Cărticica propagandistului rus în Polonia și România. De ce citește Dughin ILD.

Horia Roman Patapievici: Modernitatea poate fi înțeleasă ca opusă creștinismului numai dacă negi faptele

„Am decis să vorbesc în conferința asta despre lucrurile care sunt trecute sub tăcere, respectiv, profunda filiație dintre civilizația modernității și civilizația creștină, și faptul că civilizația modernității nu a negat creștinismul, ci l-a încorporat. Asta e teza tare la care eu țin și cred ca este un fapt, nu este o interpretare.”

Horia Roman Patapievici a fost invitat de Asociaţia Studenţească Edictum Dei la Cluj, pe 13 martie, să vorbească despre “Dumnezeu şi experienţa modernităţii”.

Autorul a făcut o expunere a modalității prin care „civilizația modernității”, modernitatea, a decurs din, și este o consecință a „civilizației creștine”, a creștinismului. Abordând problema metodologic, nu teologic, HR Patapievici a vorbit despre „mecanismului mental și moral” creat de creștinism, concepția creștină asupra lumii care este la originea conceptelor moderne de libertate, drepturile omului, toleranță, egalitate, dreptate, democrație, domnia legii, universalitatea și protecție a mediului. Iar acestea nu ar fi existat fără „mecanismul mental” creștin, care a încorporat iudaismul (Primul Testament).

În funcție de atitudinea în fața acestui „fapt”, HRP identifică două timpuri de modernitate: „una care neagă faptele și se află în negare de sine, pe care am legat-o de refuzul de a menționa în preambulul proiectului de Constituție Europeană a moștenirii creștine” și o a doua, „modernitatea care acceptă acest lucru și nu are nici o problemă cu moștenirea creștină”.

„Dacă înțelegi cum anume civilizația modernității s-a născut din civilizația creștină și cum anume mintea modernă nu poate fi înțeleasă și nu ar fi apărut niciodată fără mintea creștina, atunci nu ai nici o problemă cu prezența creștinismului în toată Europa, în toate muzeele, pe toate străzile șamd. Nu ai nici o problemă cu faptul că creștinismul este constitutiv felului în care noi privim lumea. „

Reiau mai jos transcrierea a două fragmente din conferință (transcrierea este o adaptare a textului publicat de edictum.ro)

Academia Chineză de Ştiințe Sociale despre succesul occidentului

În 1992, la Congresul al XIV-lea al Partidului Comunist Chinez, a fost produs un raport referitor la condițiile necesare unei creșteri economice sustenabile (jargonul progresist). În acest raport apar trei concluzii: (1) drepturile de proprietate; (2) legea ca element de protecție pentru indivizi; (3) o morală ca sprijin pentru drepturile de proprietate și pentru libertatea schimburilor. Pare Straniu.

Ca să vedeți cât e de straniu în 2003, într-un raport oficial, un cercetător al Academiei Chineze de Ştiințe Sociale spune așa: „La început am crezut în cercetarea noastră că motivul ascendenței Occidentului asupra lumii erau armele mai puternice decât ale noastre. Apoi ne-am gândit la faptul că Occidentul a avut parte de sisteme politice mai bune. Apoi, am cercetat sistemul economic. Dar în ultimii 20 de ani, am înțeles, în urma cercetărilor noastre că în centrul culturii occidentale este creștinismul. De aceea a fost Occidentul atât de puternic. Fundația moral-creștină a vieții social-culturale a făcut posibilă apariția capitalismului și apoi tranziția plină de succes la o politică democratică.”

În 2006, tot un cercetător chinez spune că un rol decisiv, în acceptarea de către oameni a pluralismului în societatea și politica Occidentului a fost jucat de înțelegerea creștină a transcendenței: „Doar dacă acceptăm această înțelegere a transcendenței drept criteriu vom putea pricepe înțelesul real al unor concepte precum cele de libertate, drepturi ale omului, toleranță, egalitate, dreptate, democrație, domnia legii, universalitate și protecție a mediului.” Evident că acest șir răspunde problemelor pe care le au oamenii în societatea chineză. Distrugerea mediului este un fapt acolo, deci sunt preocupați de cum să dezvolte o atitudine de protecție a mediului.

