu accepta ca viata e un dar sacru al lui Dumnezeu, nu sunt toti pe pozitia lui Singer sau Mengele; unii pot fi de acord cu eutanazia numai in anumite conditii, altii sustin avortul, dar nu si eutanazia, altii nici pe una, nici pe alta. Aceste variatii nu sunt insa semnificative din punctul de vedere al discutiei de fata. Ceea ce conteaza este faptul ca, odata indepartata referinta obiectiva, aparitia definitiilor aberante ale naturii umane nu mai poate fi impiedicata. Usa fiind descuiata, nu se mai poate opri deschiderea tot mai larga, la o anumita dimensiune si nu la alta.

      Nu e totuna daca natura umana e creata de Dumnezeu, sau nu e. Voegelin a explicat de ce filozofii care l-au ucis pe Dumnezeu au fost urmati in mod logic si necesar de criminalii impotriva umanitatii.

      Daca nu poti dovedi inexistenta lui Dumnezeu, si nu poti dovedi ca viata si natura umana au aparut fara El – ori, e clar ca nu poate nimeni sa faca aceasta dovada – atunci nu ai dreptul sa incerci sa impui aceasta viziune. Sarcina probei revine ateismului, nu Bisericii, pentru ca asa e secventa istorica. Religia ateista a aparut dupa cea crestina. Civilizatia occidentala este prin natura iudeo-crestina, nu este nici atee, nici neutra, nici multiculturala. Cei care au incercat si mai incearca sa o schimbe, sa o faca multiculturala, ateista, etc, ar fi trebuit mai intai sa se justifice, dovedindu-si premizele.

      Nefiind posibila dovada inexistentei lui Dumnezeu, nici a originii vietii si nici a naturii umane, fara actul Sau creator, este suficienta si numai incertitudinea, pentru a se pastra atitudinea traditionala de respect pentru viata umana nevinovata, ca un dar sacru, mai presus de preferinte. De ex, in cazul unui prunc nenascut, imposibilitatea de a se dovedi ca nu e un om, riscul ca prin avort sa omoram o fiinta umana, chiar daca nu am avea certitudinea ca este asa, ar trebui sa fie suficiente pentru abtinerea de la asemenea act.

      Subliniez ca argumentatia de mai sus nu e de natura religioasa, si nu e nevoie sa ai credinta ca sa subscrii la ea. Adica sa fii conservator, sa aperi bazele Civilizatiei care pune pret pe persoana umana, iti permite sa fii liber si sa ai pareri. Sa o aperi, chiar daca nu ai ajuns inca sa te convingi de Adevarul credintei care sta la baza ei. Doar pentru ca nu vrei sa o vezi distrusa de mentalitatea revolutionara -cu maretele ei proiecte de reinventare a omului si societatatii-, sfarsind intr-un totalitarism socialist-stiintific planetar, sau in Sharia.

    5. Raul, prostia sau vulgaritatea nu isi schimba propria natura chiar daca intrunesc majoritati zdrobitoare.

      Eu cred că răul se schimbă în funcţie de cultură, clasă socială, vârstă, ce-i drept, nu în părţile esenţiale, pentru care e necesară o transformare mai profundă, biologică, pentru a se permanentiza şi a ne defini. Referitor la relaţia cu majoritatea, relele minore/neimuabile emană dinspre centrul de putere: într-o democraţie poate fi majoritatea, în alte contexte nu (deşi şi într-o dictatură se poate defini binele ca opoziţie la acea dictatură). Aştept să fiu etichetat ca relativist moral după afirmaţiile astea. 😉
      Cât despre prostie, fie că o definim ca lipsă a inteligenţei, ca naivitate sau lipsă de simţ comun (încerc să mă gândesc la definiţiile cele mai uzuale), ea are legătură directă cu majoritatea, „proştii” fiind cei mai puţin inteligenţi, realişti sau cunoscători ai moravurilor în raport cu ceilalţi oameni.
      Legătura dintre vulgaritate şi majoritate e şi mai evidentă, vulgaritatea fiind ceea ce e specific vulgului. Ce rost are să te plângi că vulgaritatea e predominantă? E ca şi cum te-ai plânge că aciditatea e acidă. De-abia o societate în care vulgaritatea nu e predominantă m-ar îngrijora pe mine…

      Si atunci te intreb: ce se poate spune despre ideologia care supune totul criteriilor pietei?

