A murit Kornel Morawiecki, fondatorul „Solidarității luptătoare” (Solidarnosc Walczaca), un personaj fabulos al rezistenței anti-comuniste din Polonia, tatăl actualului premier al PiS.

Să fi fost prin ’88 sau chiar ’89. Era înainte de negocierile de la Masa Rotundă, deci cel târziu februarie 1989. Ascultam cu înfrigurare Europa liberă. Eram foarte atent la tot ce se petrecea în Polonia. Mă marcase profund uciderea părintelui Jerzy Popieluszko. Vestea dispariției, căutarea, apoi anunțul tragediei – găsirea trupului preotului ce fusese răpit le-am trăit și eu, ca adolescent, la Europa liberă.

La sfârșitul lui 1988 începuseră tatonări între Solidaritatea și regimul Jaruzelski privind organizarea Mesei Rotunde. Atunci, în iarna lui ’88/’89 m-au frapat informațiile de la Europa liberă privind o formațiune poloneză care se ponunța contra negocierilor. Cerea de-a dreptul desființarea Tratatului de la Varșovia, a URSS, sistem politic liber, resetat, în care comuniștii să nu aibă niciun avantaj. Discuția în vederea organizării Mesei Rotunde era despre un power sharing, comuniștii păreau dispuși să cedeze doar o parte din putere. În acest context se vorbea la Europa Liberă despre formațiunea respectivă, care refuza categoric asta. Pe mine m-au neliniștit. Dacă se dau peste cap „negocierile”, îmi ziceam? Atunci mi se părea imposibil de obținut ce voiau polacii „disidenți” ai Solidarității care nu erau de acord cu poziția lui Walesa. Atât eram, pe atunci, de mărginiți de lipsa de speranță, de orizont, chiar și cei bine-infomați, care ascultam Europa liberă, încât consideram de nerealizat ce voia acea formațiune aparte a Solidarității.

Aveam să înțeleg mai târziu că era vorba de „Solidaritatea luptătoare” și de Kornel Morawiecki, fondatorul acestei formațiuni. Morawiecki denunța negocierile tip power-sharing („Masa Rotundă”) cu comuniștii. Nu se mulțumea cu concesii făcute de comuniști, ci doar cu înfrâgerea sistemului.

Timp de șase ani, între 1981 (impunerea Legii marțiale)-1987 (anul arestării), fusese în fruntea listei „the most wanted” a dictatorului Jaruzelski și a ministrului de interne, generalul Kiszczak (care a condus delegția guvernului la Masa Rotundă). Schimbase în această perioadă 40 de domicilii. „Solidaritatea luptătoare”, care număra câteva mii de membri în deplină clandestinitate, ajunsese să intercepteze comunicațiile serviciilor secrete și chiar să le infiltreze. Morawiecki gândise o rețea de luptă anticomunistă în mai multe state din Estul Europei (Cehia, Ungaria) și URSS  (țările baltice, Belarus și Ucraina), voia desființarea URSS, a Tratatului de la Varșovia și reunificarea Germaniei.

Kornel Morawieki, abia ieșit din pușcărie, primit de Papa Ioan Paul II în mai 1988.

A fost prins în noiembrie 1987 în Wroclaw și dus cu elicopterul securității la Varșovia și închis la închisoarea Rakowiecka. Biserica Catolică a negociat plecarea lui la Roma pentru un tratament medical. În 30 aprilie 1988, comuniștii i-au permis să-și vadă soția și copiii 15 minute și să plece câteva zile la Roma pentru tratament, unde a fost primit de Papa Ioan Paul II. La reîntoarcerea în Polonia, în 4 mai 1988, a fost ridicat de pe aeroport, reținut câteva ore și expulzat. Institutul Memoriei Naționale a dat publicității astăzi filmarea realizată de Securitatea poloneză cu reținerea lui Morawiecki pe aeroport și expulzarea.

După câteva luni, Kornel Morawiecki s-a reîntors în Polonia comunistă sub identitate falsă.

Actualul premier al Poloniei, Mateusz Morawiecki, este fiul fondatorului „Solidarității luptătoare”. Mateusz Morawiecki avea 20 de ani în 1989 și fusese arestat deja in repetate rânduri și bătut, securiștii sperând că vor reuși astfel să-l facă pe tată-său să iasă din ascunzătoare.

Kornel Morawiecki - Rakowiecka
În celula închisoarii Rakowiecka din Varșovia.

