Formatorii de opinie, cînd vorbesc despre islam, nu mai prididesc în a-i complimenta „adevărata natură ” şi nu găsesc cuvinte destul de aspre pentru a ocărî pe cei ce chestionează această natură eminamente paşnică şi denaturarea ei de către extremiştii care se aruncă în aer în autobuze, metrouri, restaurante, pieţe publice, sau cei care au făcut din cartiere întregi din Bruxelles, Londra, Amsterdam, Paris etc variante soft ale Islamabadului.

1. Liderii occidentali contemporani despre natura islamului

George Bush, Preşedintele SUA, 2001-2009
Încercînd să invingem teroriştii, trebuie să avem o imagine foarte clară despre duşmanii cu care ne confruntăm. Ucigaşii care iau vieţile nevinovaţilor, bărbaţi, femei şi copii, sînt adepţii unei ideologii violente foarte diferite de religia islamică. Aceşti extremişti distorsionează ideea de jihad într-o chemare la crime şi acţiuni teroriste împotriva oricui nu le împărtăşeşte viziunea radicală, inclusiv musulmani din alte confesiuni, pe care îi consideră eretici[…] Pentru prima oară în istoria Statelor Unite am adăugat un Coran în Biblioteca Casei Albe. (Octombrie 2005, link)

Tony Blair, Prim Ministru al Marii Britanii, 1997-2007
Pentru mine, cel mai remarcabil lucru la Coran este cît e de progresist. Scriu cu mare umilinţă ca membru al unei alte credinţe. Privind din afara religiei islamice, Coranul mă impresionează ca fiind o carte reformatoare, ce încearcă să întoarcă iudaismul şi creştinismul la originile lor, la fel cum reformatorii au încercat cu biserica creştină secole mai tîrziu. Coranul este inclusiv. Mizează pe ştiinţă şi cunoaştere şi respinge superstiţiile. Este profund practic şi cu mult înaintea timpului său în ce priveşte căsătoria, femeile şi sistemul de guvernare. […] De-a lungul secolelor, islamul a creat imperii şi a condus lumea în descoperiri, artă şi cultură. Purtătorii standardului pentru toleranţă în Evul Mediu Timpuriu erau mult mai uşor de găsit în ţinuturile musulmane decît în cele creştine. (Ianuarie 2007, link)

Jacqui Smith, Ministrul de Interne Britanic, 2007-2008

Aşa cum mulţi musulmani în Marea Britanie şi din întreaga lume au spus, nu este nimic islamic în dorinţa de a teroriza, nimic islamic în a plănui crime, durere şi tristeţe.[…] Intr-adevăr, dacă trebuie să le descriem [atacurile cu bombe din Londra de pe 7 iulie 2005], aceste acţiuni sînt anti-islamice (Ianuarie 2008, link)

David Cameron, proaspăt devenit Prim Ministru al Marii Britanii, spunea despre cei care se opun aderării Turciei la Uniunea Europeană

Ei nu văd nici o diferenţă între islamul adevărat şi versiunea distorsionată a extremiştilor. Ei cred că valorile islamului nu pot fi niciodată compatibile cu valorile altor religii, societăţi sau culturi. Toate aceste argumente sînt pur şi simplu greşite. Vreau să fiu în avangarda efortului internaţional de a combate aceste argumente. (Iulie 2010, link)

Prinţul Charles

„Coranul oferă o viziune complet integrată a universului, unde religia şi ştiinţa, mintea şi materia fac parte dintr-o singură totalitate vie şi conştientă.[…] Adevărul incomod este că noi existam pe această lume împreună cu restul creaţiei – datorită unui bun motiv, anume că nu putem supravieţui pe cont propriu, fără echilibrul fragil al vieţii din jurul nostru[…] Islamul ne-a învăţat mereu acest lucru, iar a ignora această lecţie înseamnă să renunţăm la contractul nostru cu Creaţia.”(Iunie 2010, link) | „Comunităţile musulmane au îmbogăţit Marea Britanie în toate sensurile posibile.”(Noi 2008, link)

Boris Johnson, actualul primar al Londrei

Problema sînt cei care scot din context citatele din cartea sfîntă a islamului, Coranul, şi le folosesc pentru a introduce răul în inimile oamenilor. Acesta este un fapt pe care puţini oameni serioşi îl neagă şi trebuie să abordăm probelma extremiştilor. (Aprilie 2008, link) Îndemn oamenii, în special în perioada Ramadanului, să afle mai multe despre islam, îmbogătăţiţi-vă înţelegerea, chiar ţineţi post o zi cu vecinul vostru musulman şi încheiaţi postul la moscheia locală. Nu aş fi foarte surprins dacă aţi realiza că aveţi mai multe în comun decît credeţi. (Septembrie 2009, link)

Jaques Chirac , Preşedintele Franţei, 1997-2207

Trebuie să evităm orice confuzie între islam, care este bineînţeles o religie respectată şi demnă, şi islamul radical, care constituie o formă complet diferită de atitudine care e de natură politică. (Septembrie 2006, link)

Nicolas Sarkozy , Preşedintele Franţei, 2007-Prezent

Islamul înseamnă progres, ştiinţă, fineţe, modernitate.(Iulie 2008, link)

Şi pentru a părăsi contemporaneitatea într-o notă entuziastă, dau cuvîntul lui Barack Hussein Obama, Preşedintele Statelor Unite ale Americii şi conducătorul lumii libere:

Atacurile de la 11 septembrie 2001 precum şi eforturile continue ale acestor extremişti ca să se angajeze în violenţe contra civililor i-au determinat pe unii din ţara mea să considere islamul ca inevitabil ostil nu numai faţă de America şi ţările occidentale, dar şi faţă de drepturile omului. […] Ca un studios al istoriei, cunosc de asemenea datoria civilizaţiei către islam. Islamul a fost – în locuri ca Universitatea Al-Azhar – cel care a purtat lumina studiului prin atâtea secole, pavând calea pentru Renaştere şi Epoca Luminilor europene. A fost inovaţia comunităţilor islamice care a dezvoltat ordinea algebrică, busola noastră magnetică şi instrumentele navigaţiei, măiestria noastră a condeielor şi a tipăriturii, a înţelegerii noastre asupra felului în care se difuzează o boală şi cum poate fi tratată. Cultura islamică ne-a dat arcurile majestuoase şi turle avântate, poezie nemuritoare şi muzica îndrăgită, caligrafia elegantă şi locuri de contemplare pline de pace. Iar de-a lungul istoriei, islamul a demonstrat prin vorbe şi fapte posibilităţile toleranţei religioase şi a egalităţii rasiale.[…] America nu este – şi nu va fi niciodată – în război cu islamul. […]Acest parteneriat între islam şi America tebuie să se bazeze pe ceea ce este islamul, nu pe ceea ce nu este. O parte din responsabilitatea mea ca preşedinte al Statelor Unite este să lupt împotriva stereotipurilor negative despre islam, oriunde ar apărea ele. (Iunie 2009, link)

2. Barack Obama are nevoie de încurajările noastre în lupta cu ei:

Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (martie-aprilie 1693 şi 1710-1711), autor, cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, compozitor, om politic şi scriitor român:

Această carte (Coranul) este o îngrămădire de împletituri mincinoase, o culegere de basme şi o adunătură de poveşti în cel mai înalt grad caraghioase(…) Simokatta, Gheorghe Kedrenos şi alţi autori creştini, (…) au dezvăluit şiretenia muhammedană parţial şi superficial în scrierile lor istorice. Voi trece sub tăcere şi pe împăratul Ioan Cantacuzino care într-o mare carte şi prin îndelungată vorbire ridiculizează şi combate cu bună evlavie şi cu înţelepciune împletiturile de minciuni şi cuvintele deşarte ale Curanului. (…)comentariul făcut de Porfirie, filosoful peripatetic, un elin, la Cartea lui Moise, la Sfînta Evanghelie, la Curan(…) despre legea muhamedană spunea că este o „Lege porcească“(…) în legea muhammedană sînt îngăduite foarte multe — chiar dacă nu toate — oarecum animalice, lipsite de orice pricepere şi sens, dar poruncite drept lucruri foarte necesare, aşa încît dacă animalele cele necuvîntătoare ar fi avut capacitatea de a grăi şi modul de a-şi arăta intenţiile, cu adevărat şi-ar fi bătut joc de un astfel de legislator, iar legea lui ar fi declarat-o mîrşavă şi vrednică de batjocură.

(…)Căci cine dintre cei cu înţelegere ar socoti că e un merit, ca pe fiecare om — afară de muhamedan — să-l lipseşti de agonisita lui, să-i jefuieşti pe toţi de toate fără nici o teamă, să propovăduieşti că cea mai bună faptă şi de mai mare merit este să ucizi? Totuşi, legea muhamedană nu numai că îngăduie ci şi porunceşte, şi nu numai că porunceşte ci, dacă cineva nu face aceasta, îl socoate că a păcătuit de moarte.

Legea Curanului, dimpotrivă, proclamă că nimeni în lume n-are stăpînire asupra vreunui lucru, afară de cei ce urmează Curanului. Cu un cuvînt, toate şi le atribuie lor, nimic nu este îngăduit altora, nimic nu aparţine altora, nimic altceva nu socotesc a fi drept. Aceasta, deci, este partea din legea Curanului care, fiind lipsită de orice raţiune şi sens, ca o piatră ruptă din marginea prăpastiei se prăbuşeşte vertiginos în adîncul ignoranţei.

(…)După ce le-a slăbit discipolilor săi (în lumea aceasta) toate frînele destrăbălării, îmbuibării, plăcerii pîntecelui şi a celor de sub pîntece, el le făgăduieşte şi în viaţa viitoare (unde oricine care s-a nevoit după lege nădăjduieşte să-şi ceară de la preadreptul judecător adevărata fericire şi cunună) plăcerile trupului cele fără de osteneală: lupte amoroase, fapte vitejeşti, victorii, domnia lui Bachus şi orice desfătare şi gîdilare a tuturor simţurilor ca pe un lucru prea dulce, precum porcilor celor buboşi noroiul şi mocirla prea împuţită. (1722, extrase din Sistemul sau întocmirea religiei Muhamedane)

Manuel al II-lea Paleologul, împărat bizantin din 1391 până în 1425
“Arată-mi ce aduce nou credinţa lui Mahomed şi vei vedea că vei găsi numai lucruri rele şi neomeneşti, aşa cum e porunca de a răspîndi credinţa cu sabia.” — Cuvinte rostite în 1391 de Manuel al II-lea Paleologul şi citate în septembrie 2006 de Papa Benedict, prilej cu care a fost ostracizat de islamiştii din lumea întreagă şi de presa şi mediul academic occidental, ambele sufocate şi hipersensibilizate pînă la isterie de corectitudinea politică cînd vine vorba de islam (1391 – 2006 Istoria Raţiunii,de la Manuel la Benedict)

Christiaan Snouck Hurgronje, primul expert olandez în islam, profesor la Leiden, a ajuns acum 100 de ani la concluzia că islamul doreşte:

Controlul vieţii religioase, sociale şi politice a oamenilor, controlul fără rezerve al vieţii credincioşilor sub toate aspectele ei şi controlul ‘religiilor tolerante’ astfel, încît acestea să nu devină o ameninţare pentru islam. (C. Snouck Hurgronje, ‘Selected Works’, ed. G.H. Bousquet and Joseph Schacht, Leiden: Brill 1957, p. 164)

Hugo de Groot, important jurist renascentist olandez

Legea coranică, deloc umilă sau suferindă pentru timp îndelungat şi cu o înclinaţie spre răzbunare şi vărsare de sînge, creează o impresie ciudată, ca şi cum ar fi fost creată pentru pietrificarea statului şi ia cărţile din mîna omului comun, da, îi interzice examinarea acestora sub ameninţarea pedepselor corporale. (1622, “Refutarea mahomedismului”)

Martin Luther, iniţiatorul reformei protestante a bisericii catolice

Islamul provoacă haos în trei aspecte ale vieţii: religie, politică şi cea a mariajului şi familiei. |
Turcul (musulmanul)(…) pune în locul Evangheliei şi credinţei pe nedemnul Mahomed şi totul felul de minciuni, distruge viaţa guvernelor, viaţa de familie, mariajul, iar războaiele lui nu sînt decît crimă şi vărsare de sînge, e o unealtă a Diavolului.