      Probabil că e cvasi-inexistentă. Nu văd prea mulţi oameni pentru care piaţa să primeze în faţa… omeniei. Ce-i drept, ar putea exista şi cazuri patologice. Piaţa e un mijloc, nu un scop.
      E un mod prin care conservatorii şi-ar putea defini duşmanii: de vreme ce aceştia nu sunt suficient de „răi”, hai să inventăm noi un om (unul care „supune totul criteriilor pieţei”) şi să ne comportăm ca şi cum el ar exista cu adevărat – pare de Carvalho a spune! În felul ăsta, coeziunea grupului nostru creşte. Clasic…

      De fapt, ceea ce incerci sa ne vinzi tu aici este faptul ca nu faci prea bine diferenta intre cele doua axiome?

      Înainte de asta, trebuie să se demonstreze că aceste două „axiome” sunt singurele două posibile şi că sunt complet opuse.

      Adica, pentru tine, cele doua chestiuni in discutie respectiv “viata” si “dreptul de a vinde/cumpara” au un grad relativ similar de sacralitate…

      Nu-i adevărat (şi nu înţeleg de unde şi până unde).

      Este prea banala si stangage acesta tentativa de manipulare pentru a intra intr-o polemica

      Ce câinoasă poate fi lumea pe Net! Faci un comentariu în care nu jigneşti pe nimeni şi deja simte nevoia să-ţi sară la beregată, să te suspecteze de interese obscure (cică „tentativă de manipulare”, lol…)

    6. Liberalismul este ,in opinia mea optiunea politica a celor care iubesc libertatea mai mult decit ordinea si pun in prim plan individul si nu Divinitatea,Statul Biserica samd.libertatea pietei este un concept care deriva din cel al statuli de drept si nu invers! statul este cel care edicteatza regulile si prin urmare numai intr- un stat de drept care garanteaza si protejeaza libertaile civile aici inscriindu-se si dreptul de proprietate privata se pote discuta despre economia de piata.Conceptul conservator unde se spune ca libertatea pietei ar fi cumva opusa statului de drept este o aiurela pur si simplu aceasta neputind exista in afara statului de drept !De aceea inchei spunind de ce nu pot fi conservator!

    7. În primul rând, aş dori să-i mulţumesc doamnei Cernea pentru răspunsul echilibrat. De asemeni, lungimea răspunsului dovedeşte grijă şi respect (încep să mă întreb dacă-l merit, de vreme ce eu nu cred că voi produce unul cu aceleaşi caracteristici…)

      Daca nu consideri ca viata e un dar sacru, nu te situezi in ordinea care vine de la Dumnezeu, de la care vin si natura umana, si principiile morale traditionale. Atunci definitia naturii umane, intuitiei normale, reactiei naturale nu poate fi decat arbitrara si relativa.

      Of! Mi-aş dori şi eu să fie aşa simplu, să pot crede într-o autoritate absolută, de la care să emane Binele, Frumosul şi Adevărul. Dar deşi îmi doresc, nu pot. E şi asta o dramă a omului desprins din grija şi certitudinile sacralităţii, de a căuta singur calea optimă şi a-şi făuri propriul destin, cu erorile ce apar pe acest drum, dintre care pe unele le-aţi enumerat şi mai sus.
      Eu mai nou mă bazez pe o altă găselniţă, pentru a substitui această nevoie. Se cheamă psihologie evoluţionistă. Ea afirmă că putem deriva o natură umană care să fie absolută (sau oricum, mai puţin relativă) şi care să se manifeste trans-cultural prin studierea preferinţelor evoluate ale omului, de adaptare la mediul înconjurător. Sper că e şi asta ceva, decât deloc…

      Ceea ce conteaza este faptul ca, odata indepartata referinta obiectiva, aparitia definitiilor aberante ale naturii umane nu mai poate fi impiedicata. Usa fiind descuiata, nu se mai poate opri deschiderea tot mai larga, la o anumita dimensiune si nu la alta.

      Da, dar e posibil ca experienţa istorică să strângă cât mai mult uşa, învăţând unii din greşelile altora. Putem privi problema şi altfel: dacă religiile sunt false, dacă nu există tărâm sacru/transcendent, atunci religiile sunt şi ele deschideri ale uşii.