De la sfârșitul anilor ’80 și până ieri, Morawiecki a fost vârful de lance al acelei părți a rezistenței anticomuniste care considera negocierile cu regimul Jaruzelski – oficializate prin „Masa Rotundă” – un compromis grav care avea să marcheze viața Poloniei după ’89: absența lustrației, nepedepsirea criminalilor din partid și serviciile secrete subordonate KGB și GRU, prelungirea puterii comuniste în justiție, servicii și economie. Privind înapoi, a avut sau nu dreptate Kornel Morawiecki?

Sigla „Solidarității luptătoare”

Pagina dedicată „Solidarității luptătoare” de către Institutul Memoriei Naționale din Polonia.
Fighting Solidarity https://sw.ipn.gov.pl/ws/history/5515,Fighting-Solidarity.html 

https://en.wikipedia.org/wiki/Fighting_Solidarity

Las aici și un link pe Wikipedia cu informații despre Kornel Morawiecki https://en.wikipedia.org/wiki/Kornel_Morawiecki cu speranța diminuării neroziilor care fac paralelă între Dragnea, Dăncilă, PSD etc. cu conservatorii aflați acum la putere în Polonia.

New York Times și alți apologeți ai comunismului din Occident este firesc să aibă adversitate viscerală față de PiS, de conservatorii din Polonia. Prin intransigența lor anticomunistă au stricat jocurile celor care voiau un comunism cu față umană. Dar noi, ca est-europeni, nu am fi fost liberi acum dacă nu ar fi existat oameni precum Kornel Morawiecki, Antoni Macierewicz (fostul ministru al Apărării), Jarosław Kaczyński. Ori Lech Kaczyński, Anna Walentynowicz care au murit la Smolensk. Să le purtăm recunoștință, nu să nu facem paralele idioate.

Print Friendly, PDF & Email
DISTRIBUIȚI
Articolul precedentCapitalismul, demonul de serviciu. Acum şi pentru fanii Gretei.
Articolul următorSecta Gretei. Best VIDEOs from #ExtinctionRebellion
Gelu Trandafir
Gelu Trandafir a studiat jurnalismul în Franţa. A fost producător de emisiuni pentru ProTV, realizator şi editor pentru BBC World Service, editorialist la România liberă şi redactor-şef adjunct la Evenimentul Zilei şi Cotidianul. A făcut parte din Delegaţia Permanentă a PNŢCD la începutul anilor '90 şi este membru fondator al Fundaţiei Ioan Bărbuş. A fost membru CNA între 2006 și 2012.

2 COMENTARII

  1. Pe umerii unor asemenea eroi s-a ridicat Polonia din mocirla construită cu ură de către ruși (și sprijinită de lipsa de empatie a occidentului)…

    Dintr-o nevoie de a sprijini cumva solidaritatea celor buni din Est și din noile informații despre emigrația seculară a păstorilor români până pe plaiurile poloneze, mă gândesc dacă prenumele Kornel nu vine de la vreun strămoș român…
    Zilele trecute am urmărit pe canalul TV.5. (francez) un reportaj foarte reușit despre Polonia, care a arătat pe scurt și cum se sărbătoresc Paștile în localități montane din Carpații cei mai nordici. După ce ne-am mirat de imaginile grupului de săteni lângă biserică, cu copiii în față, – portul și purtarea erau oglindă a celor din Maramureș – am auzit cu urechile noastre cum localnicii își prezentau cu mândrie produsele, insistând pe specialitatea BRÂNZĂ !!
    Iată că a trebuit să meargă niște reporteri francezi în zona aia ca să aflăm că termenii dacici au rezistat până astăzi pe tot cuprinsul Carpaților !!!

    În cel mai pur spirit comunist, marii noștri specialiști nu sunt interesați de legăturile multiseculare între poporul român și cel polonez, ca să nu deranjeze „tătuca de la răsărit”, arză-l-ar focurile iadului….

  2. Minunat informatii! Multumim!
    Incerc si eu sa ma incurajez cu ceva – cu faptul ca Polonia se afla totusi la o distanta atat de mica, geografic, de noi. Doar geografic din pacate. Daca vrem sa ne ridicam si noi din mocirla, trebuie sa urmam cat de cat drumul parcurs de ei. Noi ar trebui sa fim mult mai indarjiti si mai disperati decat ei, pentru ca noi nu am avea de luptat doar cu comunismul, ci si cu propria spiritualitate, caracterizata de o delasare si o pasivitate de tip spatiu otoman.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here