(Secolul XVI, A.S. Francisco, ‘Martin Luther and Islam, A Study in Sixteenth-Century Polemics and Apologetics’, part 8 of ‘History of Christian-Muslim Relations’, Leiden: Brill)

Desiderius Erasmus, umanist olandez renascentist, preot catolic şi teolog (1466-1536)

E o poveste continuă de bogăţie căpătată prin cruzime şi jaf. De probleme în căsătorie, fratricid laş, detronare între ţaţi şi fii: de lipsă totală de loialitate şi plină de cruzime umană. Ca să nu menţionez moralitatea şi credinţele lor”. (Citat „Războiul turcilor”, via GoV)

Baruch Spinoza, filozof raţionalist
(Musulmanii) Crezînd că este josnic chiar şi să discuţi despre religie, îşi umplu minţile cu atîtea prejudecăţi încît nu mai rămâne loc pentru raţiune sănătoasă, cu atît mai puţin pentru îndoială. (1670, Theological-Political Treatise)

Nu cred că există o religie mai potrivită pentru trădarea oamenilor şi controlul minţii lor, înafară de religia lui Mahomed, care o depăşeşte. (‘Justitie treedt op als verlengstuk van dicatatoriale regimes’)

Voltaire, scriitor, istoric şi filozof, a scris piesa „Le fanatisme, ou Mahomet le Prophete” („Fanatismul, sau Profetul Mahomed”), o spune chiar el, „pentru a mă opune fondatorului unei secte false şi barbare.” (1736, link)

Montesquieu, filozofi al renaşterii, a scris în „Esprit des Lois”(„Spiritul legilor”):
„Este foarte nefericit pentru o fiinţă umană ca credinţa să îi fie inpusă de un cuceritor. Islamul, care nu vorbeşte despre nimic atlceva înafară de spadă, încă impune oamenilor acelaşi spirit distructiv pe care a fost fondat.” (Montesquieu, ‘Esprit des Lois’, Book xxiv, chapt. iv and iii, Amsterdam 2006; p. 560, link)

Hegel, comparînd teroarea de după Revoluţia Franceză cu fanatismul şi ascensiunea sîngeroasă a islamului:
‘Religie şi teroare’ este ideea de bază (în mahomedism), la fel cum pentru Robespierre a fost ‘Libertate şi teroare’ ” (G. W. F. Hegel, The Philosophy of History, New York, Dover Publications, 1956, p. 358. link – pagina doi, la note de subsol)

Alexis de Tocqueville, autorul ‘Democraţie în America’, a scris în 1843 într-o scrisoare adresată prietenului său Gobineau:
Am studiat cu atenţie Coranul. Am încheiat studiul cu convingerea că există puţine religii în lume atît de provocatoare de moarte ca cea a lui Mahomed (1843, link )

Arthur Schopenhauer (1788-1860) spunea despre Coran şi islam:

Această carte ticăloasă (Coranul) a fost suficientă pentru a porni o religie la scală mondială, să satisfacă nevoile metafizice a nenumărate milioane de oameni timp de 1200 de ani, să devină sursa moralităţii lor şi a dispreţului lor remarcabil faţă de moarte, de asemenea să îi inspire în a duce războaie sîngeroase şi cuceriri vaste. În această carte găsim cea mai tristă şi cea mai săracă formă de teism. Probabil s-a pierdut mult în traducere, dar nu am reuşit să descopăr în această carte o singură idee valoroasă. (The World as Will and Representation, vol II, page 162)

Gustave Flaubert:
Aroganţa apărării islamului (islamul fiind ceva monstruos) mă revoltă. Cer ca în numele umanităţii Piatra Neagră să fie distrusă, iar rămăşiţele împrăştiate în vînt, ca Mecca să fie fărîmiţată şi mormîntul lui Mahomed să fie răvăşit. Aşa poate fi descurajat fanatismul. (1878, link)

Thomas Jefferson, al treilea preşedinteal Statelor Unite şi Autorul Decraraţiei de Independenţă, despre motivul atacării în mod repetat a corăbiilor americane de către piraţi musulmani: (ei cred) că toate naţiunile care nu le recunosc autoritatea erau păcătoase, că era dreptul şi datoria lor să pornească război împotriva acestor naţiuni oriunde ar fi acestea, şi să facă sclavi din cei ce i-au luat ca prizonieri, şi fiecare musulman ce avea să moară în bătălie va ajunge cu siguranţă în Paradis. (1786, link1, link2)

Bertrand Russell, filozof englez:
Creştinismul şi budismul sînt în primul rînd religii personale, cu doctrine mistice şi dragoste pentru contemplare. Mahomedismul şi bolşevismul sînt practice, sociale şi nespirituale, preocupate cu cucerirea acestei lumi.[…]Ce a făcut mahomedismul arabilor, bolşevismul ar putea face ruşilor.

Arthur William 3rd, Earl, The Practice and Theory of Bolshevism, London 1920, link

Carl Gustav Jung, psihiatru elveţian, fondatorul psihiatriei analitice:

Probabil că Hitler va găsi un nou islam. Este deja pe punctul de a-l găsi; el e ca Mahomed. Starea de spirit în Germania este islamică; războinică şi islamică. Cu toţii sînt în delir după un zeu sălbatic. Acesta ar putea fi viitorul.
(Carl Gustav Jung – Collected Works of C.G. Jung, Volume 18: The Symbolic Life: Miscellaneous Writings, link)

Winston Churchill: Cît de teribile sînt blestemele cu care mohamedismul îşi împovărează adepţii! Pe lîngă fanatismul nebun, care este tot atît de periculos la om ca turbarea la cîine, mai este şi această temătoare apatie fatalistă. Efectele sînt vizibile în multe ţări. Obiceiuri degradante, agricultura neglijentă, comerţul trîndav şi nesiguranţa proprietăţii private există peste tot unde adepţii Profetului conduc sau îşi duc viaţa. Un senzualism degradat privează această viaţă de graţie şi rafinament, de demnitate şi sanctitate. În legea mohamedană fiecare femeie trebuie să fie proprietatea unui bărbat, indiferent că aceasta este fiică, nevastă sau concubină, iar acest lucru va amîna dispariţia sclaviei pînă în momentul în care islamul va înceta să mai exercite putere printre oameni. Musulmanii luaţi individual pot dovedi calităţi splendide – dar influenţa religiei paralizează dezvoltarea socială a adepţilor ei. Nu există nici o altă forţă mai retrogradă în lume….
Departe de a fi muribund, mohamedismul este o credinţă militantă şi prozelitoare. S-a răspîndit deja în centrul Africii, născînd războinici neînfricaţi la fiecare pas; şi de nu ar fi fost creştinismul protejat de armele puternice ale ştiinţei, ştiinţă cu care s-a luptat în zadar, civilizaţia Europei moderne ar dispărea, la fel cum a dispărut Roma Antică.
(1899, link )

Bonus:

Adolf Hitler:
Vedeţi, ghinionul nostru a fost să avem religia greşită. De ce nu am avut religia japonezilor, care văd in sacrificiul pentru pamîntul natal cel mai bun lucru? Religia mahomedană ar fi fost şi ea mult mai potrivită nouă decît creştinismul. De ce a trebuit să fie creştinismul cu moleşeala lui?

(Robert Spencer: Religion of peace?: why Christianity is and Islam isn’t , link |
Albert Speer (Ministrul lui Hitler pentru Armament şi Producţia de Război): Inside the Third Reich: memoirs, pagina 96, link)

Verificaţi cu incredere sursele citatelor. Mare parte din muncă a fost depusă pentru autentificarea acestora.

3. În loc de concluzie: Europa duce deja lupta lui Obama


Geer Wilders, politician olandez, iunie 2009:

Asemenea comunismului, fascismului şi nazismului, islamul constituie o ameninţare pentru toate lucrurile în care credem noi. Este o ameninţare la adresa democraţiei, statului constituţional, egalităţii dintre bărbaţi şi femei, o ameninţare pentru libertate şi civilizaţie. Oriunde te uiţi în lume, cu cît vezi mai mult islam, cu atît vezi mai puţină libertate. Islamul este o ameninţare penru Europa lui Bach şi Michelangelo, Shakespeare şi Socrate, Voltarie şi Galileo.
(PVV.nl)

Pentru declaraţii de genul celor de mai sus, Geert Wilders a fost judecat la curtea din Amsterdam, (în 2009 şi din nou 2010), fiind acuzat de „ură şi discriminare împotriva musulmanilor” şi „hate speech”.

Procuratura olandeză a declarat înaintea procesului din februarie 2009: „Este irelevant dacă martorii lui Wilders vor dovedi că observaţiile sale sînt corecte, ce este relevant este faptul că observaţiile lui sînt ilegale.”
În Austria, Elisabeth Sabaditsch-Wolff este tîrîtă prin tribunale din aceleaşi motive.

Update 2014
Intre timp, Geert Wilders a semnat pactul (detalii) cu partidul Frontul Național din Franța si impreuna cu acestea, cu nostagicul sovietelor si sustinatorul terorismului islamic vopsit in „aparator al creștinismului”, Vladimir Putin. (cititi Conexiunea Putin-Osama bin Laden )

wilders vlaams belang rusia front national

Print Friendly, PDF & Email
Cititi si

93 COMENTARII

  1. Excelent . Oricine poate vedea , ce am fost si ce-am ajuns . Comentariile sunt de prisos , textele citatelor spun totul . M-as bucura sa vad astfel de articole cu mesaj clar si convingator mai des .Felicitari Costin .

  2. Restaurant cu specialitati halal din zona Regent Park, in Toronto. Halvaua e ieftina, iar femeile sint o clientela speciala, pentru care s-a amenajat o sectiune separata unde pot sa deguste halvaua in liniste… ferite de misoginismul barbatilor. Asta da grija fata de client! Dar ce-ar fi daca alt restaurant ar prinde din zbor ideea si ar instaura „negro section”? Tot asa, pentru a-i proteja pe negri de rasismul albilor. Mi-e teama ca presa si „societatea civila” nu ar intelege „nuanta” si ar exploda de indignare si furie. Dar in acest caz e vorba despre o „cultura oprimata” si ar fi cu totul insenzitiva impunerea de norme hegemonice occidentale asupra acestui vlastar de autenticitate orientala. Nimic de vazut, nimic de comentat. Segregarea trebuie vazuta in „context”, altfel devenim absolutisti si imperialisti…



  3. Dar am si eu ceva modest de adaugat:
    Este adresarea deputatului austriac Ewald Stadler catre ambasadorul turc la 4 dec. 2010. Va las sa savurati deliciul situatiei ca pe o cafea turceasca buna.
    Reiau aici si comentariul „hodoronc tronc” al unui postac la vizionarea clipului, ca pe un esantion de isterie „cool” (se poate citi acolo live).

    The Jewish Young Turks revolt and force the Sultan Abdul Hamid II into submission 1909:The Jewish Young Turks rape, torture,and slaughter over 100,000 Armenians in the city of Adana,also known as Cilicia. 1914: The Jews of The Young Turks create unrest, turmoil, and bolster the paid Serbian assassin, Gavrilo Princip, which leads to World War I. 1915: The Armenian Holocaust engineered by the ruling Jews of The Young Turks, leaves 1.5 million Armenian Christians starved, tortured, and murdered.

    Asa, ca desert.