      De ex, in cazul unui prunc nenascut, imposibilitatea de a se dovedi ca nu e un om, riscul ca prin avort sa omoram o fiinta umana, chiar daca nu am avea certitudinea ca este asa, ar trebui sa fie suficiente pentru abtinerea de la asemenea act.

      Sunt de acord cu aceasta, cu atât mai mult cu cât nu am certitudini, nici în direcţia existenţei, nici în a inexistenţei lui Dumnezeu.

    8. Mai sus ai zis asa: „criteriile pieţei sunt criterii de preferinţă” care – de regula – „reflectă principiile morale şi umanitare (tradiţionale sau nu) ale celor care acţionează pe piaţă”.

      Cateva intrebari:
      1. Unde vezi tu omenia in toata treaba asta?
      2. Cine stabileste ce e omenesc si ce nu? Tot piata?
      3. Iar daca piata e plina de prosti si vulgari, pe astia ii lasam sa ne defineasca ce e drept si ce nu?
      4. Cum „emana” relele „minore” dinspre centrul de putere? Dar cele „majore”?

      Eu mai nou mă bazez pe o altă găselniţă, pentru a substitui această nevoie. Se cheamă psihologie evoluţionistă. Ea afirmă că putem deriva o natură umană care să fie absolută (sau oricum, mai puţin relativă) şi care să se manifeste trans-cultural prin studierea preferinţelor evoluate ale omului, de adaptare la mediul înconjurător.

      Preferintele evoluate ale omului sunt cele de adaptare la mediul inconjurator? Nu stiu de ce, dar cand citesc fraze precum cea de mai sus, am senzatia ca unora le place sa vorbeasca… vorbe.

    9. Salut Ghita Iulian Marcel. Mi-a atras atentia acest fragment:

      Conceptul conservator unde se spune ca libertatea pietei ar fi cumva opusa statului de drept este o aiurela pur si simplu…

      Opozitia dintre libertatea pietii si statul de drept este o aiureala, nu un concept conservator. Dar, poate ma insel. Ajuta-ma cu exemple clare din ginditorii conservatori cu care esti familiar.

    10. Cred ca nu a inteles exact ce a vrut sa spuna Olavo de Carvalho. Libertatea pietei presupune existenta unor principii de functionare care duc la instituirea statului de drept, dar aceste criterii sunt fondate pe conceptia traditionala a demnitatii umane (una, in esenta, religioasa).

    11. Afirmaţia mea cu „criteriile pieţei” e o observaţie la spusele domnului de Carvalho, conform căruia piaţa ar reuşi cumva să substituie nişte valori umane (tradiţionale) cu valori ale sale (sau determinate de acest tip de relaţii economice, că nici mie nu mi-e clar). Şi eu am remarcat că oamenii intră pe piaţă cu valori dobândite deja (din familie, şcoală, Biserică, comunitate, Organizaţia Păgânilor Răi şi Desacralizaţi 😀 , etc.) şi că în baza acestora şi definiţi de acestea ei fac alegeri pe piaţă, în aşa fel încât ele reflectă caracterul acestor oameni şi mediul în care trăiesc. Acuma dacă piaţa e plină de proşti şi vulgari, ce-ai vrea să faci? Să-i baţi la poponeţ? Să-i gazezi? Societatea găseşte un mod de a se structura singură, pentru că pe termen lung una plină de răi, proşti şi vulgari* nu este viabilă. De asemeni, observă că există o piaţă mainstream şi una de nişă, în aşa fel încât şi vulgarul şi stilatul să fie satisfăcuţi.

      1. Unde vezi tu omenia in toata treaba asta?

      În faptul că piaţa e un mijloc, nu un scop. Fiecare om are scopurile lui, influenţate mai mult sau mai puţin de cultura în care trăieşte şi mai mult sau mai puţin de faptul că, în fond, este un reprezentant al speciei umane. Nu cred că un sistem economic care îi oferă o libertate mare de a alege îl schimbă pe om în fiinţa lui, în ceea ce el este deja. Cred că mai degrabă când apar constrângerile de tot felul omul nu se mai comportă cu omenie (ca în cazul colaborării cu organele de partid şi de stat care au dus politici criminale). Desigur, ca în orice acţiune, există şi un feedback: tu influenţezi piaţa şi ea te influenţează pe tine, dar nu cred că la asta se referea de Carvalho, ci mai degrabă sugera faptul că anumiţi teoreticieni liberali ar pune piaţa în faţa omului, şi nu invers.

