Larousse şi limba “moldovenească”

    2

    Acum câţiva ani, pe vremea când încă mai mergeam la liceu, am descoperit Moldova Suverană, oficiosul Partidului Comuniştilor din Republica Moldova. Politica editorială a publicaţiei putea fi rezumată în câteva cuvinte: pericolul românesc şi virtuţile Partidului Comunist. Articole întregi aveau ca subiect politica imperialistă şi agresiunile României la adresa Republicii Moldova, crimele fasciştilor români în al doilea război mondial, politica de subminare a „statalităţii şi a identităţii naţiunii moldoveneşti” . Împreună cu un coleg de clasă, îmi făcusem obiceiul de a le trimite din când în când mailuri în care îi luam peste picior pe vajnicii moldovenişti în frunte cu Igor Berlinski. De obicei, el le scria pe foi, iar eu le trimiteam, fiind singurul cu acces constant la internet. Desigur, nu am primit vreodată răspuns din partea celebrei redacţii.

    Multe s-au schimbat între timp, dar nu şi politica ziarului din RM care promovează aceeaşi ideologie moldovenistă. Intrând de curiozitate pe site-ul Moldova Suverană, sunt lovit de titlul triumfător: „Academia franceză a acceptat termenul de limbă moldovenească” . Drept dovadă, ne este prezentată o copertă alb-negru a noului dictionar Larousse pentru anul 2008. Una color se pare că nu au putut găsi. Pentru unii, e tare greu cu internetul ăsta…

    Tot ce vine pe filiera Moldova Suverană trebuie pus sub semnul îndoielii. Îmi vine destul de greu a crede că dicţionarul Larousse ar putea să publice aşa ceva, dar cum trăim într-o eră cel puţin interesantă, n-ar fi exclus. Înainte de a termina de scris acest entrz, am dat de 2 mesaje publicate aici, semnate oli.

    Nu-i adevarata stirea. On-line nu se gaseste nimic in Larousse despre limba moldava. Laousse-ul o spune clar ca moldava e aceeasi limba romana. Nu exista nici articol separat despre l. moldva. Despre romana in schimb- da-

    Le moldave (Limba moldovenească, code ISO 639 : mol, mo; Code ethnologue : néant) est la langue officielle de la République de Moldavie. L’existence de cette langue en tant que langue à part entière est disputée. La majorité des linguistes spécialisés dans la langue roumaine, ainsi que la majorité des locuteurs de la République de Moldavie qui ont le roumain pour langue maternelle, pensent que le moldave est purement et simplement du roumain rebaptisé pour des raisons politiques. Le gouvernement communiste moldave, quant à lui, soutient que le moldave est une langue à part entière et que les allégations que le moldave puisse être du roumain sont le fruit de l’expansionnisme roumain. Le moldave est parlé approximativement par 3,5 million de personnes en République de Moldavie, dont 3 millions l’ont pour langue maternelle.

    Avant 1940, tant que le territoire de la République de Moldavie faisait partie de la Roumanie, il n’existait aucune langue appelée « moldave » car la langue parlée dans cette région était pour tout le monde le « roumain ». Après que l’URSS eût occupé ce territoire en 1941, créant aussitôt la République socialiste soviétique moldave, la langue roumaine a été renommée langue moldave, en expliquant qu’elle s’était développée parallèlement à la langue roumaine. L’alphabet latin a rapidement été abandonné pour l’alphabet cyrillique, une curiosité quand l’on sait que cette langue est issue du latin. Dès lors, pendant toute l’occupation soviétique, les roumanophones ont été encouragés à utiliser la langue russe, celle-ci étant la condition d’accès à un meilleur niveau d’éducation, d’ascension sociale et de pouvoir politique.

    En 1989, le moldave a été déclaré langue officielle de la République de Moldavie (qui était encore une République socialiste soviétique), mais l’usage de l’alphabet latin a été rétabli. Cette décision provoquera le 2 septembre 1990 la sécession après une guerre civile de la « République moldave du Dniestr » ou « Transnistrie ». Cet « État » qu’aucun État ne reconnaît a aujourd’hui trois langue officielle : le russe, l’ukrainien et le moldave, toujours écrit avec l’alphabet cyrillique.

    Depuis l’accession à l’indépendance de la République de Moldavie en 1991, la constitution (article 13-1) établit que : « La langue d’État de la République de Moldova est la langue moldave utilisant la graphie latine. » En 1996, une proposition du président de la République Mircea Snegur de changer le nom de la langue en langue roumaine a été rejetée par le parlement moldave.

