Lovitura din Polonia. Dar nu cea la care vă așteptați

Înainte de toate vă sunt dator cu o explicație la fotografia marțială de mai sus. Între fostul președinte liberal Komorowski și Jaruzelski (dictatorul comunist care a instaurat Legea Marțială l-a susținut deschis pe Komorowski în alegerile din 2010) se află Tomasz Turowski. Spion comunist polonez (sub acoperire clericală) la Vatican și la Paris, scos din ministerul de externe în guvernarea  fraților Kaczynski și cercetat pentru fals în declarații pe Legea lustrației dată de conservatori (PiS), bun vorbitor de limbă rusă, Turowski a fost reactivat în diplomație de liberalul Sikorski în februarie 2010 și trimis imediat la ambasada de la Moscova. Turowski este cel care a organizat vizita Președintelui Lech Kaczynski la Katyn și el îl aștepta pe aeroportul din Smolensk în 10 aprilie 2010.

putin-tusk-cartoon

Îmbrățișare după Smolensk. Liberalul polonez Tusk a reușit marea reconciliere.

În Polonia, liberalii din Platforma Civică (PO) a lui Tusk, Komorowski și Sikorski, au dat o lovitură constituțională în această vară. Și una de imagine acum o săptămână, după dezastrul din alegeri. Pentru a-și păstra unanimitatea la Curtea Constituțională și după alegeri, au modificat legea de funcționare a Tribunalului Constituțional și au ales anticipat cinci judecători.

Când manevrele au eșuat și conservatorii (PiS) au reușit să numească 5 judecători din 15, l-au activat pe Sikorski și au țipat ca din gură de șarpe: lovitură!

Stânga occidentală i-a îngânat în cor. Și pe bună dreptate.

În viziunea liberalilor de stânga, democrația există doar când sunt ei la putere. În cazul particular al Poloniei – când au 15 judecători din 15 în Curtea Constituțională, iar nu doar 10 din 15.  

În 25 iunie 2015, la o lună după ce Bronislaw Komorowski pierduse alegerile prezidențiale și se contura o perspectivă dezastruoasă la alegerile generale din toamnă pentru liberali, Platforma Civică a modificat legea Curții Constituționale. A permis alegerea unor judecători cu mult înainte de expirarea mandatelor, de către un Parlament care nu ar mai fi fost în funcție la începutul noilor mandate.

Legea modificată de liberali a fost promulgată în ultimele zile ale exercitării mandatului de către Președintele Komorowski, înainte ca Președintele ales, Andrzej Duda, să-și intre în funcție.

Modificarea legii de funcționare a Tribunalului Constituțional era oricum un proiect controversat. Începuse prin 2011. Proiectul fusese asumat de Președintele Komorowski în 2013 și viza avantaje – bani, locuințe speciale – pentru judecătorii Curții. Asupra controversei legate de inițierea proiectului, cu grave implicații privind constituționalitatea sa, vom reveni mai încolo.

Pe liberali îi durea în cot de Constituția lui Kwasniewski – da, a fost votată în 1997, pe vremea în care (post)comuniștii reveniseră la putere -, dar nici Tribunalul Constituțional nu deranja guvernul liberal. 40 de decizii ale Tribunalului Constituțional date în timpul guvernării Platformei Civice nu au fost implementate de guvernul liberal?  Nicio problemă. Lasă-mă ca să te las.

Cert este că, început prin 2011, proiectul de modificare a legii Tribunalului Constituțional băltea. A fost însă scos de la sertar după dezastrul de la prezidențiale. Confruntați cu spectrul pierderii alegerilor în toamnă, într-o comisie a Seimului,  liberalii de la Platforma Civică au fost mistuiți de constituționalism. Și au introdus o prevedere bombă.