      2. Cine stabileste ce e omenesc si ce nu? Tot piata?

      Nu, nu piaţa, dar mă tem că nici Dumnezeu (deşi oamenii care pretind că cunosc voinţa lui Dumnezeu ar putea stabili asta şi să-i influenţeze pe alţii în a stabili acelaşi lucru). Oamenii stabilesc ce e omenesc şi ce nu, şi tot ei stabilesc şi când piaţa depăşeşte limitele omenescului (ca în cazul suicidului asistat, dat ca exemplu de de Carvalho).

      3. Iar daca piata e plina de prosti si vulgari, pe astia ii lasam sa ne defineasca ce e drept si ce nu?

      Dacă e democraţie, mă tem că aceiaşi oameni care pe piaţă sunt proşti şi vulgari* sunt şi la urne proşti şi vulgari*, deci e posibil. Dar:

      4. Cum “emana” relele “minore” dinspre centrul de putere? Dar cele “majore”?

      M-am grăbit. Când am zis că „relele minore/neimuabile emană dinspre centrul de putere” nu mă refeream la rele în sine (poate asta ai înţeles), ci la definiţia răului. Acele definiţii ale răului care sunt schimbătoare în funcţie de cultură (pe care le-am poreclit „minore”) emană dinspre unul (sau mai multe) centre de putere. Şi revin la întrebarea 3. Să zicem că noi suntem nişte tipi mai finuţi şi nu vrem să-i lăsăm pe proşti şi vulgari* „să ne definească ce e drept şi ce nu”. Fiind mai educaţi, mai înstăriţi şi mai respectaţi în societate ne constituim într-un centru de putere (nu e nevoie să facem asta în mod oficial, lucrurile decurg de la sine via informaţie, cultură, şcoală, etc.) dinspre care emană definiţia noastră a răului (să zicem, că e rău să fii nesimţit).
      Cele poreclite „majore” (sau imuabile) consider că nu pot fi schimbate de cultură şi nici de centrele de putere şi că fac parte din natura umană.

      Preferintele evoluate ale omului sunt cele de adaptare la mediul inconjurator? Nu stiu de ce, dar cand citesc fraze precum cea de mai sus, am senzatia ca unora le place sa vorbeasca… vorbe.

      Şi unde e întrebarea/nelămurirea?

      *continuu să consider că majoritatea nu poate fi altfel decât vulgară, deci că ar fi vorba de un truism

    12. Nu cred că un sistem economic care îi oferă o libertate mare de a alege îl schimbă pe om în fiinţa lui, în ceea ce el este deja.

      Ar trebui sa crezi pentru ca forta spiritului epocii este teribila si foarte putini ii pot rezista. (Numai firile extrem de puternice se pot opune si nici ele in totalitate). Pasiunile umane sunt extrem de usor de influentat si doua industrii iti pot demonstra numai cat de fragil este omul: industria publicitara si industria sexului. Ambele cladesc preferinte si creeaza cerere, ambele modeleaza comportamente si impun scopuri.

      Dacă e democraţie, mă tem că aceiaşi oameni care pe piaţă sunt proşti şi vulgari* sunt şi la urne proşti şi vulgari*, deci e posibil.

      Fals. La urne ar putea sa iasa ca radical din 256 e 17, asta nu inseamna absolut nimic. Daca am supune criteriilor pietei aceasta simpla operatiune, s-ar putea sa avem parte de un rezultat cu totul diferit decat cel adevarat, ceea ce spune foarte multe despre valoarea instrumentului numit piata atunci cand la mijloc se afla valorile perene, asemenea adevarului. 🙂

    13. In 1977 Hayek was critical of the Lib-Lab pact, in which the British Liberal Party agreed to keep the British Labour government in office. Writing to The Times, Hayek said: “May one who has devoted a large part of his life to the study of the history and the principles of liberalism point out that a party that keeps a socialist government in power has lost all title to the name “Liberal”. Certainly no liberal can in future vote “Liberal”.”