Dar faptul că acest cercetător chinez, care nu poate fi bănuit de simpatii pro-occidentale sau de ceea ce, în ochii postmodernilor de astăzi a devenit eroarea categorială majoră, europocentrism, sau prin extensie, falocentrism pentru bărbații care vorbesc, sau logocentrism pentru cei care folosesc rațiunea pentru a înțelege lucrurile și nu cine știe ce intuiție sau empatie șamd. Nu poate fi bănuit occidentalocentrism, europocentrism sau creștinocentrism.

Este cercetarea unor oameni pragmatici care în rapoarte confidențiale către șefii lor, pe linie de partid, au încercat să meargă la rădăcina lucrurilor. Și din punctul de vedere al unui chinez de la începutul secolului 21, miezul lucrurilor este înțelesul creștin al noțiunii de transcendență.

Că anume, această noțiune i-a stârnit interesul cercetătorului chinez, sau grupului de cercetători chinezi, nu este o întâmplare. Știți foarte bine din tratatele serioase de istorie a religiilor că noțiunea unui „Dumnezeu transcendent” este foarte greu de explicat unei culturi de tip China. Pentru că acolo nu a fost elaborată o structură mentală pentru care această noțiune să fie uzuală. Ce înseamnă că nu a existat o „structură mentală”? Prin analogie cu un calculator: ca un calculator să meargă aveți nevoie de un hard și de un limbaj de operare. O noțiune precum aceea de „Dumnezeu transcendent” este o noțiune care formatează mintea; creează în minte anumite structuri operaționale, care pot fi folosite în multe alte locuri.

Despre Evul Mediu „întunecat”

Știința modernă a naturii nu se naște în secolul al XVII-lea odată cu Galileo Galilei, se naște în Evul Mediu, într-un mediu dominat de teologie, în care savanții sunt ei înșiși călugări teologi sau magiștri, și în care contribuțiile lor nu doar că nu intraseră în coliziune cu Biserica, dar erau produse în interiorul Bisericii și erau susținute ca parte din programul educativ al Bisericii. Prin această extraordinară breșă în prejudecata, care era lege istorică la sfârșitul secolului al XIX-lea, derivată din Lagrange, că între Arhimede și Galileo Galilei s-au scurs 18 secole de beznă, în această breșă a intrat revelația fapului că Evul Mediu nu a fost o epocă de beznă.

S-a știut că nu a fost o beznă teologică, prin extensie, prin cercetători ca Étienne Gilson, s-a știut că nu este o beznă filozofică, dar nu este nici o beznă științifică. Contribuțiile pe care s-a bazat Galileo Galiei, iar acest lucru este astăzi demonstrat, știm pertinamente cum la Collegium Romanum el a învățat contribuțiile făcute cu 150 de ani mai devreme de cei de la colegiul Merton. […]

Faptul pozitiv, și insist pe faptul că acesta este un fapt, nu este o interpretare, faptul pozitiv este acela că știința modernă a naturii nu s-a născut în secolul al XVII-lea. Nu a existat o revoluție științifică. […] Știința modernă a naturii s-a născut prin progrese punctuale, continue, prin prefaceri majore, care au dus de la școala lui Iordanus Nemorianus, sfârșitul secolului al XII-lea, începutul secolului al XII-lea, până la Galileo Galilei.

8 gânduri despre “Horia Roman Patapievici: Modernitatea poate fi înțeleasă ca opusă creștinismului numai dacă negi faptele

  1. Conferința a fost excepțională. Un deliciu. Treabă bună cu înregistrarea. Merci Radu Oleniuc pentru editare.

  2. Salut Adi, in raportul din 2003, daca imi amintesc bine, da un nume pe care nu il inteleg. In celelalte rapoarte sunt anonimi, sau echipe de cercetatori. Vezi in conferinta, partea cu chinezii e de la minutul 12.

  3. LA MULTI ANI, dle Patapievici si succes in realizarea tuturor proiectelor!
    Contemporanii „va ingroapa” din invidie sau prostie, dar ISTORIA repara toate nedreptatile!