La o zi după pierderea alegerilor prezidențiale, în 26 mai 2015, raportorul legii – liberalul Robert Kropiwnicki – a introdus un nou articol în proiectul de lege. Viitorul Seim care va fi ales în toamna lui 2015 nu o să aibă timp să pună judecători la Tribunalul Constituțional, argumenta Kropiwnicki, viitorul Seim o să aibă treabă, o să se constituie majoritatea, o să voteze guvernul, iar munca Tribunalului Constituțional risca să fie îngreunată la sfârșitul anului.

De aceea, în mod cu totul excepțional pentru 2015, articolul 137, introdus în 26 mai 2015  de liberalul Kropiwnicki după pierderea prezidențialelor, făcea ca cei cinci judecători cărora le expirau mandantele după alegerile generale toamnă să fie musai înlocuiți înaintea acestor alegeri.

Art. 137 În cazul judecătorilor Tribunalului Constituțional al căror mandat expiră în 2015, termenul limită pentru înregistrarea candidaturilor prevăzut de Articolul 19 (2) este de 30 de zile de la data intrării în vigoare a legii.

Legea a fost adoptată în 25 iunie și promulgată pe ultima sută de metri de Komorowski.

Data intrării în vigoare – 30 august.

Potrivit art. 137, propunerile pentru cele cinci locuri trebuiau făcute în perioada 30 august – 30 septembrie.

Alegerile – 25 octobrie.

Trei mandate expirau în 6 noiembrie, al patrulea – în 2 decembrie, al cincilea – în 8 decembrie.

Așadar, deși toate mandatele expirau după alegerile stabilite în 25 octombrie, unele chiar la o lună și jumătate după alegeri, prin aceste dispoziții speciale pentru 2015 cei cinci noi judecători trebuiau propuși neapărat în septembrie 2015, de către vechiul Seim dominat de liberali.

Degeaba au protestat conservatorii din PiS. Doar am stabilit. Pentru stânga, în Polonia există democrație când liberalii sau foștii comuniști sunt la putere și au unanimitate în Curtea Constituțională. Ambele condiții erau îndeplinite. Democrația defila triumfătoare pe străzile Varșoviei, braț la braț cu constituționalismul.

Platforma Civică putea foarte bine să reglementeze în mod excepțional și situația mandatelor care expirau până 2019, ori să-i supună pe judecători unei avizări date de o comisie tripartită Gazeta Wyborcza – The New York Times –  The Economist. Dar, modești, PO reglementat în iunie doar până la sfârșitul anului.

Zis și făcut. Judecătorii au fost propuși la termenul impus în vară și au fost votați în 8 octombrie, la ultima ședință a Seimului încă dominat de liberali (Platfoma Civică), deși posturile nu erau încă vacante și Parlamentul rezultat din alegeri urma să se întrunească într-o lună și jumătate.

Democrația și constituționalismul triumfaseră din nou. Liberalii aveau încă primul-ministru. În Curtea Constituțională aveau unanimitate; propuseseră și votaseră 13 judecători din 15. Ceilalți doi le erau vechi aliați: unul de la foștii comuniști ai lui Jaruzelski și Kwasniewski, iar al 15-lea – de la partidul popular (țărănesc), niște cefe late rusofile ce bântuie Seimul de pe vremea lui Jaruzelski.

Președintele conservator Andrzej Duda nu a acceptat ca cei cinci judecători astfel aleși să depună jurământul. A acuzat încălcarea principiilor democratice de către vechiul Seim, punând sub semnul întrebării constituționalitatea legii ce fusese adoptată în vară, în special a art. 137 în baza căruia s-au făcut propunerile pentru cei cinci judecători.

Cum ajunge Tribunalul Constituțional să judece legile pe care le redactează

Mai mulți parlamentari conservatori (PiS) s-au adresat Tribunalului Constituțional.

Acum intervine partea a doua, mai profundă și mai gravă a crizei constituționale din Polonia. Nici despre aceasta nu veți auzi din presa progresistă. Căci totul s-a petrecut pe vremea democrației (repetăm definiția democrației dată de liberalii polonezi: trebuie să fie ei la putere și trebuie să aibă unanimitate în Curtea Constituțională), deci era fără de pată. Și dacă nu a scris Gazeta Wyborcza despre asta, nu există. Să pornim de la problemă.