      Hayek was criticised by Liberal politicians Lord Gladwyn and Andrew Phillips, who both claimed that the purpose of the pact was to discourage socialist legislation. Lord Gladwyn pointed out that the German Free Democrats were in coalition with the German Social Democrats.* Hayek was defended by Professor Antony Flew who stated that the German Social Democrats, unlike the British Labour Party, had since the late 1950s abandoned public ownership of the means of production, distribution and exchange and had instead embraced the social market economy.** In 1978 Hayek came into conflict with the Liberal Party leader David Steel who claimed that liberty was only possible with “social justice and an equitable distribution of wealth and power, which in turn require a degree of active government intervention” and that the Conservative Party were more concerned with the connection between liberty and private enterprise than between liberty and democracy.

      Hayek claimed that a limited democracy might be better than other forms of limited government at protecting liberty but that an unlimited democracy was worse than other forms of unlimited government because “its government loses the power even to do what it thinks right if any group on which its majority depends thinks otherwise”. Hayek stated that if the Conservative leader had said “that free choice is to be exercised more in the market place than in the ballot box, she has merely uttered the truism that the first is indispensable for individual freedom while the second is not: free choice can at least exist under a dictatorship that can limit itself but not under the government of an unlimited democracy which cannot”.

      *”Letters to the Editor: Liberal pact with Labour”, The Times (2 April, 1977), p. 15.
      **”Letters to the Editor: German socialist aims”, The Times (13 April, 1977), p. 13.
      The Pure Theory of Capital (pdf), Chicago: University of Chicago Press, 1941/2007 (Vol. 12 of the Collected Works): p. 90.

    14. Domnilor, permiteti-mi o interventie de procedura:
      Sper ca este evident, tema este foarte serioasa. De aceea este necesar sa fie abordata cu grija cuvenita, si textul acestui articol trebuie CITIT CU ATENTIE inainte de a ne repezi la comentarii, acord/dezacord, etc. Veti gasi chiar in el clarificari si raspunsuri pentru multe dintre indoielile expuse.
      Deasemenea, va rog sa cititi neaparat, cu aceeasi atentie, si:
      http://inliniedreapta.net/dereferinta/ratusca-cea-urata/
      Cele doua articole fac parte dintr-o serie. Din motive tehnice, nu am apucat inca sa asezam toate textele la locul lor. De aceea, va rog, aveti putintica rabdare.

    15. In esenta deosebirea dintre conservatorism si liberalism se poate rezuma, simplist desigur, la marimea si puterea statului. Greu de crezut sau nu, conservatorismul sustine fara echivoc un stat puternic, bine structurat, stat pe care il regasim si in viziunea socialista. Acesta este unul dintre motivele pentru care partidele conservatoare, ca si cele crestin democrate, sunt populare in Europa. Liberalismul, in mod esential, de la Adam Smith incoace, sustine statul minimal, slab, neinterventionist, atat din ratiuni de capacitate si eficienta cat si din repulsie pentru liderii puternici si autoritari. Nu lipsa de apreciere pentru sfintenia vietii e motorul liberalilor si nici dorinta de a vinde orice, cat neincrederea in stat si in prea multa putere intr-o singura mana.

      Desigur, mai e o diferenta mare: viziunea fata de biserica. Statul conservator e crestin, implicand biserica si credinta in guvernarea societatii. Asemanator, pana la un punct, este islamul, care se vrea o forma de guvernare, nu doar o religie. In opozitie, liberalismul crede in statul laic, neimplicat religios, si asta nu din motive de corectitudine politica, ci tot din motive de eficienta a statului in buna guvernare.

      De la aceste doua diferente pornesc neintelegerile intre conservatori si liberali.

      Ps fiecare religie se declara singura valabila, ceilalti fiind cu totii necredinciosi. Iata de ce nici o religie nu ar trebui sa fie implicata in guverarea unui stat.

    16. Interesanta dezbatere, interesante argumente.
      Eu unul oscilez, nu reusesc sa cad definitiv intr-una din categorii. 🙂
      Ba-s mai conservator, ba mai liberal, in functie de subiect si tema.

      Scriu comentariul asta pentru a-mi exprima dezacordul fata de cele spuse de doamna Anca Cernea privind faptul ca atei sunt cei care trebuie sa demonstreze inexistenta lui Dumnezeu, pentru simplul motiv ca religia a aparut mai intai.
      Mai exact: „Sarcina probei revine ateismului, nu Bisericii, pentru ca asa e secventa istorica. Religia ateista a aparut dupa cea crestina.”
      Nu reusesc sa inteleg logica din spatele acestui argument.
      Inaintea monoteismului am avut politeismul. Dar nu a cerut nimeni monoteistilor sa dovedeasca inexistenta mai multor zei. Si nici nu au cum sa o faca.