  4. Citatul pe care l-am adus la #6 mi-a aprins curiozitatea. Am pornit de la ideea ca e ceva prea subtil ca sa fie inventat de un postac idiot.
    Si am gasit: in mod clar, evreii sunt cei care au comis genocidul asupra armenilor (si nu numai asupra lor) in timpul WW1. Pai, e normal, nici nu se putea altfel…
    Si sa nu fie cu suparare, insusi Ataturk nu este decat un criminal evreu.
    Ceeace lamureste toate problemele impreuna, inclusiv distantarea actualului regim turcesc de falsul fondator al Turciei moderne.
    Dar mai bine, cititi materialul:
    JEWS PLOTTED THE ARMENIAN HOLOCAUST

  5. Bugsy, corneliu, mersi. Nu am facut decit sa am rabdare. Dar trebuie sa folosim materialul asta. Era nevoie de mult de el 🙂

  6. Pentru catolici ,arma nesecreta,dar bine gasita este pedofilia.Nu am vazut inca un studiu care sa categoriseasca pedofilia in islam,in ortodoxie ,s. a. ,dar vad in fiecare zi copii luati ostatici,copii omorati in atentate sinucigase,copii sinucigasi in numele ..cui ?.Deja,parerea ca elitele intelectuale,incepand cu francezii,media americana si nu numai ,majoritatea vindicativa din Grecia,Franta , care nu doresc decat o egalitate bazata pe numar si nevoi ,nu pe munca si contributie la bunastarea generala ,dau linia unei noi morale ,bazate din pacate pe excesele (maximizarii,politizarii,opornutizarii ) unei elite sioniste ,periculoase dupa mine ,pentru pacea invocata de toti,oriunde si mai ales oricum. Ca sa fiu bineinteles,revendicarile in exces ,duc la deschiderea unei cutii ,unde toti si niciunul nu au dreptate. In aceasta lume globalizata, o confruntare armata poate fi fatala.

  7. Domnule Cristoiu, cu jena trebuie sa recunosc ca n-am inteles nimic din ghiveciul incoerent pe care l-ai scris.
    Ai amestecat acolo dintr-o rasuflare catolici, pedofili, islam, sionisti, medie vindicativa, greci si francezi care nu vor sa munceasca si altele, intr-o naratuine off topic demna de preoteasa Pitia.
    Cred ca si ceilalti ti-ar fi recunoscatori daca te-ai explica mai pe indelete.

  8. Domnule Corneliu,de fapt am vrut sa spun ca Political Corect tinde sa devina o religie , cu repercursiuni devastatoare pentru crestinism.

  9. Multumesc d-le Cristoiu. Puteai s-o spui la fel de simplu de la bun inceput.
    „Political Corect” e devastator pentru oricine gandeste cu capul sau si nu prin capetele turmei.
    Eu totusi risc. Pana acum mi-a facut chiar bine.

  10. Atentatorul sinucigas purta o centura cu 6 incarcaturi explozive dintre care , din fericire a explodat doar una singura . El avea in spate un rucsac in care exista posibilitatea sa mai fi fost inca o bomba . Inainte de a declansa explozia , atentatorul a strigat cateva cuvinte in araba , potivit martorilor oculari . Din fericire atentatorul s-a aruncat in aer , pe o strada relativ pustie (Briggargatan ) daca explozia s-ar fi produs pe o strada adiacenta , ar fi fost un carnagiu . Potrivit mail-ului primit de agentia de presa TT si de politia suedeza , atentatorul isi cere scuze familiei sale pentru ca a mintit-o : ” Nu am plecat in Orientul Mijlociu pentru a munci si pentru a castiga bani. Am plecat la Jihad . ”
    Se pare ca atentatorul este Taimur Abdul wahab in varsta de 28 de ani ; ca imbecilul las care este premierul Suediei , nu vrea sa planeze vreo banuiala asupra musulmanilor si din cauza asta nu vede vreo legatura intre evenimentele intamplate in capitala Suediei in ultimile 24 de ore , nu mai mira pe nimeni . In orice caz o palma zdravana primita de seviciile secrete suedeze , minate din interior de corectitudinea politica .

  11. Guvernul suedez a hotarat sa declanseze veritabile represalii dand astfel un raspuns dur , pe masura , organizatorilor atentatului . Astfel se va decide in zilele urmatoare ca :

    1. Craciunul sa nu se mai sarbatoreasca incepand cu anul viitor in Suedia .
    2. De la 1 ianuarie 2011 , trupele suedeze sa fie retrase din Afganistan .
    3. Caricaturistul Lars Vilks va fi exilat .

  12. Impi @22:

    Dacă tot te-apuci, te rog studiază dacă nu și-o fi băgat coada și sindromul Ghinion Ilici, tot vorbea prin anii ’90 de democrația originală & modelul suedez! 🙂 :mrgreen:

    Uite un citat dintr-un articol al lui George Daniel Rîpă de acum 4 ani, Modelul suedez a intrat in coma

    Iliescu, fanul lui Wigforss
    Ernst Wigforss, ministru de Finante al Suediei din 1932 pina in 1949, a pus bazele politicilor social-democrate de dupa razboi. Ideologia sa combina revizuirea marxismului, idealurile social-democrate si teorii pentru atingerea scopurilor social-democrate prin utilizarea mecanismelor statale. Ion Iliescu vorbea in 1990 despre „modelul suedez” ca despre un model de urmat. Iliescu apela la acest model politic pentru a face cit mai lenta trecerea de la sistemul comunist la sistemul liberal. In ultimii 14 ani, Iliescu a vorbit deopotriva despre modelul suedez, despre „democratia originala”, dar si despre modelul „tigrilor asiatici”.

  13. Mohammed ElBaradei , fostul director general al Agentiei Internationale pentru Energia Atomica , laureat al Premiului Nobel pentru Pace ca si Yasser Arafat , tipul musulmanului respectabil , moderat , occidentalizat , crema elitei musulmanilor moderati , actualmente seful opozitiei egiptene , considerat un posibil inlocuitor al lui Hosni Mubarak , a declarat de curand :

    Conservatorii -religiosi ai Fratilor Musulmani si propria mea Asociatie Nationala pentru Schimbare vor fi parteneri , vor lucra impreuna , in scopul incurajarii reformelor politice si pentru a aduce schimbari.

    Alianta cu una dintre cele mai periculoase , conservatoare si retrograde organizatii islamiste , pepiniera din care provin unii dintre cei mai mari fundamentalisti si teroristi islamici , organizatie care are ca scop instaurarea Califatului Mondial si al Sharia , dovedeste inca o data ca , haina musulmanului moderat si occidental are intotdeauna in buzunarul de la piept Coranul si de multe ori ascunde centura cu explozibili .
    Taimur Abdulwahab si Mohhamed ElBaradei , doua nume pe care nu le leaga nimic ? Naivii vor raspunde afirmativ . Sfanta Naivitate este crestina .

  14. @Calehari #30
    N-as crede ca succesorul lui Mubarak va putea fi ElBaradei. Treburile in Egipt s-au schimbat si democratia de fatada, in care partidul de guvernamant a obtinut in mod democratic 95% din voturi, nu-i lasa acestuia nicio sansa reala. Eu zic ca omul ar trebui chiar sa se uite bine prin si sub masina de fiecare data inainte de a o porni. Iar Fratii Musulmani sunt practic desfiintati ca organizatie.
    Cred ca succesorul va fi un militar agreat de Mubarak si bineinteles de partidul de guvernamant.
    Daca inaintea alegerilor egiptenii ar fi dat curs apelului american de a desfasura alegeri cu adevarat democratice, ne-am fi trezit in scurt timp cu o dictatura islamica extremista instaurata in mod democratic, ca in Gaza.
    Noroc ca americanii nu mai pot influenta nimic in Egipt…
    Intre doua dictaturi, trebuie preferata totusi una, acolo unde democratia nu e inteleasa.

  15. Corneliu @31. Ai dreptate in tot ceea ce spui . Am vrut sa arat , nu ca Baradei ii va urma lui Mubarak , ci ca ” musulmanul moderat ” este un mit bun doar pentru noii idioti utili . Aia vechi credeau comunism , astia noi cred in Islam religia pacii .

  16. Bine spus, Calehari. Cand au de musulmanul ‘moderat’, singurul lucru care imi vine in cap e Yeti: nimeni nu l-a vazut, dar atatia sunt convinsi ca exista. :mrgreen:

  17. Tanarul modern si „simpatic” care a comis atentatul ghinionist de la Stockholm n-a fost de capul lui, pornit dintr-un elan sfant de curatare a lumii de necredinciosi.
    Imi amintesc ca in primele comunicari presei autoritatile suedeze bine corectizate n-au stiut nimic despre autorul faptei si au lasat in mod explicit toate posibilitatile deschise.
    Dar n-a durat mult si s-a aflat totul. De voie, de nevoie.
    Acum investigatia a dat peste amanuntele tehnice ale dispozitivului exploziv de la Stockholm. Si el e similar cu cel folosit in Time Square si in alte locuri. Un dispozitiv prost construit, spre norocul celor din jur. Dar de aceeasi origine: El Qaida.
    De, este metoda de raspandire a religiei pacii. Si cea de imprastiere a bucatilor de om in pietele publice.

  18. Corneliu, nu cred ca suedezii nu stiu ce si cum. Serviciile secrete suedeze mai mult ca sigur ca stiu cine se afla in spatele atacurilor. Problema e ca political correctness a castrat puterea politica din Suedia si nu se mai pot spune lucrurile pe nume.

  19. Vlad, sunt convins ca si tine. Dar atata vreme cat „the political correctness” dicteaza politica efectiva, cei care stiu si cerceteaza o fac pentru sertar.
    Cum zicea Alexandru Lapusneanu (citez din memorie) ” Cand ma voi scula, pre multi o sa popesc”. A ramas cu zisul si popii i-au cantat prohodul…

  20. Vlad #34

    Yeti a fost gasit in Kosovo: Musulmanii balcanici, seculari şi europeni

    Versiunea de Islam din Kosovo, şi în general din Balcani, favorizează o viziune laică iar teocraţiile islamice din Orientul Mijlociu nu reprezintă nici ele o sursă de inspiraţie pentru că n-au susţinut pe musulmanii autohtoni prin investiţii în infrastructură, ci doar prin finanţarea de moschei. Departe de a se preda radicalilor islamici, musulmanii din Kosovo şi Bosnia practică un Islam secular şi tolerant, iar cele două state aspiră să adere la Uniunea Europeană.

    “Moscheile ne sunt baraci, cupolele casti, minaretele baionete si credinciosii soldati…”

  21. @Vlad P. #38
    Da, sa-i dam putin credit autorului albanez al articolului.
    Cu toate acestea in calatoria mea in Bosnia am vazut in toate satele moschei noi noutze construite in stil arab si nu balcanic, pe langa ruinele inca existente din razboiul civil. Donatorii au preferat moscheile reconstruirii caselor.
    Donatorii sauditi au avut si grija ca stilul sa fie a lor, ca dreptcredinciosii sa stie cine e stapanul.
    Am mai vazut (la Mostar) colturi de strada cu vanzatori de obiecte religioase si carti de instruire a femeilor de cum sa se imbrace decent, dupa prescriptii.
    Am vazut si destule destule femei cu hijab, urmand prescriptiile.
    E naiv cine crede ca islamul radical nu incearca sa se infiltreze si acolo.
    Musulmanul balcanic autohton neintoxicat pare sa fie un om normal, deci Yeti musulman se pare ca inca exista. Inca.
    Isi inchipuie insa cineva ca specia sa se va extinde in restul lumii musulmane?