Problema e că nu prea mai are cine să judece constituționalitatea prevederilor legii din 25 iunie 2015. Asta pentru că judecătorii Tribunalului Constituțional, în frunte cu președintele acestuia – Andrzej Rzepliński – sunt de facto inițiatorii legii asupra căreia ar trebui să se pronunțe. Ei au redactat inițial modificările ce au fost aduse. Dar cum nu aveau, bineînțeles, drept de initiativă legislativă, proiectul de lege a fost asumat și introdus în Seim de către fostul președinte Komorowski.

By the way, fiica lui Komorowski e în aceeași firmă cu fiica lui Rzepliński, iar Rzepliński – șeful Tribunalului Constituțional – declara deschis într-un interviu din 2011 că sistemul lui de valori este apropiat de Platfoma Civică și îi critica pe conservatorii de la PiS.

Mai grav, la o controversată ședință din 12 iunie 2015, când s-a decis practic forma actuală a legii, au participat activ trei judecători ai Tribunalului Constituțional: Rzeplinski (președintele), Biernat (vicepreședintele) și Tuleja. Au participat la formularea articolelor, au argumentat pentru respingerea unor amendamente ale conservatorilor din PiS și toate pozițiile lor au fost însușite de parlamentarii Platformei Civice.

ARVE Error: Mode: lazyload is invalid or not supported. Note that you will need the Pro Addon activated for modes other than normal.

Un senator conservator – Jan Maria Jackowski – și-a exprimat stupefacția privind participarea judecătorilor Tribunalului Constituțional la redactarea efectivă a legii. Jackowski l-a întrebat pe președintele Tribunalului Constituțional cum va judeca ulterior constituționalitatea articolelor la redactare cărora a participat dacă acestea vor fi contestate. Nu era o premoniție. De fapt pregătea, mârșav, încă de pe atunci „atacul la democrație”. Andrzej Rzepliński i-a răspuns că nu va participa la ședința respectivă a Tribunalului Constituțional.

Acesta este și motivul pentru care numai 5 dintre cei 10 judecători „vechi” ai Curții Constituționale – oricum sub cvorumul legal – s-au putut pronunța recent asupra contestațiilor privind constituționalitatea legii și a alegerii noilor judecători în baza ei. Unora li s-a terminat deja mandatul, iar ceilalți au fost implicați direct în procesul de redactare a legii pe care trebuiau să o interpreteze.

În 25 noiembrie, noul Seim rezultat în urma alegerilor din 25 octombrie 2015, a anulat decizia privind alegerea celor cinci care nu-și dăduseră jurământul.

ARVE Error: Mode: lazyload is invalid or not supported. Note that you will need the Pro Addon activated for modes other than normal.

Cu acea ocazie, președintele Tribunalului Constituțional Andrzej Rzepliński a venit în Seim și a fost filmat consultându-se cu parlamentarii Platformei Civice, ajunși între timp în opoziție. Democrația era deja în pericol în Polonia: liberalii de stânga nu mai erau la putere și nu mai aveau nici unanimitate în Tribunalul Constituțional.

PiS a mers mai departe. A votat în Parlament alți cinci judecători, care au depus și jurământul în fața Președintelui Poloniei.

În 3 decembrie, Tribunalul Constituțional, mă rog, ce a mai rămas din el, doar 5 judecători, a încercat să împace și capra și varza spunând că, în 8 octombrie, în ultima ședință a vechiului Seim, trei judecători fuseseră aleși constitutional, dar ceilalți doi – nu.

Platforma Civică a încercat o lovitură constituțională care nu a reușit. Acum se dă victimă. Sikorski și-a activat prietenii prin publicațiile de stânga occidentale care țipă din toți rărunchii.