      E adevarat ca „civilizatia occidentala este prin natura iudeo-crestina” Dar asta nu inseamna ca aceasta civilizatie nu poate evolua. Toate civilizatiile o fac. Pana la urma ateii nu sunt parasutati de pe Marte, sunt tot un produs al societatii occidentale. Putem spune deci ca si ateismul este un produs al civilizatie iudeo-crestine si ca dovada e fix faptul ca ateismul a inflorit in Occident nu in Islam, nici la Hindusi sau in alta parte.

      „atunci nu ai dreptul sa incerci sa impui aceasta viziune.”
      Nu cred ca exista vreun liberal ateu care sa vrea sa-si impuna ateismul. Altfel nu ar mai fi liberal, nu?

    17. Inaintea monoteismului am avut politeismul. Dar nu a cerut nimeni monoteistilor sa dovedeasca inexistenta mai multor zei. Si nici nu au cum sa o faca.

      noi vorbim acum, în această civilizație, nu în teorii abstracte
      istoria consemnează că, totuși, cumva, monoteiștii au reușit să-i convingă pe politeiști de inexistența mai multor zei
      astfel încât realitatea în care discutăm azi nu mai este politeismul

      E adevarat ca “civilizatia occidentala este prin natura iudeo-crestina” Dar asta nu inseamna ca aceasta civilizatie nu poate evolua. Toate civilizatiile o fac. Pana la urma ateii nu sunt parasutati de pe Marte, sunt tot un produs al societatii occidentale. Putem spune deci ca si ateismul este un produs al civilizatie iudeo-crestine si ca dovada e fix faptul ca ateismul a inflorit in Occident nu in Islam, nici la Hindusi sau in alta parte.

      ar trebui oare să considerăm cancerul de ficat drept un produs al evoluției ficatului?
      (e clar că ține de ficat, nu e parașutat din altă parte, doar e cancer de ficat, nu de plămân)

      Nu cred ca exista vreun liberal ateu care sa vrea sa-si impuna ateismul. Altfel nu ar mai fi liberal, nu?

      nu e pe crezutelea
      ajunge să ne uităm în jur
      vedem o mulțime de liberali care vor să-și impună ateismul

      PS
      am mai spus-o pe acest fir, și pe altele, în fel și chip
      indiferent dacă și ce crezi, indiferent dacă și cum te rogi,
      constatarea că civilizația în care trăim e construită pe baze religioase iudeo-creștine e o chestiune de bun simț
      tot de bun simț este să ne abținem de la experimente care ar putea avea risc mortal pentru această civilizație
      un astfel de experiment ar fi înlocuirea fundamentului religios cu cel ateist „științific”
      mai ales că aceste experimente s-au mai încercat – s-a terminat invariabil în atrocități și genocid (v. Revoluția Franceză, URSS, cel de-al III-lea Reich, Coreea de Nord, etc) o altă variantă de deznodământ ar fi invazia islamică, sau altă formă de barbarie, de ex ruso-chinezească, ce ar umple golul lăsat de autointerogația și autodizolvarea morală și culturală a Occidentului

      dacă ții la pisica ta, doar puțin, nu zic să-i faci chiar toate poftele,
      măcar nu o arunca de pe bloc doar ca să vezi dacă e adevărat ce se zice, că ar pica în picioare
      dacă ții cât de cât la lumea asta în care trăiești, lume care, așa imperfectă cum e ea, ți-a creat libertatea de a-ți da cu părerea pe internet,
      măcar nu o arunca în aer, nu îi tăia rădăcinile ca să vezi dacă trăiește și fără

    18. Da Rusia nu tot tara crestina e.
      Si nu de azi de ieri ci de multa vreme.
      Si cu toate astea nu tu individualism, nu tu libertate, nu tu stat de drept.
      De ce?

    19. @18

      Daca chiar vreti sa aflati raspunsul la intrebarea cu Rusia, va recomand sa cititi „Scrisori din Rusia” – scrisa de marchizul De Custine si „Sfanta Rusie” a lui Alain Besancon.

    20. Total de acord.
      O precizare doar: chestia aia care te va reduce la bidimensional se numește motoCOMPACTOR nu motocompresor 😀. Compresorul doar face aer sub presiune. Probail că e o eroare de traducere.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here