  4. La început am crezut în cercetarea noastră că motivul ascendenței Occidentului asupra lumii erau armele mai puternice decât ale noastre. Apoi ne-am gândit la faptul că Occidentul a avut parte de sisteme politice mai bune. Apoi, am cercetat sistemul economic. Dar în ultimii 20 de ani, am înțeles, în urma cercetărilor noastre că în centrul culturii occidentale este creștinismul. De aceea a fost Occidentul atât de puternic. Fundația moral-creștină a vieții social-culturale a făcut posibilă apariția capitalismului și apoi tranziția plină de succes la o politică democratică.”

    In completarea citatului de mai sus, folosit de Dominic Lawson in prefata cartii „Civilization”, scrisa de Niall Ferguson, si continuand ce zicea Hanping Zhang, who argued that “an absence of trust had been one of the main factors holding China back; but he feels he can trust his fellow Christians because he knows that they will be honest in their dealings with him”, pun articolul de mai jos. Scris de un chinez ce a vizitat un targ industrial din Hanovra si apoi s-a intors in China pentru a impartasi cu ceilalti ce a vazut (insa nu prea mult timp, pentru ca articolul lor a fost sters de pe site).

    Editor’s note: The following article was recently published on a website devoted to discussing advanced manufacturing in China. It later could not be found on that site, possibly having been censored or removed by the author. Written by a Chinese businessman, the piece is a vivid account of his experience at Hannover Messe 2015, the world’s largest industrial trade fair, held in April. The author uses his disappointing experience at the fair to reflect more broadly on China’s social and moral malaise. An archived version of the piece, posted to Sina Weibo on Aug. 1, is here.

    This was the fourth time I had attended the Hannover Messe in northern Germany. It is the world’s largest and most comprehensive annual industrial trade exhibition. We were there to promote an e-commerce platform website in Shaanxi. During my stay, I was surprised to notice “Made in China” had been marginalized.

    The trade fair, held from April 13 to April 17, consisted of 25 exhibition halls. On display were mostly traditional products, except for exhibition halls 7, 8, and 9, which displayed high-tech products. Good booth locations were taken by developed countries and newly developing countries, as well as Turkey, India, and former Soviet countries in Eastern Europe. Their booths ranged in size from 60 to 500 square meters (645.83 square feet to 5,382 square feet). Products made in China, however, were displayed in the least favorable areas, with 90 percent of booths ranging in size from 9 to 12 square meters (96.87square feet to 129.17 square feet) only.

    Low-Tech and Unpolished
    Visually, foreign companies’ booth designs were splendid, eye catching, brilliant, and customized. In contrast, Chinese companies’ booths looked dowdy, lackluster, and similar to each other.

    Likewise, products exhibited by foreign companies were large in size but refined in their details. They were carefully designed, innovative, and difficult to manufacture. Chinese products, on the other hand, looked old-fashioned, clumsy, low-tech, and unpolished.

    There were 6,500 exhibitors from 65 countries and regions and more than 180,000 foreign visitors. However, barely anyone visited Chinese booths. Some visitors reacted with impatience when Chinese vendors tried to introduce their products to them.

    Previously, I always dismissed articles about moral decay in China. But after the week at Hannover Messe, I came to realize the serious damage to work ethics caused by decades of moral decline.

    We went over to the high-tech exhibit halls 7, 8, and 9 to take a look at the leading-edge products, including a variety of high-precision analytical and testing equipment. Intelligent robots have been developed very fast by hundreds of companies. There were eight categories of robots, designed to perform tasks from grabbing large automobiles to installing small watch parts. Their performances were dazzling.

    To my surprise, I did not see one single Chinese company there! Many of our businesses brag that “our products have reached or exceeded the world’s advanced level.” How come they were not there to compete?

    I also noticed that many visitors did not trust products made in China. They either showed contempt or were afraid of them. In order to promote our website, we visited all exhibition halls and talked to many customers. Not many people were interested in Chinese companies. They did not pay much attention. Some even said, “We do not do any business with Chinese companies, please stop!”

    Quick Profits and Lack of Integrity
    We felt very embarrassed. Several years ago, products made in China were the top pick of many countries and regions. Why are Chinese products being ignored and marginalized now? After quite some introspection, I came up with a number of reasons.

