“Firul vieții” este biodegradabil

    0

    Cu indemanare, forta si tenacitate nemaiintalnite, bucurestenii au reusit sa innoade peste 30.000 de prezervative. Intinse pe 3.269 metri, prezervativele au fost apoi botezate "firul vietii". Sa recunoastem, nici ca se putea gasi o denumire mai potrivita pentru un lant de prezervative.

    Anul trecut, la Bangkok, cu toata iscusinta thailandeza si sprijinul UNESCO, "firul vietii" a fost mai scurt, oprindu-se dupa 2.715 metri. Prin daruirea aratata la innodarea prezervativelor, bucurestenii au asigurat capitalei Romaniei un loc binemeritat in Cartea Recordurilor.

    Organizatiile ecologiste, pe care altfel le poti intalni pretutindeni, de la centrala nucleara de la Cernavoda pana la supermarket sau in sacosa cu cumparaturi, au trecut cu vederea problema destinatiei finale a mormanului de cauciuc lasat in urma de maretul eveniment bucurestean. Cele peste 30.000 de "zale" ale lantului de prezervative nu pot fi refolosite si trebuie aruncate. Avocatii "sanatatii reproducerii" (un barbarism lingvistic patruns recent in ziare si manualele scolare) ne asigura ca latexul produs de arborii de cauciuc se reintoarce in natura dupa utilizare. Sa stam deci linistiti, "firul vietii" este biodegradabil. Dar de cele mai multe ori prezervativele se biodegradeaza printre pesti, corali si alge, in rauri, mari si oceane, fiind aduse acolo prin sistemul de canalizare. Cum scopul poate scuza mijloacele, sa admitem ca ingrijorarea mea este ipocrita si ecologistii pot trece cu vederea daunele provocate mediului de catre prezervative, scopul acestora fiind combatarea unui flagel, SIDA.

    Totusi, ecologistii folosesc standarde duble. Combaterea malariei este un bun exemplu. Lupta cu acest flagel nu beneficiaza de aceeasi ingaduinta, desi in fiecare an malaria ucide un milion de copii si femei insarcinate in Africa Sub-Sahariana si imbolnaveste cinci sute de milioane de persoane in Asia, Orientul Mijlociu, Africa si America Latina.

    La presiunea ecologistilor, a fost practic interzisa folosirea DDT-ului, pesticidul care in urma cu jumatate de secol eradica malaria in Europa si America de Nord, dovedindu-se cel mai eficace si ieftin mijloc de combatere a bolii. DDT-ul nu pericliteaza sanatatea oamenilor, dar exista studii din anii ’60 care arata ca, folosit extensiv in agricultura, poate afecta negativ inmultirea a trei pasari de prada: eretele, vulturul auriu si soimul calator. Aceste pasari, care oricum nu ar fi amenintate de folosirea DDT-ului in locuinte si institutii publice, sunt acum protejate, iar ecologistii si UE fac presiuni asupra unor tari africane precum Uganda sa inlocuiasca DDT-ul cu o substanta de trei ori mai scumpa, produsa de un concern european.

    Problema eficacitatii este pusa si in cazul folosirii prezervativelor in combaterea raspandirii SIDA. Pe de-o parte, acestea descurajeaza abstinenta inaintea si in afara casatoriei si incura-jeaza relatiile sexuale pasagere. Pe de alta parte, chiar prospectele celor mai renumite companii de prezervative avertizeaza ca nici o metoda contraceptiva nu asigura 100% protectie impotriva sarcinii sau transmiterii bolilor venerice. Daca spermatozoidul, din neglijenta stapanului, poate pacali prezervativul sau, prin forte proprii, poate chiar invinge bariera latexului, cu siguranta ca o poate face si virusul HIV, care este de cinci sute de ori mai mic decat spermatozoidul.

    De aceea, performanta realizarii unui lant de prezervative lung de trei kilometri e lipsita de orice sens. Se inrudeste mai degraba cu ambitia englezului Ken Edwards din Derbyshire, un fost maestru al deratizarii care infuleca acum 36 de gandaci pe minut, sau a francezului "Monsieur Mangetout" din Grenoble, care consuma zilnic 900 de grame de metal, decat cu recordurile inregistrate la Salonta si Baia Mare, unde s-a gatit cel mai mare gulas din lume (5.000, respectiv 7.000 de litri), hranind cateva mii de oameni si dandu-le si prilej de voie buna.

    Gelu Trandafir este publicist

    Print Friendly, PDF & Email
    DISTRIBUIȚI
    Articolul precedentUnul din trei studenţi
    Articolul următorIn memoriam pentru viitor
    Gelu Trandafir
    Gelu Trandafir a studiat jurnalismul în Franţa. A fost producător de emisiuni pentru ProTV, realizator şi editor pentru BBC World Service, editorialist la România liberă şi redactor-şef adjunct la Evenimentul Zilei şi Cotidianul. A făcut parte din Delegaţia Permanentă a PNŢCD la începutul anilor '90 şi este membru fondator al Fundaţiei Ioan Bărbuş. A fost membru CNA între 2006 și 2012.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here