  22. Bravo Uskate. Apreciez efortul.
    Mi se pare ca istoria se repeta. Daca e ceva de invatat de la comunisti este felul in care principiile cele mai de neluat in seama sunt aduse in prim plan in fata poporului. Daca pe atunci religia era scoasa din inimile oamenilor cu forta – prin fel si fel de reeducari si pedepse, acuma neocomunistii incearca metode moderne de control si distrugere prin tolerarea dusamnilor crestinitatii (islamul), prin educarea copiilor de la varste fragede despre fel si fel de atrocitati, prin explozia de perversiuni de toate naturile la TV, toate menite de a distruge valorile morale de care se foloseste o societate sanatoasa, menite in a transforma oamenii in zombi sau in niste mistreti precum tortionarii de alta data. Cum zicea si Yuri: sunt fel si fel de tendinte intr-o societate; oamenii cu cap nu le dau de seama celor care nu au valoare; comunistii insa, se folosesc de ele ca sa-si atigna scopul: acela de a distruge societatea, si apoi de a o controla.

  23. @israelianca
    Ai fost pe faza si mi-ai luat-o inainte. Probabil ca ai auzit aceeasi stire ca si mine si au gughelit-o imediat. Din nou, chapeau!
    Oricum, ce mi-e islam radical, sau crima organizata? Pana la urma sunt tot una. Uita-te numai ce au facut azi in Iran.
    Dar asta spune mult si despre americani, care au luat-o de la inceput ca sarbii trebuie musai sa fie cei rai si o tin asa pana azi. Ca sa nu mai spun de miile de sarbi ucisi de americani in bombardamentele NATO.
    Si ca o extindere a ideii cu sarbii, sunt convins ca Milosevici a fost asasinat in inchisoare inainte de proces, deoarece avea super dovezi in incriminarea puterilor occidentale pentru ceeace s-a petrecut cu Iugoslavia.
    Personal am avut tot timpul simpatie fara rezerve pentru sarbi.

  24. @Costin A

    In cazul ideal in care as avea drepturile pentru editarea articolului 🙂 , as modifica degraba la urmatorii: Spinoza, Voltaire, Montesquieu. Dar cum nu am aceste drepturi, trebuie sa ma multumesc cu comentariile la articol.

  25. Bogdan, multumesc, o sa verific si vad ce e de facut 🙂
    TP, tuturora, mersi, stiu, sint un star. multumesc tuturor fanilor mei, mamei mele… blablabla 🙂
    (vezi, de obicei, sursele sint in engleza, le poti folosi daca ai nevoie)

  26. Pai ce poate ramine de facut? More of the same? sau poate ai o idee mai buna…

    Mai degrabă more of the same:

    28.Şi Dumnezeu i-a binecuvântat, zicând: „Creşteţi şi vă înmulţiţi şi umpleţi pământul şi-l supuneţi; şi stăpâniţi peste peştii mării, peste păsările cerului, peste toate animalele, peste toate vietăţile ce se mişcă pe pământ şi peste tot pământul!”

    (în paranteză fie spus, e o minunată replică anticipată a lozincii leniniste citate la #48).

  27. …căci la urma-urmei, avem datoria de a păstra linia dreaptă începută de Dumnezeu, care a creat lumea din haos – ceilalți doresc doar reinstaurarea haosului. Și în scopul ăsta chiar fac totul!

  28. @53

    OK! (era cît-pe-ce să reproduc bancul răsuflat cu țiganca (romă?) care ajunge seara tîrziu acasă de la ședința de partid plus învățămînt ideologic și-i replică absolutistului soț după ce-o bate bine: „Nu te doare, fă?” – „Ba evident!”)

  29. Costin

    Ce trebuie de înțeles și reevaluat și reconsiderat e sintagma „oameni de bună credință” (la care revin oleacă mai la vale) lansată de Ilici-ul autohton, care a condus la reurcarea în pomul darwinist a unei „semnificative părți a populației” (folosesc intenționat altă sintagmă uzată). Cîrpei kaghebiste evident nu-i pasă de nimic, mi se pare evident că ideile „COPO-MUCU” sînt built-in în cazul lui, tot ce e important e să se mențină în centrul adorației turmei lunatice (nu neapărat semi-lunatice!), să fie ersatz de Mîntuitor în vremi de restriște și confuzie, să fie pupat amestecat cu muci (vorba lui Radu Retrogradu) de cei săraci cu duhul. Satanistul politicii post-loviluționare a fost (și este) perfect conștient de rolul copîrșitor al educației controlate (de stat) și al mass-media controlate de ciraci.

    Bun, de aici încolo treaba e simplă: același lucru (cu mijloace doar aparent diferite) l-au făcut toți cei ce se înscriu în categoria „Progresiști din toate țările, uniți-vă-ți!” (schimbarea cuvîntului proletar – cu duhul – e neesențială). ONU a început lucrătura de prin anii ’55-’60, Europarabia plîngăcioasă a preluat ideea, China mult mai multimilenară și descoperitoare de hîrtie și praf de pușcă știa și aplica strategia de ceva timp, evident că mahomedanii (după circa un secol de declin) au descoperit că promisiunile lui Adolf H. n-au fost chiar vorbe-n deșert, ca să zic așa…

    Dar America? America ce făcea în tot timpul ăsta? Sumarizînd la maximum, a dezvoltat un curent progresist vreme de un secol (măcar începînd cu Woodrow Wilson), care n-a îndrăznit (încă) să atenteze la Ideile Constituției, dar a izbutit să acapareze în mod măgărușo-democratic propaganda oficială (adică mainstream media plus învățămîntul public și în mare parte privat), cu ajutorul neprecupețit al sindicatelor care au ajuns la ora asta să fie invidiate de alde Goebbels, Stalin sau bin Laden. Situațiunea a fost constant „ameliorată” de Președinți ca FDR, Kennedy, Carter, Clinton (am scăpat cîteva nume), care au impus tot felul de poveri fiscale cetățeanului. La trebușoara asta au contribuit, posibil fără voia lor sau doar din nepricepere, și Președinți republicani, probabil doar Ike Eisenhower și desigur Ronald Reagan au făcut excepție.

    Obama, o nulitate programată să colonizeze Casa Albă, e cireașa amară pe torturile (puneți accentul unde poftiți!) finale. Am zis cumva ceva de Islamism sau despre Comunism?… cred că nu. Cred că am greșit, cuvintele astea sînt în program.

    Partea proastă pentru numele enumerate mai sus e că (încă) americanii se pot exprima liber. Partea bună pentru restul lumii este că americanii (oameni de bună credință) vor continua să facă la fel, pe termen scurt. Dacă cele două componente de bază: Mainstream Media și Educația nu vor prevala. Dacă…

  30. Prostia britanica in actiune : In cadrul programului Ministerului Britanic de Interne , pentru Prevenirea Extremismului Violent , organizatiile islamice primesc importante sume de bani , pentru stoparea membrilor din comunitate , susceptibili de a recurge la violenta . Organizatiile sunt invitate sa nominalizeze persoanele susceptibile de a comite crime sau acte de violenta , astfel incat numele lor sa fie trecute pe o lista ” de risc ” a politiei .
    Astfel comunitatea musulmana din Luton , in a carei madrassa s-a format ca terorist Taimur Abdulwahab Al- Abdaly , a primit din 2008 de la guvern 650 000 de euro ( potrivit Daily Mail ) . Banii au fost impartiti moscheilor , scolillor si asociatilor de femei . In ciuda acestui lucru nici macar un singur nume nu a fost oferit politiei . A fost ” oferit ” in schimb un terorist sinucigas . Putem spune ca , Guvernul Britanic finanteaza terorismul !

  31. Pentru Costin Adept al Religiei Pacii declara : SUNTEM UN POPOR CARE BEA SANGE

    STIM CA NICIUN SANGE NU E MAI BUN CA SANGELE EVREILOR

    Site-ul Israellycool care a recuperat video-ul in care teroristul hamas face astfel de afirmatii , lanseaza un apel pentru ca el sa fie copiat de cat mai multi .

  32. mersi calehari. nu il stiam. Jihadwatch scria despre asta in 2006 , gasise clipul pe Palestinian Media Watch, al carui cont tocmai fusese anulat de youtube ieri, dar a fost raectivat acum citeva ore. probabil adevarul grotesc grotesc raneste sensibilitatile musulmanilor.

    clipul asta ma face sa ma gindesc la flaubert 😆

  33. Bravo Costin . Intradevar Palestinian Media Watch a fost cenzurat de Youtube dar in urma avalansei de proteste , contul PMW a fost redeschis .

  34. Vezi citatul din postare 🙂
    nu stiu, mi se pare incredibil nivelul de retardare al oamenilor astora

  35. Manolo, exercitiul pe care il propui este foarte inselator si in primul rind irelevant. La 2 ani dupa ce Bush a plecat de la Casa Alba ma gindeam ca lumea a inceput sa uite de sloganele scandate de antifa si Michael Moore, gen „Bush lied, people died”.

    Cit despre secventa de pe wikileaks, am vazut-o in intregime in momentul in care a fost publicata prima oara, iar inafara de o scena de razboi in care poate s-au facut greseli, desi din punctul meu de vedere imaginile nu arata asta, am vazut cum „pacifistii” din imagini folosesc o dubita plina cu copii in acelasi mod in care sitn folositi copiii in gaza:

    suferi de bush derangement syndrome, iar sa suferi asta si acum, cind obamesia e la putere de 2 ani, e destul de ridicol.
    iti propun un exercitiu: incearca sa vezi realitatea in ansamblul ei, nu prin lentila deformata a anarhistului assange sau alt fel de comunistoizi care vad in SUA si in occident intruparea raului absolut. Realitatea este putin diferita, dar iti trebuie vointa pentru a discerne.

  36. un reportaj despre crearea filmului ‘collateral murder’:
    http://www.newyorker.com/reporting/2010/06/07/100607fa_fact_khatchadourian

    motto-ul lui assange:

    The State is a condition, a certain relationship between human beings, a mode of behavior; we destroy it by contracting other relationships, by behaving differently toward one another….We are the state, and we shall continue to be the state until we have created the institutions that form a real community and society of men. Gustav Landauer, Schwache Stattsmanner, Schwacheres Volk!, June, 1910

    http://web.archive.org/web/20071020051936/http://iq.org/

    de citit – teoriile lui assange despre metodele cele mai eficiente de destructurare ale statului modern (incepind cu marele satan, evident)

    mai intii, road to hanoi (reveria) – http://www.counterpunch.org/assange12052006.html
    si textele „teoretice” despre terorismul informational:
    http://docs.google.com/viewer?a=v&q=cache:6bSYi_6ISu4J:cryptome.org/0002/ja-conspiracies.pdf+me%40iq.org&hl=ro&gl=ro&pid=bl&srcid=ADGEESgO9G7q47xMDxkESx4RGSeaGKaGJq6GM3Rx_Vm-vCIbHzPU1cihn08_hvCi8l1GH194ckM2L37q2c6DmJQO3GIGxNm42AFezzuMX58qt_IFHLKxGW6X7v8fX54adJOmYjEwmyPi&sig=AHIEtbRAWcpEMFSEGpnOlxSNupf35J133w

    apoi se poate revedea si filmul si parcursul wikileaks…

  37. calehari
    flaubert a avut informatii „de la fata locului” 🙂
    el a facut o excursie de vreun an in orientul mijlociu (din tunis la constantinopol – el nu spune niciodata istanbul)

    citatul e dintr-o scrisoare; era foarte suparat pe englezi ca ii sustineau pe otomani (e vorba de razboiul ruso-turc, cind ne-am cistigat si noi independenta)

    in editia romana nu este partea asta – din editia romana lipsesc si alte parti interesante (spre exemplu din ierusalim e doar putin din partea in care e foarte caustic in privinta unora si a altora dintre bisericile locului, insa lipseste partea „devotionala” din ierusalim sau betleem, astfel incit nu se intelege ca omul e dezamagit de modul in care „prestau”, nu de faptul ca „presteaza”; lipsesc si majoritatea descrierilor si a comentariilor acide despre credinciosii religiei pacii – betii, comportamente sexuale macar ciudate daca nu deviante, cruzimi absurde, toate acestea intrerupte, evident, din cind in cind de momente pasnice de „rugaciune”)

  38. Cine n-a fost pina acum in vizita/pelerinaj la Betleem si nu si-a cumparat o cruciulita ca amintire poate sa stearga aceasta rubrica de la „ce mai am de facut” – magazinele de suveniruri din Betleem au incetat sa mai vinda cruciulite ca sa nu-l supere pe ocupantul sionist care ii asupreste in toate felurile imaginabile si inimaginable de teama ca ii vor ofensa pe reprezentantii religiei pacii.
    In articol se exprima si ingrijorarea ca Biserica va fi abandonata si transformata in muzeu la un moment dat, tot din cauza pomenita mai sus.