Pe de altă parte, președintele Tribunalului Constituțional, Andrzej Rzepliński ar cădea la pace. Le-a dat birouri judecătorilor numiți de actualul Seim, deși aceștia nu intră încă în ședințe. Problema lui Rzepliński, o fosilă comunistă trecută prin Solidaritatea, este că deja scandalul a luat o amploare mult prea mare și e imposibil de aplanat. Din prostie sau din dorința controlului absolut, liberalii au ridicat miza.

Lucrurile rămân neclare din punct de vedere constituțional. Importanți judecători ai Tribunalului Constituțional au fost implicați fățiș în jocuri politice, iar instituția și-a pierdut credibilitatea.

În aceste condiții confuze, te strici de râs când vezi că oameni, serioși altminteri, acuză „orbanizarea” Poloniei. Au închis ochii la manevrele ignobile din vară și toamnă, iar când acestea sunt zădărnicite, sau măcar dovedite a provoca o criză constituțională teribilă, sar ca arși să strige „Ferea, orbanizarea!”

The following two tabs change content below.
Gelu Trandafir

Gelu Trandafir

Gelu Trandafir a studiat jurnalismul în Franţa. A fost producător de emisiuni pentru ProTV, realizator şi editor pentru BBC World Service, editorialist la România liberă şi redactor-şef adjunct la Evenimentul Zilei şi Cotidianul. A făcut parte din Delegaţia Permanentă a PNŢCD la începutul anilor '90 şi este membru fondator al Fundaţiei Ioan Bărbuş. A fost membru CNA între 2006 și 2012.

5 gânduri despre “Lovitura din Polonia. Dar nu cea la care vă așteptați

  1. Nu cunosc in amanunt modul in care functioneaza Tribunalul Constitutional din Polonia si majoritatile care trebuie indeplinite in cadrul acestui organism pentru trecerea unor decizii, hotarari, etc, dar trebuie observat modul de gandire totalitar care anima elitele politice stangiste (in speta PO): nu se multumesc cu majoritati, gandesc si actioneaza doar cu unanimitati si pentru acest lucru sunt dispusi la orice potlagarii.

  2. ‘Polonia a aderat la NATO în 1999, însă până la această oră pe teritoriul Poloniei și al Europei Centrale nu sunt amplasate niciun fel de trupe ale Alianței. Acest lucru se întâmplă pentru că Germania se preocupă mai mult de interesele Rusiei, decât de securitatea Europei Centrale’, a spus ministrul de externe al Poloniei, Witold Waszczykowski pentru Berliner Zeitung.

    În același interviu, Waszczykowski a explicat de ce Polonia se opune construcției gazoductului ‘Nord Stream-2’. ‘Suntem șocați de ceea ce se întâmplă. Am atenționat de ani buni că ‘Nord Stream’ este un proiect strict politic, ca (Rusia) să ocolească Europa Centrală și să aibă posibilitatea de șantaj.

    pentru ca s-a insurubat atat de bine povestea asta mincinoasa despre criza contitutionala din polonia, pasajul de mai sus e introdus pe un site romanesc de stiri cu „Polonia continuă deriva antieuropeană, foarte vizibilă”.

    cum ar veni, criticarea germaniei pt ca face afaceri cu rusia peste capul europei de est (kaput solidaritate), aceeasi rusie care ameninta ieri ca „poate distruge elementele antibalistice NATO din România şi Polonia”, si criticarea germaniei ca se opune prezentei trupelor nato in europa de est = „deriva antieuropeana”. nu mai conteaza ca daca exista o deriva, aceasta e in germania, repetam papagaliceste prostiile zilei.

    Rusia deţine rachete care pot distruge orice element antibalistic instalat de Statele Unite, avertizează generalul rus Serghei Karakaiev, şeful Forţelor strategice ruse, referindu-se la sistemele antirachetă montate de NATO în România şi Polonia.
    http://www.mediafax.ro/externe.....a-14922072

  3. Buna ziua, am bagat si eu un comentariu acum cateva zile la articolul „Somatie”…politic incorect. E voie?

Lasă un comentariu

Notify me of followup comments via e-mail. You can also subscribe without commenting.