    One is the drive in China for GDP and quick profits. For years, China has been focused on GDP. The government cared only about increasing GDP or achieving its GDP goal, without caring about how it was realized. It resulted in imitation and blind expansion of production. People were not in the mood to engage in research, innovation, and new product development. There was no spirit of work ethics or pursuit of perfection. Driven by quick profits, people did not have an interest in taking time to learn. A heritage of corporate culture, technological development, management, and workers’ skills was not being fostered and passed down in China.

    Lack of moral integrity and responsibility is another reason why products made in China cannot compete in the world market and are being shunned. Previously, I always dismissed articles that decry the problems and consequences of moral decay in China. But after the week at the Hannover Messe, I came to realize the serious damage to work ethics caused by decades of moral decline.

    Other detrimental elements affecting Chinese product development are arrogance, an opportunistic attitude, and lack of international vision. Our society and enterprises are accustomed to praising and boasting. We only report the good news and often hear compliments, such as, “Our products are reaching the international standard; they are in the leading position in the world.” This is an exaggeration. Some indicators of our products may have reached international standards, but there is still a wide gap between our products and the international standard overall. In fact, we just copy the technology or product from developed countries. We brag among ourselves, but we dare not compete on the international stage.

    Additionally, collaboration between universities, research institutions, and enterprises in China has been poor over all these years. Many cases of fake and false research reports have made matters worse. A series of projects were made up to obtain research funding from the government. The projects brought minimal results, thus no one wanted to put in the time, effort, and money to conduct additional research into a new technology or a new product that didn’t look promising to begin with. People just cannot wait for future returns.

    The Hannover Messe has forced me to think a lot. It made me realize that the crises of integrity, morality, and humanity in our society has finally resulted in an image crisis of our products and manufacturing industry in the global market. We are being marginalized in the global market, and “Made in China” is in great peril now!

    This is an abridged translation of an account by Song Chaopeng, originally published on the website of the China Advanced Manufacturing Technology Forum, a site in which Chinese entrepreneurs and manufacturers discuss their trade. Song Chaopeng is the president of Shaanxi Allstate Tech&Trade Co., Ltd. and editor of productsx.net, an e-commerce platform.

    http://www.theepochtimes.com/n.....ring-fair/

  5. Dl Patapievici e demn de umanismul renasterii mutat intr-o gama moderna. Cu alte cuvinte, e dispus sa recunoasca progresul stiintei – stiinta moderna cu inainteaza Dzeu isi pierde functia primara, dar il pastreaza in permanenta pe Dzeu si e convins ca troneaza in continuare ca un imparat, deasupra creatiei si oricand fiinta umana poate apela la el si acesta ii raspunde din cand in cand incalcand regularitatile naturii. Nu mai e nevoie de Dzeu ca sa iti explici manifestarile naturii, atat ale mediului cat si ale naturii umane, insa speri in permanenta la o interventie parinteasca care sa incline balanta in favoarea ta. Chiar daca nu mai ai nevoie de explicatia Dzeu pt ca ai aflat ca bolile nu parvin de la el iar natura poate avea alte explicatii inteligibile ale creatiei fara a fi nevoie de postularea unei inteligente transcedentale etc., te simti conectat emotional, irational adica, de o serie de imagini. Latura emotionala, care sta la baza inventarii zeilor, este cel mai dificil de demontat logic si de a fi descompusa si expusa unei priviri critice si de aceea se muleaza destul de pervers si insistent peste orice rationament logic pentru a-l corupe si a se ridica peste el. Spre deosebire de organismul emotional al credintei, rationamentul logic nu e adevarat sine qua non, nu poarta un adevar subiectiv, ci adevarul reiese in urma unei analize obiective si distante dpdv emotional si deziderativ. Un rationament logic nu e adevarat pentru ca individul isi doreste din tot sufletul sa fie adevarat. In contrast, credinta este construita din enunturi considerate adevarate.

  6. CULTURĂ.
    Și dincolo de ea.

    ”Modernitatea poate fi înțeleasă ca opusă creștinismului numai dacă negi faptele…”
    .
    Sună frumos.
    Bănui că la fel putem identifica civilizația romană, poate și altele, acolo…

    În același timp.
    Dacă modernitatea (europeană) ajunge a se opune creștinismului, bănui că va conta deloc de unde se trage ea.

    Eventual conferențiem despre Cronos ori măcar Oedipul freudian.
    .

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.