    Muzeu? Religia pacii o sa trinteasca o moschee peste ea.

  39. Liviu Craciun @72 . Multumesc Liviu pentru lamuriri . Costin , care are probabil o parere f.f. buna despre ” bagajul ” meu de cunostinte , dupa cum se vede neintemeiata 🙂 , m-a ” lasat cu ochii-n soare ” 🙂 . Interventia ta a fost binevenita . Sarbatori fericite si La Multi Ani !

  40. “Allah did not create man so that he could have fun. The aim of creation was for mankind to be put to the test through hardship and prayer.
    An Islamic regime must be serious in every field.
    There are no jokes in Islam.
    There is no humor in Islam.
    There is no fun in Islam.
    There can be no fun and joy in whatever is serious.”

    -Ayatollah Khomeini

  41. Desi oficial interzisa, a fost Gruparea Islam4UK a lansat o campanie anti-Craciun si anti-crestina sub deviza „Craciunul este diabolic”.

    Panouri cu acest afis jignitor au aparut in diverse parti ale Londrei. In partea de jos a afisului sta scris:

    ‘On the first day of Christmas my true love gave to me an STD (sexually transmitted disease).
    In prima zi a Craciunului adevarata mea dragoste mi-a daruit o STD (boala cu transmitere sexuala).

    Apoi continua: in a doua zi datorii, ain a treia viol, in a patra sarcina la minore si apoi a fost avortul. Abu Rumaysah, un individ de 27 de ani care este raspunzator pentru campanie a declarat:

    „Craciunul este o minciuna si este de datoria noastra de musulmani ca sa-l atacam.”

  42. Aha, deci in opinia distinsilor datatori cu parerea pe acest forum, islamul e o religie (sau o ideologie) fanatica intemeiata de un pedofil, iar crestinismul catolic si practicantii sai sunt exact ceea ce musulmanii si islamul nu sunt. Ma tem ca nu e asa. Nu ca ar fi o surpriza, insa e amuzant halul in care se sufera de ‘selective exposure’ pe site-ul asta. Iata cum a cuvantat Papa saptamana trecuta:

    „In the 1970s, paedophilia was theorised as something fully in conformity with man and even with children,” the Pope said. „It was maintained — even within the realm of Catholic theology — that there is no such thing as evil in itself or good in itself. There is only a ‘better than’ and a ‘worse than’. Nothing is good or bad in itself”.

    A mai zis ca, in anii ’70, „pedophilia wasn’t considered an “absolute evil”. Toate astea in urmatorul context: „During his traditional Christmas address last Monday to cardinals and other religious officials in Rome, Pope Benedict XVI also said that child pornography was considered “normal” by society”.

    Nu vreau sa fiu inteles gresit. Papa nu apara pornografia infantila sau pedofilia, ci incearca doar sa explice cum au fost posibile atrocitatile intamplate in sanul Bisericii Catolice. Argumentele lui sunt, daca ma intrebati pe mine, infantile si revoltatoare. In aceeasi ordine de idei: Mohamed s-a casatorit cu o fetita de 9 ani, nu? Raspunsul standard dat acestei intrebari zice ca asa erau vremurile, ca pe vremea aia era acceptabil, etc. Exact argumentul Papei, nu? Nu mai zic nimic de relativismul moral care impregneaza discursul Papei, cum ca „Nothing is good or bad in itself”, ca ma enervez rau.

    Altfel, va urez sarbatori fericite sau cum se mai zice acum, pe stil nou.

  43. salut Vasile,
    1. despre acuzatiile musamalizare a pedofiliei, de aici:

    Daca Papa trebuie sa raspunda în fata Justitiei comune, evident, criteriile acesteia prevaleaza, în acest caz, asupra regulilor interne ale Bisericii. Dar, daca este asa, ele trebuie sa fie în vigoare nu numai pentru a judeca pretinsa acoperire, cât, mai ales, crima acoperita. Ei bine, preotul pedofil acuzat în 1979 de a fi abuzat de un baiat de unsprezece ani din orasul german Essen, nu a fost niciodata judecat, cu atât mai putin condamnat, de Justitia comuna. Neexistând în aceasta privinta o sentinta judecatoreasca, nimeni nu are, în numele Justitiei, dreptul de a proclama ca a existat crima. Daca nici crima nu e confirmata, cum poate sa fie “acoperirea” ei? Conform logicii, trebuie dovedit întâi un lucru, dupa aceea celalalt, nu invers. Ceea ce a existat, în lipsa unei dovezi valide in justitie, a fost numai o suspiciune serioasa, pe baza careia cardinalul Ratzinger a dispus ca acuzatul sa fie supus unui tratament psihiatric si retras într-un un post administrativ la München unde sa nu aiba contact cu copii. Imediat dupa aceea, totusi, vicarul general al München-ului, Gerhard Gruber, nu se stie din ce pricina, l-a retransferat pe preot în functii pastorale unde acesta nu a întârziat sa devina tinta unor noi acuzatii de abuz sexual. Hitchens asigura ca toata vina a fost a lui Ratzinger, dar nu aduce nicio dovada in aceasta privinta cu exceptia parerii unui fost angajat al Ambasadei Vaticanului la Washington, dupa care, seful de atunci al Congregatiei pentru Doctrina Credintei era un administrator meticulos caruia acest amanunt”nu ar fi putut” sa-i scape. Adica: Papa trebuie pedepsit de Justitie pentru ca cineva a fost de parere ca el „ar fi trebuit” sa stie despre acoperirea, de catre un tert, a unui comportament care nici macar nu a fost dovedit drept crima, fie de catre Justitia comuna, fie de catre ancheta interna din Biserica.
    Hitchens, evident, nici nu vrea sa stie cum functioneaza Justitia a carei interventie o invoca. Vrea sa condamne un complice înainte sa se fi dovedit crima si sa se fi confirmat autorul sau principal; si vrea sa-l condamne prin intermediul simplei pareri a unui tert care nu a fost martor nici la crima nici la complicitate.

    2. Mahomed s-a casatorit cu Aisha la 6 ani, la 9 a facut sex cu ea.
    3.„bagatorii in seama de pe acest forum” nu sufera de „selective exposure”. Esti un dragut, oricum.

    Vorbesti de asemanarea intre argumentul musulmanilor cind le pomenesti de pedofilia lui Mahomed si argumentul Papei.. hai sa vedem, chiar incearca papa sa argumenteze pedofilia?
    Uite intregul fragment din care au fost scoase (din context) frazele aduse de tine:

    In the 1970s, paedophilia was theorized as something fully in conformity with man and even with children. This, however, was part of a fundamental perversion of the concept of ethos. It was maintained – even within the realm of Catholic theology – that there is no such thing as evil in itself or good in itself. There is only a „better than” and a „worse than”. Nothing is good or bad in itself. Everything depends on the circumstances and on the end in view. Anything can be good or also bad, depending upon purposes and circumstances. Morality is replaced by a calculus of consequences, and in the process it ceases to exist. The effects of such theories are evident today. Against them, Pope John Paul II, in his 1993 Encyclical Letter Veritatis Splendor, indicated with prophetic force in the great rational tradition of Christian ethos the essential and permanent foundations of moral action. Today, attention must be focussed anew on this text as a path in the formation of conscience. It is our responsibility to make these criteria audible and intelligible once more for people today as paths of true humanity, in the context of our paramount concern for mankind.

    Daca ai fi avut curiozitatea sa citesti discursul in intregime (o poti face aici) ai fi aflat ca Papa condamna modul in care era perceputa pedofilia si condamna relativismul moral. Deci, poti fi suparat, revoltat, dar in cazul acesta ti-ai gresit subiectul.

    Parerea Papei despre problema pedofiliei in biserica:

    the face of the Church is stained with dust, and this is how we have seen it. Her garment is torn – by the sins of priests. The way she saw and expressed it is the way we have experienced it this year. We must accept this humiliation as an exhortation to truth and a call to renewal. Only the truth saves. We must ask ourselves what we can do to repair as much as possible the injustice that has occurred. We must ask ourselves what was wrong in our proclamation, in our whole way of living the Christian life, to allow such a thing to happen. We must discover a new resoluteness in faith and in doing good. We must be capable of doing penance. We must be determined to make every possible effort in priestly formation to prevent anything of the kind from happening again. This is also the moment to offer heartfelt thanks to all those who work to help victims and to restore their trust in the Church, their capacity to believe her message. In my meetings with victims of this sin, I have also always found people who, with great dedication, stand alongside those who suffer and have been damaged. This is also the occasion to thank the many good priests who act as channels of the Lord’s goodness in humility and fidelity and, amid the devastations, bear witness to the unforfeited beauty of the priesthood.

    4.(!!)Cit priveste indignarea si revolta mass media si a tuturor oamenilor de bine… cunosti asta (Germany and EU to Legalize Pedophilia and with it, Child Pornography as well!)? (sau aici, e autentica) Acum, imi explici te rog linistea asurzitoare din jurul legalizarii pedofiliei de UE pentru a nu supara musulmanii, si isteria si distorsiunile din jurul Papei, catolicismului si crestinismului in general? Nu ca simt eu nevoia sa iau apararea Papei sau a cuiva, oricui, dar pe bune, „ma enervez rau” citeodata :mrgreen:

  44. Vasile, nu esti inteles gresit, esti un idiot. Ratzinger nu a scuzat pedofilia din interiorul bisericii catolice sub pretextul relativismului moral. Argumentul lui nu a fost ca asa ceva este acceptabil, deoarece asa au fost vremurile in anii 70. Vrei context? UDIENZA DEL SANTO PADRE ALLA CURIA ROMANA IN OCCASIONE DELLA PRESENTAZIONE DEGLI AUGURI NATALIZI , 20.12.2010

    Dear Cardinals,

    Brother Bishops and Priests,

    Dear Brothers and Sisters,

    It gives me great pleasure to be here with you, dear Members of the College of Cardinals and Representatives of the Roman Curia and the Governatorato, for this traditional gathering. I extend a cordial greeting to each one of you, beginning with Cardinal Angelo Sodano, whom I thank for his sentiments of devotion and communion and for the warm good wishes that he expressed to me on behalf of all of you. Prope est jam Dominus, venite, adoremus! As one family let us contemplate the mystery of Emmanuel, God-with-us, as the Cardinal Dean has said. I gladly reciprocate his good wishes and I would like to thank all of you most sincerely, including the Papal Representatives all over the world, for the able and generous contribution that each of you makes to the Vicar of Christ and to the Church.

    Excita, Domine, potentiam tuam, et veni. Repeatedly during the season of Advent the Church’s liturgy prays in these or similar words. They are invocations that were probably formulated as the Roman Empire was in decline. The disintegration of the key principles of law and of the fundamental moral attitudes underpinning them burst open the dams which until that time had protected peaceful coexistence among peoples. The sun was setting over an entire world. Frequent natural disasters further increased this sense of insecurity. There was no power in sight that could put a stop to this decline. All the more insistent, then, was the invocation of the power of God: the plea that he might come and protect his people from all these threats.