    En 2002, le gouvernement de la République de Moldavie a entrepris de donner à la langue russe les mêmes privilèges qu’au moldave, d’abord en décrétant son apprentissage comme langue étrangère obligatoire à l’école. Cette mesure a provoqué une vague d’indignation dans la population majoritairement roumanophone. Des manifestations ont été organisées à Chişinău ainsi quand dans d’autres grandes villes.

    En 2003, le gouvernement moldave a fait publier un dictionnaire bilingue moldave-roumain, accompagné d’une préface virulente avec pour objectif de démontrer que les deux pays parlent des langues distinctes. Les linguistes de l’Académie roumaine ont déclaré que tous les mots moldaves sont tout aussi bien des mots roumains. Même en République de Moldavie, le chef de l’Institut de Linguistique, Ion Bărbuţă, a qualifié ce dictionnaire d’ « absurdité », ne servant qu’à des fins politiques. Le gouvernement moldave a catalogué ces réactions académiques comme étant une expression de l’expansionniste roumain et a accusé le gouvernement roumain d’en être responsable.

    Nu vorbesc franceza şi nu am aflat dacă aceste paragrafe sunt din ediţia 2008 sau nu, dar am putut inţelege în mare ce este scris in ele. Îi rog pe cei care mai află ceva despre subiect să ne anunţe şi pe noi ca să ştim cu cine avem de a face: progresişti francezi sau tovarăşi dezinformatori.

    Update. Tovarăşi dezinformatori.

    Reprezentanţi ai Academiei franceze dezmint afirmaţiile făcute de ziaristul moldovean Viorel Mihail într-un articol publicat în ziarul Moldova Suverană pe data de 10 ianuarie 2008. Acesta pretinde că noul Le Petit Larousse ar recunoaşte termenul de „limba moldovenească”, informează AP FLUX.

    În articolul „Academia franceză a acceptat termenul de limba moldovenească”, Viorel Mihail afirmă: „în (la pag. 1647!) scrie negru pe alb: Roumanie, cap. Bucarest, langue roumain; iar mai încoace (la pag. 1528!) citim Moldavie: cap. Chisinau, langue moldave. Cum ar zice rusul: priehali! Comunitatea internatională a încetăţenit termenul limba moldovenească”.

    După apariţia respectivului articol, prim-vicerectorul Universităţii Libere Internaţionale din Moldova, Ana Guţu, l-a contactat pe responsabilul de ediţie a Dicţionarului Academiei Franceze, S. Tonolo, solicitându-i să confirme sau să infirme cele „constatate” de Viorel Mihail.

    În răspunsul său, responsabilul francez menţionează: „Academia franceză înregistrează uzanţele limbii franceze; ea nu emite avize asupra realităţilor politice, sociale, culturale etc., pe care le întoarce. Nimic din articolul despre Moldova din dicţionarul acesteia, care are un aviz oficial, nu face referinţă la ceea ce autorul articolului care vă interesează sugerează: „Referitor la Moldova, vechi principat dunărean, situat între Carpaţi şi Marea Neagră, sau referitor la locuitorii acestuia” (de altfel, articolul urmează a fi actualizat). Nicio aluzie la „moldoveni” sau la o „limbă moldovenească”, ceea ce Academia obişnuieşte să facă în alte cazuri, când este vorba de oamenii locului: vezi afgan, african, albanez, german, englez etc. În fine, ţin să precizez că cel care angajează Academia franceză nu se află decât pe propriul lui site” (traducerea ne aparţine), se mai arată în scrisoarea de răspuns a lui S. Tonolo, citată de AP FLUX.

    Print Friendly, PDF & Email

    2 COMENTARII

    1. Citez dintr-un articol scris de Eugenia Bojoga in revista Contrafort, numarul noiembrie-decembrie 2007:
      http://www.contrafort.md/2007/157-158/1343.html
      Aşadar, moldovenismul ca doctrină a aşa-zisului specific naţional al „poporului moldovenesc”, cu istorie, cultură şi limbă diferite de cele ale poporului român, reprezintă o invenţie a ideologiei sovietice staliniste, menite să justifice anexarea Basarabiei de către Rusia ţaristă şi, ulterior, formarea RASSM şi a RSSM. Proiect de sorginte sovietică, moldovenismul se bazează pe o lectură istorică voit distorsionată şi acreditează ideea unei diferenţieri etno-lingvistice între „moldoveni” şi români.

    2. Am ras cu lacrimi la articolul ala, cam greu de citit fiind scris, bineinteles, in „limba modoveneasca”. Noroc cu dictionarele, altfel poate nu gaseam umor in exprimari de genul: „dulcele independentei care-i ca mierea de fagure acumulindu-se ospitalier la impreunarea sinilor de femeie”.

      Ce poti sa le ceri? Comportatment tipic sovietic. Unii se trezesc la realitate, iar altii, indoctrinati pana in ADN, se incapataneaza in continuare.

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here