    Excita, Domine, potentiam tuam, et veni. Today too, we have many reasons to associate ourselves with this Advent prayer of the Church. For all its new hopes and possibilities, our world is at the same time troubled by the sense that moral consensus is collapsing, consensus without which juridical and political structures cannot function. Consequently the forces mobilized for the defence of such structures seem doomed to failure.

    Excita

    – the prayer recalls the cry addressed to the Lord who was sleeping in the disciples’ storm-tossed boat as it was close to sinking. When his powerful word had calmed the storm, he rebuked the disciples for their little faith (cf. Mt 8:26 et par.). He wanted to say: it was your faith that was sleeping. He will say the same thing to us. Our faith too is often asleep. Let us ask him, then, to wake us from the sleep of a faith grown tired, and to restore to that faith the power to move mountains – that is, to order justly the affairs of the world.

    Excita, Domine, potentiam tuam, et veni: amid the great tribulations to which we have been exposed during the past year, this Advent prayer has frequently been in my mind and on my lips. We had begun the Year for Priests with great joy and, thank God, we were also able to conclude it with great gratitude, despite the fact that it unfolded so differently from the way we had expected. Among us priests and among the lay faithful, especially the young, there was a renewed awareness of what a great gift the Lord has entrusted to us in the priesthood of the Catholic Church. We realized afresh how beautiful it is that human beings are fully authorized to pronounce in God’s name the word of forgiveness, and are thus able to change the world, to change life; we realized how beautiful it is that human beings may utter the words of consecration, through which the Lord draws a part of the world into himself, and so transforms it at one point in its very substance; we realized how beautiful it is to be able, with the Lord’s strength, to be close to people in their joys and sufferings, in the important moments of their lives and in their dark times; how beautiful it is to have as one’s life task not this or that, but simply human life itself – helping people to open themselves to God and to live from God. We were all the more dismayed, then, when in this year of all years and to a degree we could not have imagined, we came to know of abuse of minors committed by priests who twist the sacrament into its antithesis, and under the mantle of the sacred profoundly wound human persons in their childhood, damaging them for a whole lifetime.

    In this context, a vision of Saint Hildegard of Bingen came to my mind, a vision which describes in a shocking way what we have lived through this past year. „In the year of our Lord’s incarnation 1170, I had been lying on my sick-bed for a long time when, fully conscious in body and in mind, I had a vision of a woman of such beauty that the human mind is unable to comprehend. She stretched in height from earth to heaven. Her face shone with exceeding brightness and her gaze was fixed on heaven. She was dressed in a dazzling robe of white silk and draped in a cloak, adorned with stones of great price. On her feet she wore shoes of onyx. But her face was stained with dust, her robe was ripped down the right side, her cloak had lost its sheen of beauty and her shoes had been blackened. And she herself, in a voice loud with sorrow, was calling to the heights of heaven, saying, ‘Hear, heaven, how my face is sullied; mourn, earth, that my robe is torn; tremble, abyss, because my shoes are blackened!’

    And she continued: ‘I lay hidden in the heart of the Father until the Son of Man, who was conceived and born in virginity, poured out his blood. With that same blood as his dowry, he made me his betrothed.

    For my Bridegroom’s wounds remain fresh and open as long as the wounds of men’s sins continue to gape. And Christ’s wounds remain open because of the sins of priests. They tear my robe, since they are violators of the Law, the Gospel and their own priesthood; they darken my cloak by neglecting, in every way, the precepts which they are meant to uphold; my shoes too are blackened, since priests do not keep to the straight paths of justice, which are hard and rugged, or set good examples to those beneath them. Nevertheless, in some of them I find the splendour of truth.’

    And I heard a voice from heaven which said: ‘This image represents the Church. For this reason, O you who see all this and who listen to the word of lament, proclaim it to the priests who are destined to offer guidance and instruction to God’s people and to whom, as to the apostles, it was said: go into all the world and preach the Gospel to the whole creation’ (Mk 16:15)” (Letter to Werner von Kirchheim and his Priestly Community: PL 197, 269ff.).

    In the vision of Saint Hildegard, the face of the Church is stained with dust, and this is how we have seen it. Her garment is torn – by the sins of priests. The way she saw and expressed it is the way we have experienced it this year. We must accept this humiliation as an exhortation to truth and a call to renewal. Only the truth saves. We must ask ourselves what we can do to repair as much as possible the injustice that has occurred. We must ask ourselves what was wrong in our proclamation, in our whole way of living the Christian life, to allow such a thing to happen. We must discover a new resoluteness in faith and in doing good. We must be capable of doing penance. We must be determined to make every possible effort in priestly formation to prevent anything of the kind from happening again. This is also the moment to offer heartfelt thanks to all those who work to help victims and to restore their trust in the Church, their capacity to believe her message. In my meetings with victims of this sin, I have also always found people who, with great dedication, stand alongside those who suffer and have been damaged. This is also the occasion to thank the many good priests who act as channels of the Lord’s goodness in humility and fidelity and, amid the devastations, bear witness to the unforfeited beauty of the priesthood.

    We are well aware of the particular gravity of this sin committed by priests and of our corresponding responsibility. But neither can we remain silent regarding the context of these times in which these events have come to light. There is a market in child pornography that seems in some way to be considered more and more normal by society. The psychological destruction of children, in which human persons are reduced to articles of merchandise, is a terrifying sign of the times. From Bishops of developing countries I hear again and again how sexual tourism threatens an entire generation and damages its freedom and its human dignity. The Book of Revelation includes among the great sins of Babylon – the symbol of the world’s great irreligious cities – the fact that it trades with bodies and souls and treats them as commodities (cf. Rev 18:13). In this context, the problem of drugs also rears its head, and with increasing force extends its octopus tentacles around the entire world – an eloquent expression of the tyranny of mammon which perverts mankind. No pleasure is ever enough, and the excess of deceiving intoxication becomes a violence that tears whole regions apart – and all this in the name of a fatal misunderstanding of freedom which actually undermines man’s freedom and ultimately destroys it.

    In order to resist these forces, we must turn our attention to their ideological foundations. In the 1970s, paedophilia was theorized as something fully in conformity with man and even with children. This, however, was part of a fundamental perversion of the concept of ethos. It was maintained – even within the realm of Catholic theology – that there is no such thing as evil in itself or good in itself. There is only a „better than” and a „worse than”. Nothing is good or bad in itself. Everything depends on the circumstances and on the end in view. Anything can be good or also bad, depending upon purposes and circumstances. Morality is replaced by a calculus of consequences, and in the process it ceases to exist. The effects of such theories are evident today. Against them, Pope John Paul II, in his 1993 Encyclical Letter Veritatis Splendor, indicated with prophetic force in the great rational tradition of Christian ethos the essential and permanent foundations of moral action. Today, attention must be focussed anew on this text as a path in the formation of conscience. It is our responsibility to make these criteria audible and intelligible once more for people today as paths of true humanity, in the context of our paramount concern for mankind.

    As my second point, I should like to say a word about the Synod of the Churches of the Middle East. This began with my journey to Cyprus, where I was able to consign the Instrumentum Laboris of the Synod to the Bishops of those countries who were assembled there. The hospitality of the Orthodox Church was unforgettable, and we experienced it with great gratitude. Even if full communion is not yet granted to us, we have nevertheless established with joy that the basic form of the ancient Church unites us profoundly with one another: the sacramental office of Bishops as the bearer of apostolic tradition, the reading of Scripture according to the hermeneutic of the Regula fidei, the understanding of Scripture in its manifold unity centred on Christ, developed under divine inspiration, and finally, our faith in the central place of the Eucharist in the Church’s life. Thus we experienced a living encounter with the riches of the rites of the ancient Church that are also found within the Catholic Church. We celebrated the liturgy with Maronites and with Melchites, we celebrated in the Latin rite, we experienced moments of ecumenical prayer with the Orthodox, and we witnessed impressive manifestations of the rich Christian culture of the Christian East. But we also saw the problem of the divided country. The wrongs and the deep wounds of the past were all too evident, but so too was the desire for the peace and communion that had existed before. Everyone knows that violence does not bring progress – indeed, it gave rise to the present situation. Only in a spirit of compromise and mutual understanding can unity be re-established. To prepare the people for this attitude of peace is an essential task of pastoral ministry.

    During the Synod itself, our gaze was extended over the whole of the Middle East, where the followers of different religions – as well as a variety of traditions and distinct rites – live together. As far as Christians are concerned, there are Pre-Chalcedonian as well as Chalcedonian churches; there are churches in communion with Rome and others that are outside that communion; in both cases, multiple rites exist alongside one another. In the turmoil of recent years, the tradition of peaceful coexistence has been shattered and tensions and divisions have grown, with the result that we witness with increasing alarm acts of violence in which there is no longer any respect for what the other holds sacred, in which on the contrary the most elementary rules of humanity collapse. In the present situation, Christians are the most oppressed and tormented minority. For centuries they lived peacefully together with their Jewish and Muslim neighbours. During the Synod we listened to wise words from the Counsellor of the Mufti of the Republic of Lebanon against acts of violence targeting Christians. He said: when Christians are wounded, we ourselves are wounded. Unfortunately, though, this and similar voices of reason, for which we are profoundly grateful, are too weak. Here too we come up against an unholy alliance between greed for profit and ideological blindness. On the basis of the spirit of faith and its rationality, the Synod developed a grand concept of dialogue, forgiveness and mutual acceptance, a concept that we now want to proclaim to the world. The human being is one, and humanity is one. Whatever damage is done to another in any one place, ends up by damaging everyone. Thus the words and ideas of the Synod must be a clarion call, addressed to all people with political or religious responsibility, to put a stop to Christianophobia; to rise up in defence of refugees and all who are suffering, and to revitalize the spirit of reconciliation. In the final analysis, healing can only come from deep faith in God’s reconciling love. Strengthening this faith, nourishing it and causing it to shine forth is the Church’s principal task at this hour.

    I would willingly speak in some detail of my unforgettable journey to the United Kingdom, but I will limit myself to two points that are connected with the theme of the responsibility of Christians at this time and with the Church’s task to proclaim the Gospel. My thoughts go first of all to the encounter with the world of culture in Westminster Hall, an encounter in which awareness of shared responsibility at this moment in history created great attention which, in the final analysis, was directed to the question of truth and faith itself. It was evident to all that the Church has to make her own contribution to this debate. Alexis de Tocqueville, in his day, observed that democracy in America had become possible and had worked because there existed a fundamental moral consensus which, transcending individual denominations, united everyone. Only if there is such a consensus on the essentials can constitutions and law function. This fundamental consensus derived from the Christian heritage is at risk wherever its place, the place of moral reasoning, is taken by the purely instrumental rationality of which I spoke earlier. In reality, this makes reason blind to what is essential. To resist this eclipse of reason and to preserve its capacity for seeing the essential, for seeing God and man, for seeing what is good and what is true, is the common interest that must unite all people of good will. The very future of the world is at stake.

    Finally I should like to recall once more the beatification of Cardinal John Henry Newman. Why was he beatified? What does he have to say to us? Many responses could be given to these questions, which were explored in the context of the beatification. I would like to highlight just two aspects which belong together and which, in the final analysis, express the same thing. The first is that we must learn from Newman’s three conversions, because they were steps along a spiritual path that concerns us all. Here I would like to emphasize just the first conversion: to faith in the living God. Until that moment, Newman thought like the average men of his time and indeed like the average men of today, who do not simply exclude the existence of God, but consider it as something uncertain, something with no essential role to play in their lives. What appeared genuinely real to him, as to the men of his and our day, is the empirical, matter that can be grasped. This is the „reality” according to which one finds one’s bearings. The „real” is what can be grasped, it is the things that can be calculated and taken in one’s hand. In his conversion, Newman recognized that it is exactly the other way round: that God and the soul, man’s spiritual identity, constitute what is genuinely real, what counts. These are much more real than objects that can be grasped. This conversion was a Copernican revolution. What had previously seemed unreal and secondary was now revealed to be the genuinely decisive element. Where such a conversion takes place, it is not just a person’s theory that changes: the fundamental shape of life changes. We are all in constant need of such conversion: then we are on the right path.

    The driving force that impelled Newman along the path of conversion was conscience. But what does this mean? In modern thinking, the word „conscience” signifies that for moral and religious questions, it is the subjective dimension, the individual, that constitutes the final authority for decision. The world is divided into the realms of the objective and the subjective. To the objective realm belong things that can be calculated and verified by experiment. Religion and morals fall outside the scope of these methods and are therefore considered to lie within the subjective realm. Here, it is said, there are in the final analysis no objective criteria. The ultimate instance that can decide here is therefore the subject alone, and precisely this is what the word „conscience” expresses: in this realm only the individual, with his intuitions and experiences, can decide. Newman’s understanding of conscience is diametrically opposed to this. For him, „conscience” means man’s capacity for truth: the capacity to recognize precisely in the decision-making areas of his life – religion and morals – a truth, the truth. At the same time, conscience – man’s capacity to recognize truth – thereby imposes on him the obligation to set out along the path towards truth, to seek it and to submit to it wherever he finds it. Conscience is both capacity for truth and obedience to the truth which manifests itself to anyone who seeks it with an open heart. The path of Newman’s conversions is a path of conscience – not a path of self-asserting subjectivity but, on the contrary, a path of obedience to the truth that was gradually opening up to him. His third conversion, to Catholicism, required him to give up almost everything that was dear and precious to him: possessions, profession, academic rank, family ties and many friends. The sacrifice demanded of him by obedience to the truth, by his conscience, went further still. Newman had always been aware of having a mission for England. But in the Catholic theology of his time, his voice could hardly make itself heard. It was too foreign in the context of the prevailing form of theological thought and devotion. In January 1863 he wrote in his diary these distressing words: „As a Protestant, I felt my religion dreary, but not my life – but, as a Catholic, my life dreary, not my religion”. He had not yet arrived at the hour when he would be an influential figure. In the humility and darkness of obedience, he had to wait until his message was taken up and understood. In support of the claim that Newman’s concept of conscience matched the modern subjective understanding, people often quote a letter in which he said – should he have to propose a toast – that he would drink first to conscience and then to the Pope. But in this statement, „conscience” does not signify the ultimately binding quality of subjective intuition. It is an expression of the accessibility and the binding force of truth: on this its primacy is based. The second toast can be dedicated to the Pope because it is his task to demand obedience to the truth.

    I must refrain from speaking of my remarkable journeys to Malta, Portugal and Spain. In these it once again became evident that the faith is not a thing of the past, but an encounter with the God who lives and acts now. He challenges us and he opposes our indolence, but precisely in this way he opens the path towards true joy.

  45. mi’a adus aminte de asta:

    Question Insanity: What to Ask Progressives

    The two women who showed up early for my book signing at a small bookstore in Houston, TX, never even bothered to open my book. Wearing knowing smiles, they engaged me in a bizarre discussion that wound up leaping all around the known and unknown universe. They hadn’t the slightest curiosity about my ideas as an ex-Soviet immigrant in America, or what I had to say about my experience working inside the two ideologically opposed systems. As it turned out, they had spotted my flyer in the store window the day before, and the book’s title — Shakedown Socialism — had enraged them so much that they decided to return the following day and give me a piece of their collective mind.

    A similar effect is achieved when the content of such minds is raked by “intellectual” authors, filmmakers, and politicians — a practice they immensely enjoy, calling it a “spiritual” experience. They think of themselves as “intellectuals” while denying this title to anyone with a consistent, original mind. To have structured values is an unpardonable faux pas in their circles. Those who challenge them get sand thrown in their eyes — the punishment I was being subjected to at the Houston bookstore.
    In return, I reminded my opponents about the existence of the scientific method of discovery — a logical device that had made Western civilization so successful in the past, but had now been abandoned by “progressive” thinkers. The resulting cognitive dissonance made them disoriented. In due course, they panicked and walked out, never to come back.

    A few weeks later I told this story to Maggie Roddin, a radio talk show host in Philadelphia. (Click through my Website to hear this interview.) Maggie asked me to recall some of the questions, but I could only remember a few. She insisted that I write them down to share with her audience. As I did so, more questions began to pop up. Some were new, while others I had been asking for years while trying to make sense of my American experience. The resulting list may not exactly fit the definition of Socratic questioning. But in my defense, even Socrates couldn’t possibly envision the scale of absurdity a political argument could reach in the 21st century.

    Would you know from the media coverage that there are more sex offenders among public school teachers then among Catholic priests? How come the church gets the blame and the Department of Education doesn’t?

  46. @ Costin A.

    Am citit tot discursul. Nu mi se pare ca pasajele folosite de mine sunt scoase din context. Evident, Papa condamna pedofilia, insa o face in termeni mult prea vagi in comparatie cu atrocitatea despre care vorbim. Nu sunt sigur daca ai citit Raportul Jonh Jay. Asta e un studiu comandat de US Conference of Catholic Bishops. Deci, nu vorbim despre niste prostii insailate de o mana de isterici cu mult timp la dispozitie. Concluziile raportului sunt teribile. De pilda: „during the period from 1950 to 2002, a total of 10,667 individuals had made allegations of child sexual abuse. Of these, the dioceses had been able to substantiate 6,700 accusations against 4,392 priests in the USA, about 4% of all 109,694 priests who served during the time covered by the study”. Sau: „Of the 4,392 priests who were accused, police were contacted regarding 1,021 individuals and of these, 384 were charged resulting in 252 convictions and 100 prison sentences; 3,300 were not investigated because the allegations were made after the accused priest had died”. Raportul il gasesti aici: http://www.usccb.org/nrb/nrbstudy/nrbreport.htm#johnjay

    Ce vreau sa spun e ca da, Papa condamna povestea asta, insa reactia Bisericii Catolice a fost teribil de lenta, iar nota metaforica in care nenorocirea asta a fost condamnata ma irita foarte tare. In fata unei tragedii de asemenea proportii (vorbim de mai mult de 10 mii de acuzatii, impotriva a mai mult de 4000 de preoti, doar in US, intre 1950 si 2002!), Papa e foarte ingrijorat ca Biserica sufera, are praf pe fata si hainele rupte.

    Cat despre asa-zisa legalizare a pedofiliei in UE, marturisesc ca nu stiam despre povestea asta. Pasajul ala suna odios si dezgustator. Nu ma reped sa trag concluzii, o sa mai caut informatii pe tema asta. M-a intrigat urmatoarea fraza de dupa pasajul cu pricina. Zice asa: „Why do some people still vote for these scumbags? Next time we must all vote our local NATIONALIST (extreme right) Political Party to restore normality”. Scuza-mi reticenta, stii cum e cu credibilitatea sursei. Insa, dupa cum am zis, suna teribil si o sa ma mai interesez.

    @ Emil B. Par sa te fi lasat nervii.

  47. Vasile
    – procentul corect este de 0.2% (252 condamnari la 109,694 de preoti), respectiv 0,09% au fost inchisi (100 condamnari cu inchisoare); unul dintre reprosurile favorite ale ateilor era cum ca inchizitia lua acuzatiile drept fapte si condamna victime fara un proces cinstit; ar fi bine sa nu faci acelasi lucru
    – din acelasi raport: in perioada 1992-2000, numarul cazurilor fondate de abuz sexual in SUA in general a variat intre 89,355 si 149,800 pe an – adica sint anual mai multe cazuri fondate decit toate acuzatiile (fondate si nefondate) aduse preotilor in intreaga perioada de 50 de ani
    – poti indica o sursa din care sa putem vedea o statistica a cazurilor de pedofilie din sistemul de invatamint? sau dintre asistenti maternali? sau dintre doctori, psihologi? sau dintre atei? ma indoiesc. esti convins ca procentele ar fi cel putin la fel de mici?

    cit despre situatia din ue, poti spre exemplu da o cautare dupa „Korper, Liebe and Doktorspiele”, o publicatie a ministerului afacerilor familiei din germania;

  48. nefiind religios carevasazica nici la curent cu ce se intampla in lumea religioasa am vrut sa vad si eu ce inseamna „selective exposure” de care sunt acuzat, asa ca am luat paragraful cu pricina:

    “In the 1970s, paedophilia was theorised as something fully in conformity with man and even with children,” the Pope said. “It was maintained — even within the realm of Catholic theology — that there is no such thing as evil in itself or good in itself. There is only a ‘better than’ and a ‘worse than’. Nothing is good or bad in itself”.

    si i’am dat cu google.
    si am gasit asa:

    as always, the media gets it completely opposite……. *sigh*

    Pope Benedict was actually saying the exact opposite of what he is claimed to have said by this newspaper… he was saying that this view should be „resisted”. Here it is in context:
    In order to resist these forces, we must turn our attention to their ideological foundations. In the 1970s, paedophilia was theorized as something fully in conformity with man and even with children. This, however, was part of a fundamental perversion of the concept of ethos. It was maintained – even within the realm of Catholic theology – that there is no such thing as evil in itself or good in itself. There is only a “better than” and a “worse than”. Nothing is good or bad in itself. Everything depends on the circumstances and on the end in view. Anything can be good or also bad, depending upon purposes and circumstances. Morality is replaced by a calculus of consequences, and in the process it ceases to exist. The effects of such theories are evident today. Against them, Pope John Paul II, in his 1993 Encyclical Letter Veritatis Splendor, indicated with prophetic force in the great rational tradition of Christian ethos the essential and permanent foundations of moral action. Today, attention must be focussed anew on this text as a path in the formation of conscience. It is our responsibility to make these criteria audible and intelligible once more for people today as paths of true humanity, in the context of our paramount concern for mankind.

    si

    Be aware of the source in this case. The Belfast Telegraph is a paper, as it’s name suggests, from the north of Ireland. It’s very much Unionist in outlook and while it’s writers in fairness would oppose any violence acts against Catholics it often carries articles which tend to distrot what Church leaders have to say by cherry picking phrase from complex and lengthy speeches or just using soundbites.

    deci mai draga vasile eu tind sa ii dau dreptate lui emil.
    dar deh, sufar de „selective exposure” 🙂 – ce drag imi e de ‘telectualii astia….

  49. Vasilica, nu te ingriji de nervii mei. Continui sa fii un idiot, dar e dreptul tau.

    Raspunsul standard dat acestei intrebari zice ca asa erau vremurile, ca pe vremea aia era acceptabil, etc. Exact argumentul Papei, nu? Nu mai zic nimic de relativismul moral care impregneaza discursul Papei, cum ca “Nothing is good or bad in itself”, ca ma enervez rau.

    Am citit tot discursul. Nu mi se pare ca pasajele folosite de mine sunt scoase din context. Evident, Papa condamna pedofilia, insa o face in termeni mult prea vagi in comparatie cu atrocitatea despre care vorbim….

    Ce vreau sa spun e ca da, Papa condamna povestea asta, insa reactia Bisericii Catolice a fost teribil de lenta, iar nota metaforica in care nenorocirea asta a fost condamnata ma irita foarte tare.

  50. @Liviu Craciun

    Poate e vina mea, insa nu-ti inteleg prea bine argumentul. De acord, procentele sunt mici, si? E nevoie ca fenomenul sa aiba ‘critical mass’ pentru a putea fi considerat o tragedie? Poate in jur de 10%? Evident, nu am date despre situatia abuzurilor sexuale in alte profesii (si nici despre atei). Sa presupunem ca proportia ar fi mai mare. Si? Repet, imi scapa argumentul tau. Afara de asta, am auzit/citit de multe ori in presa despre cazuri de abuzuri sexuale comise de profesori impotriva elevilor. Nu poti spune ca presa ignora astfel de cazuri. Poti spune, de pilda, ca amploarea data de presa cazurilor de pedofilie comise de preoti catolici e mai mare. Tot ce se poate. Sunt institutii diferite, nu crezi? Pedofilia e o odiosenie, indiferent de cine o comite, faptele sunt la fel de grave, fie ca sunt comise de profesori, fie ca sunt comise de preoti, insa n-am avut niciodata senzatia ca sistemul de invatamant american ar incerca sa puna batista pe tambal, dimpotriva.

    Despre istoria cu „legalizarea” pedofiliei in UE, am cautat. Si am aflat ca, departe de a fi un pas spre legalizarea pedofiliei, carticica cu pricina a cauzat un mare scandal atat in Germania, cat si in Elvetia, a fost retrasa, iar toata povestea e investigata de politie in ambele tari. Link-ul dat de Costin mai sus trimitea la o fituica obscura care indemna cititorii sa voteze cu nu stiu ce partid de extrema dreapta (‘extreme right’, e expresia folosita in text). Vorbim, evident, despre o aberatie (in sensul medical), si despre o crima. Insa sa interpretezi asta ca pe un pas spre legalizarea pedofiliei in Europa, e semn de neglijenta in alegerea surselor. Ca sa fiu bine crescut.

    @Dr. Pepper

    Chiar suferi de selective exposure:) Daca te uitai mai sus, vedeai ca textul ala gasit de tine imi fusese recomandat de doi dintre companionii tai de forum. Daca nici intre voi nu va cititi, cum sa ma mai astept sa-i cititi pe altii. Laudati-va bine intre voi si decretati-i trotskisti pe aia care n-au fermitatea convingerilor voastre. Oricum, iti multumesc pentru efort.

    @ Emil B.

    E dreptul tau sa fii isteric si prost crescut. Dreptul ti-l da faptul ca esti la tine in batatura, iar faptul ca esti isteric si prost crescut din spatele unui monitor si al unui pseudonim te pune la adapost de consecintele marlaniei tale. Simte-te liber sa-mi interzici accesul.

  51. Apropo de abuzurile sexuale din instituţiile laice, cred că este notoriu cazul Casa Pia din Portugalia, recent închis cu o condamnare colectivă. Părea că este vorba de un grup organizat şi specializat in prostituţia infantilă ce se folosea de orfanii aflaţi in grija statului. Părea ca acel orfelinat este un cuibuşor de nebunii al pedofililor din politică şi şoubiz. A rezultat, in urma unui proce controversat şi îndelungat că grupul de crimă organizată nu a existat, şi că cel mai vinovat era chiar denunţătorul. Dar mai mult, se pare că mulţi dintre acuzaţii/inculpaţii vizaţi de-a lungul anchetei de către poliţie şi procuratură au fost lucraţi, probele împotriva lor fiind departe de a fi concludente, ba chiar fabricate uneori. Scandalul continuă in prezent cu procesele civile ale păgubiţilor cu cariere şi imagine publică distrusă de autorităţile extrem de zeloase.

    Cred că in acest subiect putem vorbi de o recrudescenţă a isteriilor colective medievale, de aceeaşi opinie este şi scepticul Richard Webster.
    http://www.richardwebster.net/casa-pia-carlos-cruz-reporterX.html
    anxietăţile gregare, ancestrale sînt doar reorientate pe acele subiecte sensibile ambalate, exacerbate de către o presă inconştientă. biserica catolică este cu atît mai expusă cu cît se suprapune pe un puternic curent de gîndire contestatar al tradiţiilor şi instituţiilor tradiţionale.

  52. Vasilica, mai tata,

    Would you know from the media coverage that there are more sex offenders among public school teachers then among Catholic priests? How come the church gets the blame and the Department of Education doesn’t?

    Daca ai afla din media ca exista cu muuuult mai multi profesori care au abuzat de elevi decat preoti – cum se intampla ca biserica este asa de hulita iar ministerul educatiei – nu?

    Eu nu incerc sa iau apararea preotilor aici sau e vreunei religii insa mi se pare deja prea mult cand pe langa toata campania care se duce impotriva crestinilor ( catolici sau ortodocsi) mai apareti si cu idei scoase din context.
    Ti se pare chiar asa de greu de inteles sau doar tine de vederile tale leftiste sau islamiste sau ce-or fi ele si mintea’ti nu poate gandi in afara cutiei?
    Spre exemplu, mie ca ateu nu imi place papa benedict dintr’un singur motiv: acela ca pantofii lui papa ioan paul al doilea sunt prea mari pentru el.
    Dar tie nu ti se pare rusinos ca dupa ce ti s’a demonstrat ca nu ai inteles nimic din ce ai citit in engleza in care preferi sa te exprimi – continui sa te incapatanezi?

  53. pt dr pepper , problema e urmatoarea , o scoala se poate regla dinauntrul ei are un director are un consiliu de parinti si tot asa,chiar si ceilalti elevi pot lua atitudine, dar o biserica are de obicei un singur preot , mai ales la tara si singurii care pot lua atitudine sunt mai marii bisericii , care pana acuma au avut au manifestat o lipsa dubioasa de fermitate in a luat decizii!!

  54. Nic Cocarlea ala de mai jos, e un frustrat care n-a reuit sa se muleze in societate…adept al coumunimului, bolsevismului, islamismului…orice forma tampita de a fi ALTFEL decat trebuie, pentru a-si arata in felul acesta importanta pornita din neimportanta, din inferioritatea-i crasa.

  55. Domnu’ Juncker

    Cu ce suntem noi datori sa-i culturalizam pe musulmani, sa-i aducem in sec XXI? Cu nimic. Absolut nimic. Nici nu mai spun ca timp de 1400 de ani au tot incercat ei sa ne culturalizeze si n-au reusit (cu costuri imense pentru cei care s-au opus acestei religii / ideologii primitive, dovada defazarea absolut tuturor tarilor care au avut ‘sansa’ de a fi ocupate cateva sute de ani – doar pompati masiv bani masiv pentru a reduce decalajele asa ca ar trebui sa stiti). Solutia simpla si extrem de facila e sa fie trimisi toti inapoi. Inclusiv cei care stau aici pe subventii cheltuite inutil de zeci de ani, care incearca sa schimbe „din interior” legile tarilor gazda, sa le faca Sharia compliant, in loc sa se schimbe ei.

    De ce sa-i trimitem la loc? Pentru ca in Constitutia oricarui stat cat de cat civilizat, se zice clar: pe teritoriul acelui stat nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine. Ca de aia exista granite, si state, si constitutii, in general. Ca sa apere aceste lucruri, asta e rolul lor principal. Suveranitatea e o notiune care exista indiferent daca exista Uniunea Europeana sau nu. Iar fara suveranitate nu ai nici o uniune, Mr Junkers, pentru ca nu ai mai avea legitimitate, adica brusc devii brusc un birocrat care incepe sa fie nu ales legitim, ci sa-si impuna dorinta ca un tiran. Chiar asa, un referendum ceva pe subiect nu ai curaj sa faci?

    Scopul religiei musulmane nu este de a se integra. Nici nu are cum, pentru ca islamul nu doar e religie ci si ideologie. Ideologie totalitara, impusa cu sabia, neschimbata de mii de ani (nici n-au voie, si nici sa renunte nu au cum -pentru ca pedeapsa e ca in mafie, un cap mai scurt – vezi Surah 4, verse 91). De aceea intre islam si socialism nu sunt diferente mai deloc. Amandoua sunt „religii de stat”, bazate pe concepte orientale ce exista de mii de ani. Amandoua urmaresc puterea politica prin orice mijloc si amandoua ajung in TOTALITARISM si dictatura de absolut fiecare data. Lucru care iarasi e vechi de mii de ani si specific orientului de cand este el. Pai noi ce facem, le importam aici, in Europa? Nu aveti nici o ezitare cand ziceti aceste lucruri? Dupa ce mii de ani si generatii intregi fix asta au incercat sa evite, fiecare cum a putut? Adica mai bine interzicem caricaturile celor de la Charlie loc sa interzicem musulmanilor dreptul de a interzice ceva, nu? De Inchizitie si blasfemie ati auzit pana acum? Daca nu, poate ar trebui. Pentru ca sigur ati inteles aceste concepte exact pe dos (*nimeni nu incerca sa interzica altora carnea de porc).

    In Islam religia e STAT, mr Junker, si statul e religie. Nu sunt separate. Pentru inteleptii musulmani Islamul e Dîn, Dunya, Daoula, sau religie, societate, stat. Khomeini zicea ca 90% din Sharia tine de partea civila, in librarii 90% din texte se refera cat trebuie sa fie lunga burka, daca iepurele trebuie fezandat sau nu ca sa fie halal, treburi in gen. E codul lor civil, asta aduc ei aici. In doar 10% e vorba de morala, discutii despre sexul ingerilor sau lumina lui Mo.

    Aici e marea diferenta ce nu e priceputa aproape de nici un european civilizat. E ca si cand SUA, in WW2 pe timp de razboi ar fi tolerat nazisti, ba le-ar fi dat si ajutoare din cand in cand. E ca si cand ar fi acceptat emigranti comunisti al caror scop sa fie clar si explicit schimbarea si dezmembrarea US, anularea granitelor, suveranitatii teritoriale, schimbarea formei de guvernamant etc (ca Sharia exact asta vrea). Aceste lucruri care sunt interzise din start in orice constitutie, in orice miscare politica, incalca legea partidelor, ba mai intra si sub aspectul infractiunii de tradare in absolut orice stat din uniunea ai carei presedinte (temporar) sunteti acum.

    Asa ca ceea ce zic eu aici nu e discriminare. Ci discernamant. Si nu e nici prima data cand s-a pus problema exact asa – precedente exista peste tot.

    Da, orice om are drept la viata. Orice om trebuie ajutat cand e refugiat. insa dreptul lor la viata nu trebuie sa atenteze la siguranta mea sau la ordinea constitutionala. Privilegiul de a locui aici si de a primi subventii nu e un drept. Nu s-a nascut nimeni cu dreptul de a veni in casa mea si sa-mi spuna ca trebuie sa-l primesc – ca altfel imi da in cap. Si sa ma adaptez eu regulilor lui, cum s-a intamplat de atatea si atatea ori.
    Pe urma dreptul la viata e drept NEGATIV, adica presupune excluderea agresiunii. Nu presupune din start pomeni sau altceva. Nu presupune dreptul de a interzice altora sa bata niste clopote duminica, de exemplu, cand orasul ala fost fondat si exista numai pentru ca niste crestini au murit pentru el. Da, eu il ajut pe sirian sa se APERE. Adica ii recunosc exact acel drept la viata, dreptul de a se APARA. De asta ii dau tancuri, sa se duca inapoi, sa-si apere tara. Insa el vad ca nu vrea sa-si castige tara lui inapoi, nu.. el vrea la pomeni. Ubi bene ibi patria – chestie specifica iarasi numai unor socialisti ce vad ca va sunt atat de dragi. Well, la asta o sa zic pas.

    Le dam niste tancuri si avioane ca sa se apere, sandvisuri la pachet pentru un an, dupa care la revedere, drum bun. Directia SIRIA baieti, nu Berlin.

    Da, ok, nu toți rușii erau comuniști înrăiți, nu toți germanii erau naziști. Nu toți musulmanii sunt jihadiști. Dar Islamul nu e doar credință. E și ideologie, e și doctrină politică. E si carte de bucate. În țările unde acționează sharia Coranul ține loc de cod penal. Nu noi trebuie să ne adaptăm cu ei, ei trebuie să se schimbe. Fiind o ideologie totalitară, Islamul contravine declarației drepturilor omului și cetățeanului, fundamentul revoluțiilor și certificatul de naștere al noii Europe.

    La cate salarii ati incasat si la cati experti aveti langa dumneavoastra toti platiti din cate vad degeaba pe spinarea contribuabilului european, ar fi trebuit sa stiti aceste lucruri pana acum.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here